19,920 matches
-
Cu aceste false ipoteze, autorul american "cu mult talent, citește în Machiavelli ceea ce nu se găsește în cărțile lui"9. Mai mult decît toți marii vizionari, Machiavelli a fost, pe rînd sau totodată, respins și revendicat. Gentillet și Campanella îl acuzau de ateism, Spinoza îl credea un "democrat mascat", jansenistul Scipione de'Ricci îl revendica pentru jansenism, Ferrari pentru patruzecioptism, Croce pentru hegelianism, iar Mussolini și Colloti mai mult decît Mussolini (în anii '30) pentru fascism 10. Responsabili de această receptare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poeți, el m-a trecut sub tăcere... Cu toate acestea, ceea ce el mi-a făcut în Roland eu nu-i voi face în al meu Măgar de aur." Dar această neterminată poemă în care e stigmatizată corupția, pînă la a acuza condiția rea, animală, a omului, va demonstra că alegoria nu este proprie stilului său de gîndire, excelent numai atunci cînd elaborează ideile direct și percutant. Opera exprimă un imens dezgust. E tot atît de adevărat că literatura italiană a timpului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nemuritor, răsplătindu-l pentru ideea de a fi dat cea mai concentrată și realistă carte de antropologie politică. Pretutindeni unde a domnit libertatea de spirit, el a fost citit și comentat, cu luciditate, de creștini, evrei, musulmani, deși a fost acuzat de ateism. Nu slujește ateismul acela care a înțeles că puterea religiei intră în religia puterii. Elvira SOROHAN Niccolò Machiavelli PRINCIPELE cu adnotările Reginei CHRISTINA Traducere de Nina FAÇON Lui Francesco Vettori, prea ilustru ambasador al Florenței pe lîngă Marele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
adusese acestei provincii unitatea și pacea și o făcuse să fie credincioasă principelui. Dacă vom privi cu atenție aceste lucruri, ne vom da seama că el a fost cu mult mai milos decît poporul florentin care, pentru a nu fi acuzat de cruzime, a lăsat ca Pistoia să fie distrusă. Astfel, un principe nu trebuie să fie îngrijorat dacă, pentru a-și ține supușii strîns uniți și credincioși lui, își creează faima de om crud. Într-adevăr, vor fi de ajuns
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai mulți ani contra dușmanilor; iar dacă la sfirșit a pierdut stăpînirea cîtorva cetăți, i-a rămas totuși regatul. Acești principi ai noștri care au fost multă vreme stăpîni în statul lor și care acuma l-au pierdut, să nu acuze soarta, ci numai propria lor lipsă de hotărâre: căci în timp de pace ei nu s-au gîndit niciodată că împrejurările s-ar putea schimba (ceea ce este o greșeală comună oamenilor în general, care nu se gîndesc la furtună cît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
eu gîndesc și voi gîndi mereu că nu poate fi o greșeală să-ți aperi opiniile atunci cînd nu faci apel la altă autoritate, la altă forță decît aceea a rațiunii. Spun mai întîi că această ușurință de care scriitorii acuză mulțimea este în aceeași măsură defectul oamenilor luați separat și în special acela al principelui; căci oricine nu este ținut în frîul legilor va comite aceleași greșeli ca și o mulțime rătăcită, iar acest lucru este ușor de verificat." (1
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
poate continua, nepedepsit, cu nelegiuirile lui. Chiar dacă nu va avea să se teamă de o moarte tragică, va fi totuși nefericit să se știe condamnat de oprobriul public; el nu va putea înăbuși vocea interioară, a propriei conștiințe, care-l acuză; nu va putea implora tăcerea acestei voci puternice care se aude pe tronul regesc; nu va putea evita funesta melancolie care-i va umple gîndurile și va fi călăul lui pe această lume. Să citim Viața unui Denis, a unui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
drept primejdios, însă pe care l-au urmat, ale cărui abominabile maxime au fost oferite principilor spre studiu, căruia nimeni nu-i răspunsese încă în mod concret și pe care mulți dintre politicieni îl urmează fără a voi să fie acuzați de aceasta. Fericit ar fi cel care ar putea distruge complet machiavelismul din lume! Eu i-am arătat inconsecvența, e rîndul celor care conduc omenirea să o convingă prin exemplul lor: ei sînt obligați să vindece publicul de falsa idee
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai favorabilă gospodăriilor cu copii decât cea care se sprijină pe legile consumului. Mai mult, scutirile ieșite din barem și din coeficient nu privesc, prin definiție, decât menajurile impozabile și nu majoritatea menajurilor neimpozabile. A fost criticat astfel coeficientul familial acuzându-l de mărirea inegalităților prin generarea mai mult efecte pentru gospodăriile cu venituri ridicate decât pentru menajurile cu venituri mai modeste (Landais, 2003). O altă modalitate de a lua în considerare politica familială constă în estimarea cheltuielor fiscale proprii politicii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mortalitate măsoară creșterea probabilităților de deces (probabilitatea pe care o are un individ de o vârstă dată să decedeze în intervalul de timp care-l separă de viitoarea lui zi de naștere). Curbele de fracțiuni ale supraviețuitorilor la fiecare vârstă acuză o scădere progresivă până la aproximativ 60 de ani, apoi o accelerare brutală a căderii până la 90 de ani și, din nou, o scădere lentă. În perioadele din urmă ale vieții, supraviețuitorii apar ca fiind deosebiți. Ei au mai multe șanse
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
radiojurnalist ori, simplu, de un cetățean, repere la care se poate adăuga semnalmentul „orb“, ci de un Zoon Exoti kon. Efectul vizat prin contrast de participiul „văzută“ nu scuză mizerabilismul rudimentarei logici oximoronice. În atari Îm prejurări, cînd simțul comun acuză șocurile insolitului, salvarea de moment vine de la reluarea unor truisme precum cele ce urmează: omul, nu cel generic, ci orice om, nu este ceea ce pare, ci ceea ce devine... Devenire, desigur, În ambele sensuri: al ascensiunii sau, dimpotrivă, al drumului la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a Căutării timpului pierdut halou se face de răsfrîngeri ocrotind-o pe Francesca da Rimini de cînd e lumea lume singura femeie ce s-a Îndrăgostit În timp ce citea.“ Schimbul epistolar dintre fete se inflamează, se contrazic, Își fac reproșuri, se acuză, și-l aruncă una alteia În cap pe acel Ruba, sînt pe cale să-și dea palme că s-au luat după smintelile ăluia, dar nu se pot abține să nu speculeze asupra modului lui de a recepta lumea și de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
De Boer reinterpretează posedarea demonică a Mariei Magdalena ca pe un indiciu puternic al revoltei unei aristocrate împotriva mediului constrângător. Vindecarea lui Isus n-ar fi altceva decât o normalizare a raporturilor ei cu societatea. De asemenea, sinopticii se văd acuzați de o minimalizare voită a rolului Mariei Magdalena în comunitatea creștină timpurie. Rolul acesteia va fi cu adevărat relevat abia de către Ioan, care reflectă la rândul său un curent „marginalizat” de Biserică. Mai încolo mă voi opri asupra unei alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o comunitate iudaică fanatic anticreștină și prezintă viața lui Isus în cele mai sumbre culori. Există mai multe versiuni care au circulat în Evul Mediu, însă toate au un punct comun: denigrarea lui Isus versus eroizarea lui Iuda54. Isus este acuzat de a-și fi însușit numele lui Dumnezeu și de a fi profanat Sfânta Sfintelor. Numele sacru îi conferă puteri supranaturale, magice. E chemat în ajutor Rabbi Iehuda isch Bartota, care intră, la rândul său, în inima sanctuarului și-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de ceilalți apostoli, dar, încă o dată, nu pentru că ar fi avut parte de o inițiere specială, ci pentru că-l va sacrifica pe Însuși Isus - altfel spus, va duce oroarea sacrificiului până la ultima consecință. Realizatorii ediției National Geographic nu pot fi acuzați de impostură intelectuală. Ei au fost într-un fel duși de valul publicității și al prejudecăților într-o bună măsură. Deocamdată, în condițiile în care o ediție a textului copt n-a văzut încă lumina tiparului - mai mult, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
duhurile necurate îl recunosc pe Isus drept Fiu al lui Dumnezeu, în vreme ce fariseii îl taxează drept nebun (textul spune exact: „și-a ieșit din minți”). Marcu insistă pe opoziția Galileea versus Iudeea - mai precis, Galileea versus Ierusalim. Fariseii care-L acuză pe Isus de complicitate cu Beelzebul („îl are pe Beelzebul” și „scoate daimonii afară întru/prin mijlocirea arhontelui demonilor”) „coboară de la Ierusalim”. Întâlnim același raționament per absurdum ca și la Matei: Satana nu-l poate scoate afară pe Satana; dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
inimii sale împietrite. Să revedem contextul evangheliei: Isus săvârșește minuni, vindecând orbi, muți, ologi, posedați. Negând prezența și lucrarea efectivă a Duhului Sfânt în aceste vindecări, fariseii iau locul orbilor, muților, ologilor și al posedaților, devenind, ei, cei care-l acuză pe Isus de complicitate cu Beelzebul, adevăratele progenituri ale lui Beelzebul. Cea mai potrivită replică pare aceea dată de orbul din naștere vindecat, în Ioan 9, 25-33: șIudeiiț l-au chemat a doua oară pe cel care fusese orb și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
astfel la o altă trăsătură a literaturii apocaliptice, și anume determinismul compensatoriu. Dumnezeu conduce lumea după un plan bine întocmit, dar neștiut de nimeni în afara Lui. Când Ezdra se lamentează că nu înțelege nimic din ceea ce se întâmplă în jurul său, acuzându-L pe Iahve de „trădare”, de nerespectarea Legământului încheiat cu poporul ales, îngerul Uriel coboară îndată din cer și-l pune la punct: un biet muritor nu poate pătrunde în tipul specific de „judecată” al divinității. Ezdra îl judecă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
concretă a acestor „energii necreate”. Datorită acestei teorii, Palamas păstrează neatinsă ideea transcendenței lui Dumnezeu și aduce argumente în favoarea unei mistici creștine de natură practică, și nu doar rațională (ca la Origen și Evagrie). În replică, adversarii săi l-au acuzat că primejduiește unitatea lui Dumnezeu, caracterul Său simplu și transcendența Sa absolută. Ei chiar fac aluzie la diteism și chiar politeism, pentru că, postulând caracterul necreat al energiilor divine, aceasta înseamnă a nu mai recunoaște o delimitare clară între Creator și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și plin de zgura înțelesurilor risipite fără rost... Dar un lucru tot reușeau ei să priceapă: era bolnav pământul. S-au gândit ce s-au gândit savanții, cercetătorii au... cercetat, vrăjitorii au făcut... vrăji, politicienii au dat legi, juriștii au acuzat și au condamnat pe toată lumea, sindicaliștii au protestat... dar lucrurile nu s-au îndreptat. Într-un târziu au priceput ce era de priceput: aveau toți o singură casă și aceea era pământul. Dar acum pământul era bolnav. Și nici știința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Regele Lui. El a râs, a ridicat din umeri și a spus că fusese ales. Pe urmă, am aflat că fusese arestat, chiar a doua zi, că, în loc să se apere, a pornit să explice Marelui Preot Scripturile și că a acuzat Sinedriul, încăpățânat și cu urechi păgâne, că L-a trădat și L-a ucis pe Cel Drept. Și toți câți eram acolo vedeam fața lui ca fața unui înger. L-au scos afară din cetate să-l ucidă cu pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
motiv, el avu tot mai dese dispute și chiar certuri cu Mariana, care, după plecarea Iustinei și a lui Lazăr Popescu la Vărăști, la Grigore Gospodin acasă, deveni dintr-o dată foarte nemulțumită de viața de la Brănești și începu să-și acuze soțul că, de fapt, sub pretextul că nu putea să obțină transferul, se ascundea doar rea voință și intenția detestabilă de a rămâne pe-acolo, în locuri străine și în casă cu chirie, până la adânci bătrânețe. ...Că ție-ți place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de ani, era de datoria mea să asigur hrana fetelor mele. Am încercat să reiau ceea ce făcusem în Brodocul siberian, să ușurez suferințele oamenilor cu ajutorul plantelor și a cunoștințelor dobândite în spital. Nu a trebuit mult timp până să fiu acuzată de vrăjitorie, reținută câteva zile la miliție și amenințată cu o nouă deportare dacă continuam cu minciunile mele obscurantiste. La spital, unde mai lucrasem ca infirmieră, nici vorbă să mă primească din cauza "dosarului". Nu am găsit altă muncă decât ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cum? Cum se poate? Chiar așa de unul singur. Se poate, domnule președinte! Chiar așa, de unul singur! Prin oțel și sânge! Mă voi strădui să vă demonstrez!.. Că după câte înțeleg, voi avea destul timp la dispoziție! Apoi a acuzat grave dureri de stomac și a cerut să fie însoțit la WC pentru o mare urgență. Aprobăm numaidecât! Fără cătușe, că a fost sincer! Milițian, deschide boxa și fă-ți datoria! Trecând printr-un adevărat culoar de oameni, cineva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că se poate? Măi hidoșilor! De-acum, poftiți voi la boxă! * * * Prin anii șaizeci-șaptezeci ai secolului trecut, în urbea noastră, se vorbea cât se poate de apăsat despre un oarecare Gâde care îți aducea în instanță pe cel mai înverșunat acuzat pe post de mielușel, pregătit în așa fel să recunoască, dacă era nevoie, chiar și nelegiuirea de a-l fi omorât pe propriul tată. În privința altor delicte de natură politică, economică, morală nici nu se punea problema oricât de grave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]