9,323 matches
-
este greu a decela contribuția fiecărui membru la rezultatul final), e logic să se practice egalitarismul, dar, când sistemul este individualist și competitiv (deși sarcina e comună, contribuția fiecăruia poate fi precis stabilită), apare clar superioritatea principiului echității. Autorul francez accentuează că subiecții umani sunt în stare să ajungă la concluzii corecte indiferent de gradul de conștientizare de către ei a proceselor logic-cognitive prin care au realizat aceasta. Pe urmele lui M. Weber, el susține că sarcina analistului exterior este și aceea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu învață nu este pentru că nu sunt interesați, ci pentru că standardele au fost coborâte sau pentru că subiectele de studiu nu mai au suficientă importanță pentru viață (Skinner, 1971, p. 113). Distincția dintre trăirile interioare și condiționările externe este deosebit de importantă - accentuează Skinner - în luarea de decizii practice. „Dacă individul este afectat într-adevăr de o stare internă numită lipsă de valori, atunci putem rezolva problema numai prin schimbarea acestei stări - de exemplu, prin «reactivarea puterii morale», «animarea forței morale», «întărirea fibrei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spirit; cel ce se naște într-o zi anume va trebui să posede caracteristici de personalitate diferite de altul care se naște în altă zi. Este un rol de personalitate prescris care va estompa particularitățile biofizice înnăscute și le va accentua pe cele culturale, până la urmă indivizii ajungând să semene realmente, într-un grad mai mult sau mai puțin avansat, cu modelul cerut (vezi Pavelcu, 1972). Aceasta deoarece grupul va face totul, de la hrană până la cunoștințele învățate, pentru ca individul vizat să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu e vorba doar de a ne defini atitudinile personale prin constatări asupra a ceea ce facem, ci de a ni le analiza critic și de a elabora noi poziții și puncte de vedere. Am văzut că definițiile și caracterizările atitudinii accentuează caracterul dobândit social al acesteia. Cumva surprinzător, cercetările pe gemeni arată că și în câmpul atitudinal contează factorul genetic: la gemenii identici (monozigoți) atitudinile corelează mult mai ridicat pozitiv decât la cei nonidentici, chiar atunci când primii sunt crescuți de mici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau anihilare sunt date de contextul în care s-a produs disonanța și de mijloacele perceptive cele mai la îndemână și mai puțin costisitoare (Fried și Aronson, 1995). Să încheiem observând că perspectiva schimbării de atitudine pe bază de disonanță accentuează asupra procesului de autopersuasiune. Ne putem îndreptățit întreba însă dacă la nivelul omului obișnuit aceste mecanisme sunt atât de prezente. Prezumția nevoii general umane de consistență cognitivă nu e oare mai degrabă o proiecție intelectualistă, o „deformare profesională” a celor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
variația dimensiunii afective (incluzând și simpatia), restul din această dimensiune, precum și cea cognitivă datorându-se, prezumtiv, învățării sociale. Cercetări sistematice confirmă, așadar, observația cotidiană potrivit căreia, începând de mici, încă de la doi ani (Davis et al., 1994), indivizii umani sunt accentuat diferiți între ei și în ceea ce privește capacitățile empatice. Tot un fapt de observație curentă este acela că femeile manifestă o mult mai intensă empatie decât bărbații: atât sub aspectul cognitiv - capacitatea de a deduce trăirile celuilalt din semnale nonverbale și de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Și, bineînțeles, responsabilitatea e și mai mare dacă te-a rugat să ai grijă de lucruri. De asemenea, te simți în mai mare măsură obligat în a interveni într-o situație ce necesită ajutorul, dacă te consideri competent. Responsabilitatea se accentuează în cazul în care asistența acordată presupune cunoștințe din profesia pe care o ai. Aici norma responsabilității sociale se specifică în aceea a datoriei profesionale. Estimarea costurilor și beneficiilor în atare împrejurări se referă nu numai la raportul dintre propriile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
36% din prima categorie au cerut asistență, în vreme ce din cea de-a doua 86%. Atunci când ajutorul nu este solicitat și când stima de sine este puternic afectată, „bunul samaritean” se poate trezi inclusiv cu reacții adverse. Atare reacții se pot accentua dacă ajutorul nesolicitat se răsfrânge asupra persoanelor dintr-un grup stigmatizat (student negru în SUA, de exemplu) dinspre persoane aparținând unei categorii nestigmatizate (student alb). Astfel de comportamente pot fi privite ca ofense și „doborâre la pământ” (Schneider et al
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de altă parte, societatea nu există și nu funcționează în afara indivizilor și, mai mult, nu este doar o sumă a acestora și nici măcar produsul interacțiunii primare dintre ei. Societățile și culturile, începând de la cele mai simple, și cu atât mai accentuat cele moderne, complexe, nu sunt ceva amorf și monolitic, ci sunt compuse din grupuri, comunități, instituții. Grupurile constituie, așadar, realitatea necesar intermediară dintre individ și societate. Realitate intermediară însemnând, desigur, nu o simplă „curea de transmisie”, ci una organică, fundamentală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inclusiv prin grupurile primare. De exemplu, indirect, prin legile juridice și prin politicile sociale și familiale, statul acționează la nivelul familiei încurajând sau descurajând divorțurile, fertilitatea, influențând masiv starea de sănătate. Mai mult, familia, fiind principalul agent socializator, chiar dacă din ce în ce mai accentuat la concurență cu alte surse, este mereu îndemnată să ofere societății viitori cetățeni de calitate, care să fie educați în spiritul celor două principii de bază: o atitudine pozitivă față de muncă și respect pentru legile formale și informale ale conviețuirii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
McLuhan (1964), care vorbește despre „satul planetar”, înțelegând prin aceasta că aproape toți cetățenii planetei tind să fie expuși la aceleași mesaje. Neîndoielnic că fenomenul de expunere a individului în mod concomitent la informație identică este prezent, iar el se accentuează în postmodernitate sau în modernitatea târzie, cum mai este denumită epoca actuală (vezi Giddens, 2000), dar el este secundat și în continuare de ceea ce au demonstrat cercetările clasice (Katz și Lazarsfeld, 1955) ca fiind curgerea informației în două trepte. Aceasta
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caute sexualitatea, să se îndrăgostească și să fie grijulii cu odraslele lor. Chiar dacă respectivul scenariu evolutiv s-ar dovedi adevărat, apare limpede că, o dată cu cristalizarea unor civilizații, factorii culturali, dintre care practicile și credințele religioase și, mai apoi, legile, au accentuat sau estompat tendințele biogenetice și le-au dat conținut specific. E. Hatfield și G. Walster (1981) cred că cei mai mulți dintre oameni se îndrăgostesc atunci când sunt îndeplinite următoarele trei condiții (vezi și Radu, coord., 1994): 1) Expunerea la imagini și modele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
problematică operarea circularității cauzale: un mănunchi de însușiri și abilități pe care un individ le posedă fac ca el să devină lider, iar, o dată devenit lider, potrivit nevoilor și caracteristicilor grupului, toate sau unele dintre respectivele însușiri și abilități se accentuează sau pot ieși la iveală altele latente: „O funcție de conducere nu ratifică doar un echipament psihologic existent, ci este totodată și formativă”, afirmă același autor (p. 168). Fără măcar o parte dintre trăsăturile menționate ca necesare în activitățile de conducere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trăsăturile menționate ca necesare în activitățile de conducere, indiferent de natura lor, este greu să ajungă cineva lider, dar prezența lor la o anume persoană nu-i asigură acesteia automat poziția de lider. Dimpotrivă, aproape în toate grupurile, și desigur accentuat în cele mai extinse, există la un moment dat mai mulți indivizi ce îndeplinesc condițiile „psihologice”. Cine va deveni efectiv conducătorul depinde de numeroși factori, de motive și interese independente de calitățile intrinsece ale candidaților. De altminteri, foarte importante în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca vizionar, credibilitatea lui nelimitată conțin și riscul ca deciziile și acțiunile acestuia să fie nocive chiar pentru cei care l-au adorat (vezi Hitler și Stalin). Consecințele societale ale liderului carismatic, atât cele pozitive, cât și cele negative, se accentuează atunci când puterea carismatică se asociază cu cea autoritară, situație care e posibilă, deși prima este distinctă de cea de-a doua, în concepția weberiană ele fiind chiar contrastante. 5. Analiza contextual-ecologică a grupurilortc "5. Analiza contextual‑ecologică a grupurilor" Așa cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umane vii, a schimburilor directe verbale și nonverbale, cu spațiul îngust al cuștilor de sticlă, în care angajatul stă ore în șir nemișcat în fața ecranului mai mult sau mai puțin ergonomizat al computerului, are și serioase dezavantaje. Printre altele, se accentuează sentimentul de înstrăinare și alienare al lucrătorului din lumea modernă și postmodernă, așa cum remarcabil a fost descris acest fenomen în cazul culturii americane de antropologul M. Harris (1982). Să nu omitem însă că, inclusiv din punctul de vedere al satisfacției
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
decât se insinuează în sloganurile multora dintre așa-numiții „analiști politici” ce au proliferat în peisajul cultural de la noi din țară - și, desigur, cu atât mai mult al politicienilor. Esența problemei constă în următoarele. Este clar, așa cum am încercat să accentuăm în pasajele anterioare, că între democrație și sondaje există o corelație pozitivă și că ele se potențează reciproc. Nu în mod mecanic însă, și nu fără nici o restricție. Un anume organism politic sau o anume persoană poate manipula atitudinile, deciziile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în anii ’80 și-a amplificat validitatea o dată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest proces nu s-a manifestat cu aceeași intensitate ca în alte contexte socioculturale, el s-a resimțit totuși. Iar, după ieșirea din regimurile totalitare, diversitatea de concepții (opinii) și conduite se manifestă cu mare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
acest proces nu s-a manifestat cu aceeași intensitate ca în alte contexte socioculturale, el s-a resimțit totuși. Iar, după ieșirea din regimurile totalitare, diversitatea de concepții (opinii) și conduite se manifestă cu mare intensitate, tendință ce se va accentua în viitor pe măsura depășirii perioadei de tranziție. 3. Comportamente colective și mișcări socialetc "3. Comportamente colective și mișcări sociale" Comportamentul colectiv cuprinde activități umane care apar, de regulă, în afara instituțiilor oficiale și la care participă un număr relativ mare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
globală; comunicarea poate astfel să capete accentele unor definiții lingvistice, psihologice și psihosociale, filosofice, matematice, pedagogice etc. Iată că, așa cum observă Jean Lohisse când se referă la termenul de comunicare: „fiecare domeniu al cunoașterii are definiția sau definițiile lui care accentuează, după caz, schimbul, contactul, transferul, transportul, energia, informația...” (Lohisse, J., 2002, p. 12). În fața unei asemenea varietăți care ar putea face obiectul unei investigații teoretice de substanță, cercetătorul încearcă, desigur, o dublă tentație: prima ar fi aceea de a strânge
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tehnologie); - memorie, stocare - comunicarea duce la acumularea de informație și putem „să comunicăm cu” astfel de depozite informative; - răspuns discriminatoriu - accentuarea acordării selective de atenție și a interpretării; - stimuli - accentuarea caracterului mesajului în cauză, a răspunsului sau a reacției; - intenție - accentuează faptul că actele comunicative au un scop; - momentul și situația - acordarea de atenție contextului actului comunicativ; - putere - comunicarea văzută ca mijloc de influență. În încercarea de a sintetiza mulțimea de variabile identificate și stocate de aceste definiții, în literatura de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
efectuat de individ în raportul său cu lucrurile pe care le întâlnește” (apud Mattelart, 2001, p. 105; Lohisse, 2002, p. 152). Pentru cercetătorii interacționiști, comportamentele sociale sunt negociate de partenerii actului de comunicare într-un proces de improvizație permanentă. Blumer accentuează că elemente cum sunt cultura, sistemul social sau stratificarea socială creează condițiile acțiunii fără a o determina. În perspectiva autorului, indivizii nu acționează în raport cu structura socială sau culturală, ci cu situațiile. Așadar, comunicarea este esențial creativă, în sensul că rezultatul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
procesul de comunicare este o acțiune multiinfluențată (Becker); 3. În teoriile comunicării, pornim de la concluzia că majoritatea acestora sunt cu valoare explicativă a altor domenii (matematică, sociologie, psihologie, antropologie etc.); o perspectivă polară ne este oferită de teoriile structurale (ce accentuează structura în detrimentul construcției) și sociologiile interpretative (al căror demers este invers). În același timp, așa cum se observă astăzi, istoria abordărilor fenomenului comunicațional înregistrează momente de continuitate, dar și reveniri „spectaculoase” ale unor perspective; preluarea unor teze de la un cercetător la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prisma comunicării eficiente moderne, cadrul didactic, managerul ori părintele (toți aceștia fiind definiți de puterea legitimă) trebuie să facă mai puțin frecvent apel la puterea recompensatoare și coercitivă (iar atunci când le folosesc ele trebuie utilizate oricum doar împreună) și să accentueze mai mult puterea referențială și de expert. Astfel, de cele mai multe ori, aceste persoane tind să folosească puterea coercitivă pentru a sancționa cea mai mică abatere de la comportamentul de ascultare, dar nu în aceeași măsură puterea recompensatoare pentru a sprijini comportamentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]