7,946 matches
-
tocat salată la rățuște, ori măcar dojenile bunicii. Totul aici se rezuma la statul în casă și privitul pe fereastră, urmărind lumea ce trecea într-un continuu dute-vino. Doar strigătul copiilor - vânzători ambulanți de ziare, o mai amuza auzindu-i țipând cât îi țineau plămânii, alergând pe trotuare cu maldărul de ziare sub braț: -"Ia Scânteia, ia Scânteia, ia Flacăra, ia ziarul neamule că-l dau altuia." Când va începe școala atunci plictiseala va dispare cu timpul. Își va cunoaște noii
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
capătul lumii. De mii de ani Stă acolo și-așteaptă S-o lovească Un fulger Nemuritor. DIALOG NAIV Câți ani ai porumbițo? Un stol, un stol, un stol! Mi-e frică să-ți spun! De când gângurești porumbițo? De când îngerul a țipat rușinat! ATÂT DE DULCE Atât de dulce Încât Buzele tale Pun două amprente Cu zmeuri de miere Pe buzele mele. MURMUR Cu sufletul pe buze Trebuie să fie ființa Sau buzele să caute Sufletu-acela Care fuge de ele Ori sufletul
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
nerostite și neînțelese de alții, să le de-a glas și culoare îmbrăcându-le în cuvinte înțelepte și adânci. Ei sunt creați în lumină și transmit lumină. Ei sesizează amănuntul și-l ridică la rang de simbol: „Să auzi cum țipă o frunză în cădere / și mai presus de toate să o vezi plângînd, / aceasta-i proba ce ți se cere / când vrei să scoți cuvintele închise-n gînd. / Numai poeții - ființe vulnerate, / ca luminile rătăcite peste cîmpuri / aud sfîrșitul frunzelor
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se cristaliză instantaneu, prinzând puiul de lebădă în ghearele necruțătoare ale gheții. Văzând că nu mai poate înota spre plaur, puiul începu să strige după ajutor. Tot grupul de pasări intră în panică. Țipau, băteau din aripi pornind spre malul plaurului, sau se retrăgeau într-o gălăgie generală, chemându-și puiul pe plaur. Păsările cu experiență, au început să spargă cu ciocurile gheața subțire de la mal, încercând să ajungă la pui, pentru a-l
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
mâna lor, mai ales de la copii. A urmat o perioadă de timp, în care puiul, cu piciorul între atele, pășea greu, șchiopătând prin căldura camerei, fără să se mai ferească de salvatorul său. Ridica aripile încercând să se echilibreze și țipa, din când în când, chemându-și familia. Nu era mofturos, mânca fără nazuri pâinea pusă de paznic într-o farfurie. “Se va obișnui cu timpul!”, își spunea Ghiță. Trebuia să-i dea un nume, ca să-l poată striga să vină
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. igur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând din mâini să mă mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
cunoștințele sale geografice. Dumnezeii mă-tii de neisprăvit, ăia m-au bătut pe mine! și bâldâbâc cu mine în apă, așa cum eram îmbrăcat, în singurul meu costum pe care îl aveam, direct în canal, la peste doi metri adâncime. Speriat, țipam și dădeam din mâini să ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca vai
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
era rușine să-ți mărturisesc,/ Că pentru tine trei iubiri nutresc,” și „Ai jurat... Va fi!” căci „Luptăm în continuare cu destinul,/ Ce pare să ne pună bariere./ Distruge-vă-veți, clipe efemere,/ Câștig etern avea-vom contra chinul// Ce țipă și apasă-n suferințe!/ Suspine și păcate nimici-vom,/ Așa că lângă trestii adormi-vom/ Și mântui-ne-vom între credințe!// Ne-am despărțit, gândesc acum părinții,/ Dar mi-ai jurat să-mi fii mereu aproape,/ Să mă urmezi în tot
SONETUL ALEXANDRINEI CHELU – O „AVENTURĂ” PLINĂ DE HAR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343472_a_344801]
-
au sărit scântei pe un buret care era pus pe un stâlp. A luat foc și toată lumea s-a îmbulzit spre ieșire, dar atunci au început să se calce în picioare, să cadă. A fost cumplit, era o nebunie, toată lumea țipa, se împingea, alerga.” Considerați, cumva, că un preot era util în atare condiții? Înlocuia medicul, asistentul medical, brancardierul sau pompierul? Hai să fim oameni serioși și să analizăm totul cu un minim de discernământ! Fraților, preoții poartă acele veșminte specifice
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
În consecință, amân spălatul dinților. Telefonul mobil începe să urle melodia rock pe care i-am setat-o săptămâna trecută, când m-am făcut praf cu Tanța în clubul Divino. - Da, răcnesc în telefon. - Hey, dar ce-ai, bre, ce țipi așa? Ori ai văzut vreo fantomă?, râde Tanța de se prăpădește. - Tanța, n-am timp de glume. Întârzii la serviciu. Te sun eu mai târziu. Și-i închid mintenaș. Pun bic-ul pe obrazul drept și când să fac o
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
te prind! Nu plec de aici până nu ieși. Trebuie să ieși odată și odată. N-o să stai la infinit închis în casă... Intru în panică și mă gândesc serios să chem poliția, când îl aud deodată pe amicul meu țipând cât îl ținea gura: - Ți-a plăcut, mă, să te culci cu Anca? Știai, mă, că e măritată? Io îs bărbat-său, fraiere! Îmi plesnesc una peste frunte și mă fac mic, ghemuindu-mă pe gresie. „Ancuțo, nenorocito, mi-ai
COŞMARUL UNEI ZILE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343550_a_344879]
-
sunt cei mai răi, vor neapărat să-și vândă pliantele lor. În bazilica San Marco, sus la cai, după ce ne-a avertizat, tipul a plecat. Leni a început imediat să filmeze. În cinci secunde tipul era înapoi, a început să țipe și să o smucească, amenințând-o cu amendă de la 800 la 3000 euro. Aveau camere de luat vederi ca să îi prindă pe cei cu camerele de luat vederi ! Tot la Veneția, în palatul Dogilor, treceam din cameră în cameră și
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
vedea cineva care îmi striga “No photo !”. Luam o mutră spășită “OK, OK !”, ridicam mâinile în semn de “Nu mai fac !” și mă opream. În sala următoare o luam de la cap. Până când văd o cucoană cum se repede la mine, țipând. Cristiana se tăvălește de râs: - Tu n-ai observat ? Tipa asta se ține după tine de trei săli încoace ! Întâlnirile cu prietenii ! Sfatul nr. 29 - Dacă e vreo șansă să te întâlnești cu cineva pe parcurs, fă-o ! Mai exact
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
și îmi încep viața cu un copil de gât și pe deasupra și fără de tată? - Cum fără tată? Nu poate fi decât al meu dacă nu te-ai mai culcat cu altul după aceea. - Nu fi caraghios. Vrei să mă superi? țipă Dalia înecându-se cu lacrimile care o podidiră la auzirea unei asemenea afirmații. - De ce plângi? - Cum poți să spui așa ceva despre mine? Nu m-am culcat cu nimeni până la tine și imediat să merg în patul altuia? Ce sunt eu
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
să fie sărbătoare, nu înmormântare... Te rog, să nu-mi dai replică ! - Lasă replica, ce haine? Cu fir? Râde și apoi foarte grav: Să fie clar, dar clar... nu port așa ceva! - Hainele vor fi plătite de enoriași! Și continua ea țipând: De tuuurmă!... Am discutat cu clopotarul, că și el e tânăr și mă-nțelege! - Te rog frumos, hai să continuăm discuția în casă, ne-om înțelege, deja s-au adunat toți la poartă. Într-adevăr, auzind pe coana preoteasă ridicând
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
deja cu mașina de gătit, camuflat strategic de o grămadă de prosoape de bucătărie, iar un morman de crătiți i se urcau în față ca o piramidă. -Ea ne face să ne simțim consumați de vină! -Elena, Victor...Elena, Victor...! țipă strident o voce ca glaspapirul de partea cealaltă a ușii. Un ciocanit greu reverberează prelung. -Elena, Vicotor...Coborâți imediat...este Colonelul!...repede, repede...strigă glasul apretat din spatele ușii din stejar bine lustruite. Elenași Victor tresar. Se privesc vinovați. Ies din
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
stinși, cu mic cu mare vreo zece suflete. Se uitau unii la alții căutînd să vadă cum și unde au trecut cei trei ani de despărțire lungă și amară. La cei cinci anișori Andrei se învîrtea într-un picior și țipă ,pentru tot satul: -A venit tați! A venit tați din Spania! Ați auzit?A venit tați al meu la mine! A venit la mine! -Ce fericire!!!!!Ură!!!Ură!! A venit tați, al meu, din Spania..... Ați auzit ,copiii? Mă .copiii
SARUTUL DIN VIS de MIRELA PENU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340153_a_341482]
-
ciocul complet negru, în timp ce femela are o pată portocalie la baza mandibulei. Picioarele sunt roșu aprins. Juvenilii sunt asemenea adulților, însă culorile sunt mai șterse. Adesea este observat zburând în linie dreaptă, rapid, la înălțime mică deasupra apei, țipând. Este monogamă și teritorială. Cuibărește în malul râurilor, unde perechea excavează un tunel lung de 60-90 cm ce se termină cu o cameră rotunda. Sosește din cartierele de iernare în a doua parte a lunii martie, acolo unde populațiile nu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ai frânt așa în pripă... Știai prea bine, tu, cât te iubesc Și cum format-am o echipă. Două decenii, azi, se împlinesc De când plecat-ai într-o clipă. Eu, fără tine-ncet mă veștejesc Și inima-n zadar îmi țipă, Când visul chipu-ți înfiripă Prin zeci de-oglinzi atâta de firesc. Două decenii, azi, se împlinesc... Referință Bibliografică: Rondel comemorativ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2218, Anul VII, 26 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
RONDEL COMEMORATIV de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377311_a_378640]
-
străduia, nu putea rosti nici un cuvânt. Dorea să-l strige pe Mircea care îi apărea ca în ceață, dar nu era auzită de el. Se tot îndepărta. Parcă fugea de ea. Viorel o prinse cu funia de gât și rânjind țipa la ea sufocând-o: - Ești a mea... nu-mi mai scapi... în sfârșit te-am prins și fac ce vreau cu tine. Săndica se zbătea să scape din mâinile lui, însă forța brațelor lui puternice o țineau lipită cu spatele
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
interior. I-a simțit doar răsuflarea în spatele său și când s-a întors să-i dea binețe, acesta deja o cuprinse în brațe, fără putință de a mai scăpa, ca în coșmarul din timpul nopții. - Ce faci, lasă-mă că țip. - Poți țipa, nu te aude nimeni. - Viorel, lasă-mă în pace, nu ți-am spus că nu mai poate fi nimic între noi? - Și eu ți-am spus că așa nu se va termina cum vrei tu, după ce ai adus
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
de căldură și dulceață. Deodată Narcisa simți pe buze ceva asemănător unui sloi de gheață, urmat apoi de un gust amar ca fierea. Își ridică privirea și dintr-un tufiș aflat în spatele bărbatului, o fixară doi ochi de jăratic. Tresări, țipă speriată și căzu între flori. Prințul se aplecă ca s-o ajute, neînțelegând ce se petrece. - Ce s-a întâmplat, scumpa mea? - Cine ești tu? - întrebă buimacă. - Sunt Ivanovici! Ce-i cu tine? Ce vedenie ți-a apărut din umbrele
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
între flori. Prințul se aplecă ca s-o ajute, neînțelegând ce se petrece. - Ce s-a întâmplat, scumpa mea? - Cine ești tu? - întrebă buimacă. - Sunt Ivanovici! Ce-i cu tine? Ce vedenie ți-a apărut din umbrele nopții? - Lasă-mă! - țipă ridicându-se brusc și alergând pe alee. Ivanovici o ajunse din urmă, dar fata se smuci și pătrunse speriată în sala de dans. Narcisa avea impresia că chipuri hidoase îi rânjesc în batjocură. Se prăbuși pe un fotoliu. Dintr-un
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
de mine să iți rămână mereu deschisă, eu vreau să fiu cuțitul tu rană lui nevindecata; n-am să mă sfiesc, va fi o noapte în către va curge mult sânge. Minte-mă, răscolește în tine adânc, sapă, zgârăie, scurma, țipă! Vreau că durerea ta de mine să fie maximă. Mă voi preface când îmi spui că mă iubești că te cred, ți-am pregătit cea mai frumoasă noapte de dragoste, am gândit totul din timp, va decurge totul perfect, la
ÎNTR-O ZI AM SĂ MĂ PREFAC ÎN PLOAIE DE VARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377338_a_378667]