KorAP: Find »[drukola/base=adjectiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...116 117 118 ...236 >

5,887 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

prea, tot, și), sau cu verbul auxiliar - (23)a, cu morfemul de conjunctiv să - (23)b, cu complementizatorul - (23)c, cu prepoziția - (23)d, cu pronumele relativ sau interogativ- (23)e, cu adverbul - (23)f, cu interjecția - (23)g, cu adjectivul - (23)h sau cu substantivul - (23)i169: (23) a. așteapt-o; mă vede; m-a văzut; mă cam / mai / ?prea / tot / și așteaptă b. să-l văd; s-o cam / mai / tot / și aștept c. că-l aștept; dac-o aștept

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cam, mai, ?prea, tot, și), sau auxiliar - (27)a, cu morfemul de conjunctiv să - (27)b, cu complementizatorul - (27)c, cu prepoziția - (27)d, cu pronumele relativ sau interogativ- (27)e, cu adverbul - (27)f, cu interjecția - (27)g, cu adjectivul - (27)h, cu substantivul - (27)i. Sunt aceleași posibilități combinatorii ca la complementul direct (vezi supra): (27) a. îi spun; spune-i; i-am spus; i-am cam / mai /?prea /tot/ și telefonat b. să-i spun; să-i cam

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
30). (ii) pronumele nimeni nu marchează morfologic genul (la nominativ și acuzativ, cel puțin), dar se folosește în contexte de masculin (se poate considera că forma de masculin singular este forma nemarcată, engl. default). El impune acordul la masculin singular adjectivului sau participiului: (32) Nimeni nu a fost văzut / *văzută / *văzuți / *văzute. (cf. GALR, I: 269). De remarcat și faptul că pronumele nimeni are la genitiv și dativ o flexiune de tip masculin (nimănui, cf. acestuia, vreunuia, căruia etc.) Deși poate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
participiului: (32) Nimeni nu a fost văzut / *văzută / *văzuți / *văzute. (cf. GALR, I: 269). De remarcat și faptul că pronumele nimeni are la genitiv și dativ o flexiune de tip masculin (nimănui, cf. acestuia, vreunuia, căruia etc.) Deși poate impune adjectivului acordul la masculin singular, nimeni nu acceptă cliticul de dublare de masculin singular. Acest lucru arată fie că nu trebuie să interpretăm cliticul drept marcă de acord (întrucât acordul nu este un fenomen "selectiv", el se manifestă constant la aceleași

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
de dublare de masculin singular. Acest lucru arată fie că nu trebuie să interpretăm cliticul drept marcă de acord (întrucât acordul nu este un fenomen "selectiv", el se manifestă constant la aceleași elemente), fie că este o diferență între acordul adjectivului și acordul cliticului. (iii) Faptul că în (30) dublarea este facultativă ar putea fi un contraargument pentru interpretarea cliticului drept marcă de acord, întrucât, așa cum am arătat, acordul nu are un caracter facultativ. (iv) În (31), dublarea complementului indirect nimănui

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
locuri am dat și exemple de pe internet sau din presa scrisă, pentru a arăta frecvența unui anumit fenomen sau extinderea sa și în limba scrisă, într-un registru mai puțin îngrijit. 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular În emisiunile monitorizate, frecvența dezacordului adjectivului feminin, singular, în cazul genitiv sau dativ, depinde de tipul de adjectiv: propriu-zis, participial sau pronominal. 1.1.1. Adjectivul propriu-zis La adjectivul propriu-zis, dezacordul în caz nu este foarte frecvent în

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
din presa scrisă, pentru a arăta frecvența unui anumit fenomen sau extinderea sa și în limba scrisă, într-un registru mai puțin îngrijit. 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular În emisiunile monitorizate, frecvența dezacordului adjectivului feminin, singular, în cazul genitiv sau dativ, depinde de tipul de adjectiv: propriu-zis, participial sau pronominal. 1.1.1. Adjectivul propriu-zis La adjectivul propriu-zis, dezacordul în caz nu este foarte frecvent în limba vorbită actuală. Dezacordul se produce inclusiv când

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sa și în limba scrisă, într-un registru mai puțin îngrijit. 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular În emisiunile monitorizate, frecvența dezacordului adjectivului feminin, singular, în cazul genitiv sau dativ, depinde de tipul de adjectiv: propriu-zis, participial sau pronominal. 1.1.1. Adjectivul propriu-zis La adjectivul propriu-zis, dezacordul în caz nu este foarte frecvent în limba vorbită actuală. Dezacordul se produce inclusiv când substantivul-centru și adjectivul sunt adiacente: (1) bordul navetei ultrarapidă de luptă (Antena

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
mai puțin îngrijit. 1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular În emisiunile monitorizate, frecvența dezacordului adjectivului feminin, singular, în cazul genitiv sau dativ, depinde de tipul de adjectiv: propriu-zis, participial sau pronominal. 1.1.1. Adjectivul propriu-zis La adjectivul propriu-zis, dezacordul în caz nu este foarte frecvent în limba vorbită actuală. Dezacordul se produce inclusiv când substantivul-centru și adjectivul sunt adiacente: (1) bordul navetei ultrarapidă de luptă (Antena 1, 17.V.2008) masei de aer rece

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
1. Grupul nominal 1.1. Dezacordul în caz al adjectivului feminin, singular În emisiunile monitorizate, frecvența dezacordului adjectivului feminin, singular, în cazul genitiv sau dativ, depinde de tipul de adjectiv: propriu-zis, participial sau pronominal. 1.1.1. Adjectivul propriu-zis La adjectivul propriu-zis, dezacordul în caz nu este foarte frecvent în limba vorbită actuală. Dezacordul se produce inclusiv când substantivul-centru și adjectivul sunt adiacente: (1) bordul navetei ultrarapidă de luptă (Antena 1, 17.V.2008) masei de aer rece prezentă de câteva

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în cazul genitiv sau dativ, depinde de tipul de adjectiv: propriu-zis, participial sau pronominal. 1.1.1. Adjectivul propriu-zis La adjectivul propriu-zis, dezacordul în caz nu este foarte frecvent în limba vorbită actuală. Dezacordul se produce inclusiv când substantivul-centru și adjectivul sunt adiacente: (1) bordul navetei ultrarapidă de luptă (Antena 1, 17.V.2008) masei de aer rece prezentă de câteva zile (Antena 3, 14.IX.2008) stingerea unei civilizații și nașterea alteia nouă (InfoPro, 10.IX.2008) măsurile privind recensarea

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
15.IV.2009) campionul mondial al categoriei supermijlocie (Radio România Actualități, 26.III.2009) rezolvarea acestei probleme prezentă în viața politică de zeci de ani (TVR 2, 22.IV.2010). Dezacordul este favorizat de distanța mai mare între substantivul-centru și adjectiv. Într-o serie de adjective coordonate, cele care nu sunt adiacente regentului pot să nu fie acordate în caz, spre deosebire de cele care sunt apropiate sau adiacente regentului: (2) rămân cu confirmarea unei echipe mature, serioasă (Realitatea TV, 29.VIII.2007

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
al categoriei supermijlocie (Radio România Actualități, 26.III.2009) rezolvarea acestei probleme prezentă în viața politică de zeci de ani (TVR 2, 22.IV.2010). Dezacordul este favorizat de distanța mai mare între substantivul-centru și adjectiv. Într-o serie de adjective coordonate, cele care nu sunt adiacente regentului pot să nu fie acordate în caz, spre deosebire de cele care sunt apropiate sau adiacente regentului: (2) rămân cu confirmarea unei echipe mature, serioasă (Realitatea TV, 29.VIII.2007) vreau să aflu parola unei

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
caz, spre deosebire de cele care sunt apropiate sau adiacente regentului: (2) rămân cu confirmarea unei echipe mature, serioasă (Realitatea TV, 29.VIII.2007) vreau să aflu parola unei fete frumoase și bogată din lista mea (www.top1.ro). 1.1.2. Adjectivul participial La adjectivul participial, dezacordul în caz este foarte frecvent în limba vorbită, fiind o adevărată tendință a limbii. În toate etapele de monitorizare a posturilor de radio și de televiziune, s-a înregistrat frecvent acest tip de dezacord: (3

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
care sunt apropiate sau adiacente regentului: (2) rămân cu confirmarea unei echipe mature, serioasă (Realitatea TV, 29.VIII.2007) vreau să aflu parola unei fete frumoase și bogată din lista mea (www.top1.ro). 1.1.2. Adjectivul participial La adjectivul participial, dezacordul în caz este foarte frecvent în limba vorbită, fiind o adevărată tendință a limbii. În toate etapele de monitorizare a posturilor de radio și de televiziune, s-a înregistrat frecvent acest tip de dezacord: (3) pentru sprijinirea populației

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în direct de TVR (TVR 1, 15.IV.2010) în cazul unei paciente internată joi (TVR 1, 26.IV.2010) în ciuda recomandării de un an făcută inițial de procurori (TVR 2, 19.IV.2010). 1.1.3. Formele pronominale În ceea ce privește adjectivele pronominale, dezacordul în caz este mai frecvent la pronominal demonstrativ: (4) haideți să facem o analiză a discursului acesta (Realitatea TV, 2007) o calmare a evoluțiilor acestea (Antena 3, 11.IX.2008) în urma chestiei asta cu Băsescu (Realitatea TV, 1

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
caz în GD, un motiv pentru care vorbitorii nu fac acordul în caz la demonstrativ este și acela că formele acordate în caz se pot confunda cu formele în genitiv ale pronumelui. 1.2. Dezacordul în gen și număr al adjectivului Dezacordul în gen și număr al adjectivelor propriu-zise și participiale are caracter accidental, fiind doar o greșeală de exprimare, nu o tendință a limbii. Ea se întâlnește în registrul oral, având diverse cauze specifice acestui tip de exprimare, cum ar

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
vorbitorii nu fac acordul în caz la demonstrativ este și acela că formele acordate în caz se pot confunda cu formele în genitiv ale pronumelui. 1.2. Dezacordul în gen și număr al adjectivului Dezacordul în gen și număr al adjectivelor propriu-zise și participiale are caracter accidental, fiind doar o greșeală de exprimare, nu o tendință a limbii. Ea se întâlnește în registrul oral, având diverse cauze specifice acestui tip de exprimare, cum ar fi neatenția, graba, interpretarea greșită a regentului

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
9.IX.2008) - forma favorabil este folosită invariabil, ca urmare a contracției mesajului dintr-o structură cu verb copulativ: Cerul va prezenta înnorări temporale, ceea ce va fi favorabil ploilor de scurtă durată muzică tradițional românească (Realitatea TV, 9.XII.2007) - adjectivul tradițional a fost confundat cu adverbul omonim, deci a fost folosit invariabil în prezența familiilor regale suedeze și norvegiene (TVR Cultural, 9.XII.2007) - adjectivele coordonate suedeze și norvegiene au fost acordate în gen și număr cu substantivul regent; formele

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
va fi favorabil ploilor de scurtă durată muzică tradițional românească (Realitatea TV, 9.XII.2007) - adjectivul tradițional a fost confundat cu adverbul omonim, deci a fost folosit invariabil în prezența familiilor regale suedeze și norvegiene (TVR Cultural, 9.XII.2007) - adjectivele coordonate suedeze și norvegiene au fost acordate în gen și număr cu substantivul regent; formele corecte sunt cele de singular, deoarece există o singură familie regală în fiecare țară: familiilor regale suedeză și norvegiană vin și alte formațiuni noroase, cu

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
frecvent înregistrată în monitorizările posturilor de radio și de TV: (26) organizarea unor altor acțiuni de acest gen (Radio România Actualități, 10.IX.2008) 2. Acordul predicatului cu subiectul 2.1. Acordul substantivelor colective În limba standard, substantivele colective impun adjectivelor, verbelor și pronumelor coreferente acordul la singular. De asemenea, vorbitorii care sunt întrebați cu privire la acordul substantivelor colective aleg întotdeauna singularul (cu excepția situațiilor când colectivul face parte dintr-o sintagmă partitivă, de tipul o parte din guvern au decis). Însă în

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
rar: (34) liniștiți-i pe grupul de istorici (Realitatea TV, 2007) or toate lucrurile astea PDL-ul îi obligă pe viitorul guvern să le facă (Realitatea TV, 14.XII.2009) 2.2. Acordul numelor proprii Numele proprii pot impune verbelor-predicat, adjectivelor și pronumelor coreferente un acord "conceptual", în funcție de trăsăturile substantivului generic ce denumește conceptul în care se încadrează referentul: (35) Cândva regina litoralului, Cap Aurora e preferată mai ales de turiștii străini. (Realitatea TV, 2008) - "stațiunea Cap Aurora e preferată..." Ajunsă

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
cu chestiuni care au fost acum 2 ani, 6 luni... (Realitatea TV, 2007) se pot ajunge la lucruri nedorite (Realitatea TV, 2007) s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente (Europa FM, 8.V.2008) 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă Uneori, adjectivul predicativ nu este acordat în gen cu nominalul subiect. Este vorba de structuri copulative, în care nominalul subiect este de natură verbală, provenit dintr-un infinitiv lung (numirea, mișcarea, reintroducerea, înființarea). În limba standard, infinitivul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acum 2 ani, 6 luni... (Realitatea TV, 2007) se pot ajunge la lucruri nedorite (Realitatea TV, 2007) s-au dat drumul la tot soiul de aranjamente (Europa FM, 8.V.2008) 2.5. Dezacordul unor adjective în poziție predicativă Uneori, adjectivul predicativ nu este acordat în gen cu nominalul subiect. Este vorba de structuri copulative, în care nominalul subiect este de natură verbală, provenit dintr-un infinitiv lung (numirea, mișcarea, reintroducerea, înființarea). În limba standard, infinitivul lung articulat se comportă ca

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
2009) aceste cazuri care au ținut prima pagină a readus în atenția... (TVR 1, 26.IV.2010) Dacă cineva dintre cei invocați de domnul Sorin Roșca Stănescu vor să intervină... (Antena 3, 30.III.2009). 2.9. Acordul semantic al adjectivului predicativ Adjectivul se acordă semantic cu unele substantive de genul feminin care au sens generic (acordul făcându-se la masculin). Se poate face o corelație cu structurile cu coordonare, în care două nominale [+Animat] coordonate, dintre care cel puțin unul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]