3,030 matches
-
art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. VIII, Titlul ÎI din LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 279 din 21 aprilie 2003. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplică meseriașilor și țărânilor care își desfac produsele din gospodăria proprie. ... Articolul 2 (1) Registrul comerțului se ține de către oficiul registrului comerțului, organizat în fiecare județ și în municipiul București, potrivit prevederilor cap. ÎI din prezenta lege. ... (2) Registrul central al comerțului se ține
LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind registrul comerţului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231054_a_232383]
-
lui Cepeleaga Petru (fiul lui Simion, născut în anul 1921 în localitatea Mingir, și Varvara) și Liuba, născută la data de 6 aprilie 1975 în localitatea Mingir, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, Str. Țărînei nr. 31. (8.276/2003) 251. Toderaș Maria, fiica lui Cijevschi Ion (născut la 12.04.1937 în localitatea Pepeni) și Ecaterina, născută la data de 7 decembrie 1967 în localitatea Pepeni, raionul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
ORDIN nr. 1.115/C din 3 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210097_a_211426]
-
umezit, din care să încolțească fiii săi de lut. La început erau doar jucării, pe care mâinile sale le modelau ca să-i însoțească copilăria. Dar trecerea timpului coverti jucăriile în mici statui, tigri și vânători, țărani excavând cu săpăligile lor țărâna dură, luptătorii din deșert înălțându-și puștile, caravanele refugiaților izgoniți de secetă, chitariștii, dansatoarele, îndrăgostiții, procesiunile, sfinții... Astfel degetele magice ale lui Vitalino povestiră tragedia și sărbătoarea poporului său.
9 IULIE. Sorii pe care îi ascunde noaptea.(FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295930_a_297259]
-
ce ar mai avea de spus un poet? terra rosa ce frumos îți miroase spaima cum fuge borangicul mirării pe tine, ce vei face cu aceste mîini care tot cresc, ce necontenit cresc, ce cu degete de aur, de paie, țărînă aruncă pe mine? ce de sus pînă jos amar îți e trupul de piere lauda în jur, de pier stelele vecine ce vei face cu-această vietate ce crește, ce crește, în singurătate preschimbîndu-se-n mine? n
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
de acolo, mi-o aducea și mi-o așeza în brațe, brațele mele se rupeau ca niște vreascuri, nu mai ținuseră de mult o femeie, apoi se aprindeau, în flăcările lor ardeam, ea nu ardea, era numai cenușa grămăjoară lîngă țărîna mea, îi povesteam toate întîmplările care m-au adus pînă la moarte, moartea făcea și ea casă cu ea, se alunga, se amîna, nu mai aveam loc în chiar locul meu, mi-am dat seama că venirea ei îmi va
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
încrustări simbolice. și fiecare se grăbea spre o nuntă întinsă la marginea crângului în nopți botezate cu lună. se grăbea pălind cu coatele-n jur spre un loc mai în față. Reținere nu pot să mor, apa nu mă lasă, țărâna nu mă lasă, munții nu mă lasă, oamenii nu mă lasă. apa e indiferentă la mișcările mele sufletești deși pe vremuri unduia ușor cu fiecare firicel de gând și cu fiecare sentiment ce trecea transparent prin suflet. și eu lucitor
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
a memoriei, lișițe verzi, copite trăsnite de fulger călărite noaptea prin umbra somnului. somnului greu din care trezia e ca o luptă-n deșert cu vulturii planând violent în gustul de cenușă. nu pot să mor, apa nu mă lasă, țărâna nu mă lasă, munții nu mă lasă, oamenii nu mă lasă. Când ne-am îmbrățișat Venea tandru și ușor, un sentiment de căldură, apoi de răceală. Și durerea începea sub piele, creștea adânc sub os, săpa cu îndoială până când se
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
din urmă, viticultorii au recurs la aclimatizări și la refacerea soiurilor autohtone. În 1913, suprafața viilor ajunsese la 72.600 de hectare, cu o producție de 1.520.000 hectolitri de vin anual. Dar, după Primul Război Mondial, atribuindu-se țărânilor loturi de pământ din moșiile statului, aceștia au plantat pretutindeni vii. În scurt timp, suprafața viilor s-a dublat, dar nu cu vite altoite, ci cu hibrizi, producători direcți, care nu dau totuși vinuri de deoarece vinurile obținute de țărani
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
așezat pe cursul inferior al Cașinului. Stăpânul de demult al Oneștiului, Andrieș Slujascul, din documentul de atestare al localității din anul 1458, este evocat de poetul Gheorghe Izbășescu: „Cu lanterna în mână umblu noaptea pe străzi ridicând pleoapa strălucitoare-a țărânii (documentul atestării orașului meu din 14 decembrie 1458) să dau de piatra ocultă pe care și-a zgâriat umbra Andrieș Slujascul, stăpânul de demult al Oneștiului, lângă apa Cașinului, sub maluri surpate.” Actul original nu se păstrează, fiind foarte uzat
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
atestare. Au fost naționalizate toate familiile deportate și familia timplarului Raica Ion,în urma colectivizării forțate au fost naționalizate toate mijloacele de producție,pămîntul,casele persoanelor emigrate în străinătate fără rude în țară. S-a încercat legarea de C.A.P. a țărânilor și meșteșugarilor lucru nereușit de puterea comunistă odată deposedați de bunuri,arestați,deportați,dați afară din școli pe motive politice sau datorită neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se în marile orașe sau emigrind în continuare conform
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
în partea de nord) este de 50 m. Unghiul și linia de pantă este mică, aceasta fiind ușor practicabila pentru toate vehiculele și autovehiculele în toate anotimpurile (50 m diferența la o distanță lungă de 4 km). Construcția locuințelor (caselor) țărânilor din comuna sunt amplasate de o parte și de alta a pârâului sec Lozova și a căilor de comunicație ce intersectează și străbat localitatea (Galați-Cuca-Băleni, Cuca-Rediu, Cuca-Fârțănești și Cuca - sat Lupele, care aparține de comună Pechea) și majoritatea sunt orientate
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Makennsen. Între alți generali amintim pe Nicolae Sava, ctitorul bisericii „Sf. Sava” din Ivești. Ca urmare..., venirea comunismului a distrus gospodăriile oamenilor din localitatea Ivești prin proceduri silnice., adică înființarea colectivă. În timpul acestui proces de colectivizare le-a sustras bunurile țărânilor avuți ce însemnau a fi ziua lor de mâine..., aceste bunuri erau “animale, ceriale, pământuri, etc. Iveștiul este situat în partea central vestică a județului Galați, străbătuta de Bârlad cursul sau inferior respectiv vechea albie. Latura vestică a localității este
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Generație» a avut următorii președinți: Adrian Pancu (1996), Diana Popa (1997), Viorel Buzdugan (1998), Bogdan Ciobotaru (2002), Daniel Dohot (2003), Victoria Cușnir (2005). La 18 februarie 1996 Frontul Popular Creștin Democrat a convocat Adunarea reprezentanților proprietarilor de pământ și ai țărânilor neîmproprietăriți. Delegații forului au constituit organizația nonguvernamentală Cartelul Țărănesc «Sfanțul Gheorghe». Congresul cartelului a adoptat un program de decolectivizare a agriculturii în Republică Moldova. În funcția de președinte al Cartelului a fost ales Valentin Dolganiuc. Ulterior această funcție este deținută
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
Legea agrara (1922-1925). Pentru această au fost de folos pământurile și proprietățile văduvei contelui Ștefan Szapari. S-au dat câte două hectare de pământ celor care au luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război , invalizilor și țărânilor fără avere, printre alții. Cu creșterea populației a crescut și întinderea comunei, iar pământurile care sunt lucrate, fac cea mai mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
Poiana Frumoasă și care se află într-o zonă de lângă localitatea Popești. Denumirea “Frumosu” a fost dată după ce zona a început să fie locuită în jurul anilor 1830, cănd multe din pământuri și păduri au fost luate de la mănăstiri și date țărânilor care s-au stabilit aici. În prima sa menționare documentara din anul 1838, sătul Frumosu apare că un cătun al satului Crăpăturile (Popești). Din spusele unui bătrân din sat (Stelian Diaconu), pe la 1800 lângă Poiana Frumoasă își are cuibul un
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
sub casă și pod pentru păstrat alimente, obiecte. Populația satului, la vremea respectivă era de cca. 1.000 locuitori, toți români, de religie ortodoxă și numai 5 familii de populație de etnie rromă stabili, creștini care trăiau dependenți de familiile țărânilor din sat la care lucrau să-și câștige existența, fiind hărnici, liniștiți și fără griji. Între timp, până la ora actuală, populația a scăzut apoi a crescut din nou, numărul românilor din sat fiind din ce in ce mai mic , locul lor fiind luat de
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
să mențină tradiția sau să se întoarcă în sat pe cât posibil. La începuturi satul a fost un sat de iobagi, pe moșia stăpânita de serii de grofi “ domni de pământ” care au stăpânit aceste plaiuri, imbogățindu-se pe spatele și munca țărânilor , țăranii fiind considerați doar unelte de muncă și câștig. În monografia nepublicata a preotului Dionisie Bucur se arată că în anul 1792 în satul Crihalma erau 73 de case de iobagi, 5 case de jeleri (oameni cu funcții în sat
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
comunicațiile spre Porolissum , iar mai târziu pe aici au trcut în 1601 Mihai Viteazul, în 1849 trupele țariste În octombrie 1944 satul a devenit teatrul luptelor dintre armata română și trupele naziste și hortiste. Eroi necunoscuți au rămas aici în țărâna hotarului, iar în curtea bisericii de lemn a fost înmormântat eroul Alexandru Todea. Un mărăciniș pe numele de Mânjele. Păduri: Pășuet, (Ptișcuța) Chișcuța?, Muncei. Pajiști și terenuri arabile: Unghiul Mare, Tabăra, Rîtul Brebilor, Pusta, Sorți, Boiște, Valea Păușei, în marginea
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Prima menționare a stampilei satului Dolhestii Mari pe un act întocmit de inginerul Eduard Dobias din Piatră Neamț, act prin care se rectifica terenul Hanului din satul Dolhestii Mari 1893 - se înființează satul Valea Bourei, prin împroprietărirea cu pământ al țărânilor din Dolhestii Mari, Dolhestii Mici și Corni (Liteni) 1893 - Recensământul din acel an menționează "451 case populate cu 414 capi de familie sau 1.932 suflete (916 bărbați și 1.015 femei) din care 71 israeliți (evrei). Satul are 462
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
brazii din cimitirul nobiliar pentru un sediu pe care nu l-au mai construit niciodată . Chiar dacă " Tovărășia " nu a avut succesul sontat { chiar și prin facilitățile fiscale acordate de stat }, totuși aceasta a constituit un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind nevoiți să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, înființată în martie 1961. În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
SMA { care aveau tendința să obțină cît mai mult pentru prestațiile făcute, unele de mîntuială }. Întrucît produsele obținute după un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc câte - vă cazuri
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
această perioadă s-a organizat și un internat unde până în anul 1960 s-a servit masă și cazarea pentru copii satelor Dalga, Belcin, Calopar, Bazdana, Foișor și Radovan. În aceste condiții, școala internat Sălcuța a fost de un real folos țărânilor și oamenilor fără posibilități materiale, creând astfel condiții pentru studiul elevilor ce proveneau din aceste localități și care nu puteau frecvență școlile din Craiova. În anul 1952 se începe construcția localului de școală din Panaghia și se realizează împrejmuirea școlii
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
Matei Basarab, multi țărani au fugit de pe moșii, iar cei care au rămas și aveau pământ, au început să și-l vândă, pentru a supraviețui. Între anii 1640-1671 sunt pomeniți boierii acelei vremi care au cumpărat "funiile" de pământ ale țărânilor: Manu Negustoru, Ghiora Căpitan și Stroe Leordean. Părăsirea localității de către măicăneșteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră "funiile" țărânilor să aducă oameni de pește Carpați, pentru a-și asigura brațe de muncă. Noii veniți și-au făcut locuințele, undeva la
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
și-l vândă, pentru a supraviețui. Între anii 1640-1671 sunt pomeniți boierii acelei vremi care au cumpărat "funiile" de pământ ale țărânilor: Manu Negustoru, Ghiora Căpitan și Stroe Leordean. Părăsirea localității de către măicăneșteni a determinat pe boierii ce cumpăraseră "funiile" țărânilor să aducă oameni de pește Carpați, pentru a-și asigura brațe de muncă. Noii veniți și-au făcut locuințele, undeva la vest de vechea vatra a satului Măicănești, lângă o pădure de corni, de unde a provenit și nouă denumire a
Comuna Cornetu, Ilfov () [Corola-website/Science/300496_a_301825]
-
a fost părăsit de Lilith, Adam se simțea singur, iar Dumnezeu l-a adormit, creând o nouă nevastă, pe care o chema Eva. Numele de Adam (), așa cum apare în Gen 2, 7 - "„Domnul Dumnezeu a plămădit pe om/Adam din țărâna pământului și a suflat în nările lui suflare de viață și s-a făcut omul/Adam ființă vie"" - provine, de la „țărână", „pământ" (). Dumnezeu l-a plămădit pe Adam din „adama" deci, „cel pământesc". Numele de «adam» este folosit în Biblie
Adam și Eva () [Corola-website/Science/299679_a_301008]