10,786 matches
-
în calea răspândirii bolșevismului. Însă Uniunea Sovietică, recunoscută în 1924 de Franța și Marea Britanie, era un factor important în păstrarea echilibrului de forțe european. Titulescu a susținut inițiativa lui Barthou, prin care se dorea crearea “Pactului Oriental” la care să adere Uniunea Sovietică, Franța, Germania, Polonia, Mica Înțelegere și țările baltice. Acesta avea rolul de a preîntâmpina o agresiune germană în direcția estică a acestui stat. Simultan trebuia să se încheie și un pact 38 Apud Catherine Durandin , Istoria Românilor, Iași
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
trebuia să se încheie și un pact 38 Apud Catherine Durandin , Istoria Românilor, Iași , Editura Institutul European, 1998, p. 195. 29 26 francosovietic, legat de “Pactul Oriental” și de Pactul de la Locarno 39 . Faptul că România nu fusese invitată să adere la Pact a provocat neliniște la București. Primul - ministru Gheorghe Tătărăscu îl informa pe Titulescu depre impresia defavorabilă produsă de situația respectivă în rândul opiniei publice românești. În răspunsul său, Titulescu afirma că au fost alese doar statele respective pentru
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
respectiv pentru a se asigura dacă dorea și ea să fie inclusă în pact și pentru a obține sprijinul părții române în vederea unei eventuale adeziuni. Nerealist în acest caz, Titulescu își exprima, la 12 iulie 1934, dorința României de a adera la „Pactul Oriental” și speranța că Polonia ar accepta punctul de vedere al Parisului. Bucureștiul a solicitat în mod 41 Jacques de Launay, A cincea valiză. Titulescu și Europa, București, Editura Agni, 1993, p. 95 - 97. 42 Walter M. Bacon
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Titulescu și Europa, București, Editura Agni, 1993, p. 95 - 97. 42 Walter M. Bacon Jr.,Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași,Editura Institutul European, 1999, p. 244. 31 28 oficial la Paris, pe 24 iulie 1934, să adere la „Pact Oriental”. Cu acest prilej, francezii și-au „exprimat îngrijorarea ca cererea României să nu împiedice realizarea Pactului Oriental, dar a adăugat că Franța nu poate să-și ia răspunderea de a respinge cererea României ”43. Sovieticii insistau ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ca acordarea de ajutor să aibă loc după obținerea unanimității în cadrul Consiliului Societății Națiunilor care era o procedură complicată. “Pactul Oriental” nu a putut fi încheiat din cauza refuzului Germaniei (10 septembrie 1934Ă și al Poloniei (27 septembrie 1934Ă de a adera la el, ambele invocând imposibilitatea morală de a ajuta 43 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 570 - 571. 32 29 Uniunea Sovietică. În situație respectivă, România șia retras solicitarea de aderare la acest document . Deși nu a obținut semnarea “Pactului Oriental
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Națiunilor intenționa să o sprijine 44 . Încercările pentru realizarea “Pactului Oriental” au avut ca finalitate constituirea Înțelegerii Balcanice, care era o grupare a statelor învingătoare în Marele Război sau considerate ca având acest statut, însă incompletă în urma neaderării Poloniei. Puteau adera și statele învinse în primul război mondial, cu condiția respectării frontierelor care fuseseră stabilite prin Sistemul de pace de la Versailles 45 . În perioada 1934 - 1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
Editura 34 31 ca fiind o schimbare importantă a politicii externe sovietice. Uniunea Sovietică începea să fie privită ca un partener în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
stalinist era reinstalat în politica românească. Noua turnură asiatică a comunismului românesc a știrbit și în cele din urmă distrus prestigiul internațional și suportul popular al secretatului general. Nerespectarea acordurilor de la Helsinki (1975) privind drepturile omului la care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a) în primul rând, alinierea la instituțiile occidentale fundamentale a avut un efect democratizor. De exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România a fost primul stat din fostul lagăr sovietic care a aderat la Parteneriatul pentru Pace numele programului lansat de NATO; b) în al doilea rând, emergența unei prese libere, tenace și curajoasă în luările de poziție împotriva regimului a precipitat, de asemenea, consolidarea democrației românești; c) în fine, merită evidențiat rolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-o societate oricum deja polarizată. În ciuda tuturor acestor sincope interne pe plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007 a aderat la Uniunea Europeană. Integrarea în UE avea să fie bifată în mandatul prezidențial al lui Traian Băsescu și sub guvernarea lui Călin Popescu Tăriceanu, a căror Alianță Dreptate și Adevăr s-a impus la alegerile din 2004. Dubla alternanță la guvernare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gărzi, care a continuat linia trasată de istoriografia naționalismului postcomunist cu rectificările minimale impuse de noua paradigmă educațională; b) direcția reflexivă-europenistă, înscrisă pe linia unei istoriografii debarasată de încărcătura ideologică naționalistă. Centrală în această direcție este orientarea explicit europenistă, manualele aderând entuziast la filosofia Europei Unite; c) o a treia breșă s-a deschis în direcția unui discurs postmodern, racordat la avangarda reflecție istoriografiei critice, care conține elemente iconoclastice la adresa mitologiei naționale. iii) perioada postnaționalizării (2004 prezent), marcată de apariția celei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 5; Petre et al., 2008, p. 2). Noua misiune a manualelor devine aceea de a-i convinge pe români de "vocația lor europeană" (Brezeanu et al., 2000, p. 7) și chiar de destinul lor european. Manifestul europenist la care aderă explicit majoritatea volumelor didactice face ca "pretudindeni în manual[e] să fie subliniată dimensiunea culturală a încercărilor românilor de a se înscrie în istoria Europei" (Dumitrescu et al., 1999, p. 3). Dacă românii nu au reușit întotdeauna să își afirme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist ca ilegitim și criminal, rezistența nostalgiei populare se reflectă în faptul că doar 37 la sută dintre români împărtășesc ideea că regimul a fost criminal, în timp ce 41 la sutăse împotrivesc acestei sentințe. În privința ilegitimității regimului comunist, 42 la sută aderă la concluzia Raportului, în timp ce 31 la sută nu sunt de acord cu aceasta (IICCMER, 2010). Potrivit recomandării Raportului, toți cei care rezistă interpretării oficiale ar trebui să fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umane însumând zeci de milioane de victime din China maoistă, și alte atâtea calamități care au zguduit umanitatea în ultima sută de ani. Fără a intra în detaliile disputei, important de menționat este că poziția lui Nolte, la care au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dacă nu "se ajută cu arta", cum spusese mai înainte Cervantes referindu-se la regulile de compoziție 147 (pentru a limita numărul exemplelor care s-ar putea aduce în acest sens), s-au înfruntat în istoria esteticii până târziu. Kant adera la această ultimă poziție. Chiar dacă afirmă că arta poeziei nu e transmisibila, oricât de detaliate ar fi preceptele și excelente modelele ei, admite că ea conține, ca oricare alta artă frumoasă, "ceva mecanic", ceva ce poate fi înțeles și folosit
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
este infiltratul leucocitar. În etapele ințiale și, în special, când agentul etiologic este bacterian, celula predominantă este granulocitul neutrofil. În etapele ulterioare și în timpul rezoluției fenomenului inflamator, predomină celulele mononucleate. Ambele tipuri de fagocite provin din sângele circulant, după ce au aderat la peretele vascular și au trecut prin endoteliul acestuia, în compartimentul tisular. Ele fagocitează și degradează în vacuola fagocitară agentul etiologic și resturile necrotice ale procesului inflamator, eliberează extracelular enzime proteolitice (din lizozomii activați) alterând secundar zona inflamată, În mod
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
un mecanism de tip “lacăt-cheie”. Principalele molecule de adeziune implicate în aderarea tranzitorie și rostogolirea (rularea) leucocitară din cursul inflamației sunt selectinele. Selectinele, caracterizate printr-un domeniu extracelular care se cuplează selectiv cu carbohidrații, includ 3 tipuri. După rulare, leucocitele aderă strâns la endoteliul vascular. Ulterior, leucocitele se insinuează printre celulele endoteliale, traversează membrana bazală (diapedeză) și ajung în spațiul extravascular. Aderarea leucocitară, deși influențată și de alți factori (de exemplu ionii de Ca), este mediată esențial de moleculele de adeziune
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
-ELAM-1 (endothelial leucocyte adhension molecule). Integrinele (glicoproteine transmembranare hetero-dimere) sunt prezente în mod normal pe suprafața membranei leucocitare, dar pot funcționa ca receptori și pentru matricea extracelulară. În ciuda faptului că sunt exprimate în condiții bazale pe suprafața leucocitelor, integrinele nu aderă la liganzii corespunzători decât atunci când leucocitele sunt stimulate de agenți chemotactici sau de alți stimuli (adesea produși de endoteliul sau celulele din focarul inflamator). Integrinele astfel activate suferă modificări conformaționale care le conferă afinitate crescută față de moleculele de adeziune endotelială
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cheag sanguin (tromb), care obstruează artera. Trombul se formează de obicei în locul unde placa de ateroscleroză s-a rupt, conducând la discontinuitatea endoteliului și ajungând astfel în contact direct cu sângele circulant. Deoarece suprafața plăcii nu este netedă, plachetele sangvine aderă la aceasta, după care urmează depunerea de fibrină și captarea de eritrocite, cu formarea unui cheag sangvin care se mărește până când obstruează vasul complet. Uneori, cheagul se desprinde din zona de atașare de la nivelul plăcii de ateroscleroză și ajunge pe
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
să plătească acționarilor acelora cari n-ar voi schimbul 3 1/3 procente asupra valorii nominale a primitivelor și 8 procente asupra valorii nominale a priorităților ca dividendă fixă. Dacă nu s-ar fi stipulat nimic mai mult, adunarea generală, aderând la această convențiune și la ceruta schimbare a statutelor, n-ar fi trecut peste competența ei. Sentința însă găsește că o asemenea călcare și leziune atât a codului comercial cât și a drepturilor private ale reclamantului cuprinsă în instituirea unei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vorba numai de o depeșă pe care ambasadorii rusești au să o comunice guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. De altfel cestiunea principală este cum va fi primită această notă la Londra și Paris. Se bănuiește de pe acum că Franța va adera în fine, spre a nu se strica cu totul cu Rusia. O depeșă din Berlin zice că misiunea conferinții, corespunzând intențiilor rusești, va fi mai întîi interpretarea sau reviziunea convențiunilor de estradare. În fine se mai susține că cele trei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se hotărască cu simplă majoritate. În privirea dreptului de recurs, delegatul francez regretă că pîn' acum nu s-a stabilit o unitate de vederi între delegatul Austriei și cel al Angliei. Delegatul Turciei, Constantin Efendi, declară că nu poate adera din parte 'și la opinia delegatului austriac că Comisia Europeană n-ar fi competentă a supraveghea și navigațiunea internă pe Rin. După opinia sa art. 15 al Tractatului de la Paris stipulează că jurisdicțiunea Comisiei Dunărene nu se întinde numai asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să-și piarză viața, să nu producă asupra lor mai mult efect. [20 august 1881] ["ÎN "PESTHER LLOYD" GĂSIM... În "Pesther Lloyd" găsim următorul entrefilet: În privința cestiunii dunărene Franța a făcut propuneri noi și se zice că Anglia ar fi aderat la ele. După aceste propuneri, Comisiunea Mixtă va avea să decidă în toate cazurile ce nu sunt de principiu. Un membru al Comisiunii Europene, care va asista la toate dezbaterile Comisiunii Mixte și va fi delegat pe rând de către diferitele
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a face ca să se formeze o majoritate de voturi și numai daca nu se poate ajunge la unire cazul în litigiu se va supune Comisiei Europene. Aceste propuneri s-au pus deja în vederea Angliei și a Austriei. Anglia a aderat la ele, Austria însă pregetă cu răspunsul. Foile din Viena dau guvernului consiliul de-a le respinge. [23 august 1881] ["ȘI-AU PIERDUT SĂRITA... Și-au pierdut sărita confrații de la "Romînul". Nu e vorba, adevăr mai crud decât cel pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din noi, ca percepție care s-ar răsfrânge asupra lumii Înconjurătoare. Întemeietorul esteticii (Baumgarten) va considera mult mai târziu că arta, ca expresie a frumosului artistic (creat), este „un veșmânt sensibil, imaginativ al unui concept intelectual” ideie la care va adera și Immanuel Kant În secolul al XIX-lea. Așa Încât de la etichetarea frumosului ca splendoare a adevărului și binelui la platonicieni, la splendoarea ordinii la Sfântul Augustin, de la splendoarea formei la Thomas D’Aquino, la un „echilibru Între sublim, armonie și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]