6,618 matches
-
lipsită de pedantism. Făcea totul cu metodă. N-a cunoscut crizele câtorva adolescenți iluștri, - dorința de omniștiință și absolut, lupta cu îndoiala, pierderea și regăsirea lui Dumnezeu, setea de certitudine, zbaterea între carne și spirit. Oliveira Salazar a avut o adolescență ponderată, așa cum avusese ponderată copilăria și cum va avea o tinerețe ponderată. Nici o îndoială nu era prea tare pentru ca să-i turbure credința. Nici o criză nu dura prea mult ca să-i zădărnicească echilibrul. Iubea cartea, pentru că știa că atât inteligența cât
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai ales prestigiu în fața poporului Hiung-nu, spaimă și un mare respect din partea dușmanilor înfrânți și umiliți. Toate aceste aspirații ale sale erau acum puse sub semnul întrebării de voința încăpățânată de a trăi a celor doi tineri abia ieșiți din adolescență și a puternicului lor zeu protector. Și cu toate acestea, nici măcar nu reușea să le dorească într-adevăr moartea. Moartea Fredianei, mai ales, o dăduse deoparte încă din prima clipă, când o văzuse luptându-se cu Rutger. Iar acum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oricând în străfundul sufletului - da, undeva sub gât, în punctul în care se spunea că sălășluiește spiritul unui om - o senzație curioasă: ca o expansiune a ceva impalpabil, ce-i amintea vag de niște momente trăite în Panonia în vremea adolescenței, momente de o dulce, niciodată mărturisită durere, care-l încerca atunci când, în lumina sângerie a unor splendide apusuri de soare, călărea de unul singur pe calul neînșeuat, în imensa câmpie mângâiată de vânt. Era ceva diferit de dorința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să le practice în secret. Ea, oricum, se lepădase demult de doctrinele creștine; deși, mama sa, învingând - ca, de altfel, în toate situațiile - slabele rezistențe ale soțului ei, încercase să o determine și pe ea să le împărtășească în vremea adolescenței. însă, în ciuda tuturor eforturilor consoartei sale, Aurelius Patrinianus reușise să transmită fiicei sale adânca pasiune pentru autorii clasici și pentru arta epocii de aur, alimentându-i astfel, într-un mod mascat și nu fără o subtilă satisfacție, dorința sa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Patrinianus reușise să transmită fiicei sale adânca pasiune pentru autorii clasici și pentru arta epocii de aur, alimentându-i astfel, într-un mod mascat și nu fără o subtilă satisfacție, dorința sa de rebeliune. Aceasta ieșise la iveală încă din adolescență, când nu suporta liturghia creștină, și se exprimase apoi cu toată virulența la moartea mamei sale. Din ziua aceea, tânăra patriciană își dăduse jos masca, insuportabilă pentru ea, a pietismului predicat de clerici. Cu toate că se abținea să aducă sacrificii publice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
electronice de comunicare, Ica Grasu ne propune acest volum de versuri continuând vechea tradiție a paginilor tipărite. Titlul volumului, sugestiv de altfel vrea să reconfirme acea revenire a cititorului la poezia tipărită. Volumul “Regăsire” vine să ne alinte cu folclorul adolescenței noastre cu acele « scrisorele » versificate, care au păstrat încă parfumul acelor vremuri. Stă în rafturi prăfuită Poezia. Nu-i citită, Drag izvor cu apă vie Pentru cel care te știe ... (REGĂSIREA) Multe poezii rămân la nivelul încercărilor literare, cu toate că autoarea
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
certându-se, urându-se, dar și purtându-și de grijă unul altuia ca să poată supraviețui, căci o parte din organele vitale sunt în trupul celuilalt... Îmi vine acum în minte o fotografie dintr-un almanah, pe care o priveam în adolescență. Erau două surori siameze, comune de la talie în jos, dintre care una era îmbrăcată în negru și stătea posomorâtă, cu privirea plecată, iar cealaltă în rochie albă de mireasă, cu un buchețel de flori în mână, surâzătoare la brațul mirelui
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Garabet IBRĂILEANU ADELA Tabel cronologic .............................................................................................. 3 AMINTIRI DIN COPILĂRIE ȘI ADOLESCENȚĂ .............................................. 7 PRIVIND VIAȚA ........................................................................................... 49 ADDENDA LA PRIVIND VIAȚA ..................................................................... 77 FRAGMENTE... OMUL - O CELULĂ A ORGANISMULUI NUMIT SOCIETATE ............ 80 ETERNUL FEMININ ........................................................................... 84 DE DRAGOSTE ................................................................................... 92 VIAȚĂ ȘI MOARTE ............................................................................. 99 SPIRITUL CREATOR ......................................................................... 105 ESTETICE ......................................................................................... 109 VARIA ............................................................................................... 118 ADELA ....................................................................................................... 123 TESTAMENT .............................................................................................. 253 Aprecieri
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se naște la Tîrgu-Frumos (Iași) G. Ibrăileanu; în anul următor, Ibrăileanu se mută la Roman, unde trăiau părinții Mariei Ibrăileanu, mama viitorului critic. 1876 Copilul rămâne orfan de mamă: evocare duioasă în romanul (1933) și în Amintiri din copilărie și adolescență (apărute postum în 1937). 1883-1887 G. Ibrăileanu se distinge ca elev al gimnaziului "Roman-vodă" din Roman. La 16 ani rămâne orfan de tată. 1887 Continuă studiile la liceul "Codreanu" din Bârlad, unde se împrietenește cu Raicu Ionescu-Rion și cu alți
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
filozofie. 1936 La 12 martie, G. Ibrăileanu se stinge în sanatoriul "Casa Diaconeselor" din București. Urna conținând cenușa dispărutului a fost depusă la cimitirul "Eternitatea" din Iași. 1948 G. Ibrăileanu e proclamat membru post-mortem al Academiei Române. AMINTIRI DIN COPILĂRIE ȘI ADOLESCENȚĂ AMINTIRILE AU FOST PRECEDATE ÎN "ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC" DE URMĂTOAREA NOTĂ A REDACȚIEI: " Începem publicarea amintirilor de copilărie și adolescență ale lui G. Ibrăileanu. Aceste amintiri datează din 1911. Ele sunt redactate sub formă de scrisori către un prieten
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
depusă la cimitirul "Eternitatea" din Iași. 1948 G. Ibrăileanu e proclamat membru post-mortem al Academiei Române. AMINTIRI DIN COPILĂRIE ȘI ADOLESCENȚĂ AMINTIRILE AU FOST PRECEDATE ÎN "ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC" DE URMĂTOAREA NOTĂ A REDACȚIEI: " Începem publicarea amintirilor de copilărie și adolescență ale lui G. Ibrăileanu. Aceste amintiri datează din 1911. Ele sunt redactate sub formă de scrisori către un prieten, în casa căruia au și fost scrise. Manuscrisul scrisorilor stătea pe biroul prietenului, de unde Ibrăileanu îl lua și îl completa. Cum
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a murit de vreo 20 de ani. Acești ani au fost dintre cei mai frumoși. Acuma nu mai eram copii, eram adolescenți. Și, din multe cauze, eram, se poate spune, oameni mari. Oameni mari, dar cu toată frăgezimea sufletească a adolescenței. Eram oameni mari pentru că eram nu numai liberi, dar chiar lăsați de capul nostru. Eram oameni mari pentru că eram, unii, foarte săraci, alții, dacă nu așa săraci, cel puțin din clase inculte, unde nu există creșterea în bumbac (bumbac material
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
au întîmplat lucruri de o mare însemnătate. Am devenit publicist, am scos o revistă, am scris poezii și m-am amorezat mai serios decât oricând până acuma. Atunci, în vara anului 1889, la vârsta de 18 ani, am ieșit din adolescență și am trecut în ceea ce se cheamă prima tinerețe. Mă dusesem la Roman de vacanță (acum era acolo mătușă-mea). În Roman m-am legat cu unul Mușoiu (fost funcționar, și devenit propagandist socialist; azi e în București, scoate o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Era atât de frumoasă când am cunoscut-o! Ca orice adolescent, iubeam pe toate doamnele tinere pe care le cunoșteam mai de aproape. Am iubit-o și pe ea. Ceasurile de visare cu ochii deschiși după stinsul lumânării din vremea adolescenței i le-am consacrat o vacanță întreagă de Paști numai ei. Adela seamănă cu mama ei cum era atunci, numai ochii sunt alții. Doamna M... are ochii căprui, acum uscați și decolorați. Niciodată nu m-a lovit ori nu m-
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
făcîndu-și o cruce mare, cu o grăbită aplecare a bustului înainte - închinăciune adâncă în fața schivnicilor plini de solicitudine pentru tinerețea călugăriței de la Văratic. Problema e simplă. Cu tot intermezzoul stupid, de care nu vorbește niciodată, ea a păstrat, încă din adolescență, simpatie și admirație pentru "maestrul" ei. Acum, de când e femeie, e curioasă să știe cum mă port în atitudinea de soupirant 1 și câtă putere are asupra mea. Dacă divorțul nu i-ar fi dezorientat și poate revoltat sufletul, desigur
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
subtil, de aer și de lumină, al amiezii de vară. Când se isprăvi lanul, aveam din nou pe Adela lângă mine, întreagă, cu mersul viu, cu coatele lipite de corp, cu brațele mișcîndu-se liber în ritmul pașilor grăbiți, ca în adolescență. Ajungând între case, Adela și-a pus pălăria de paie și de dantele trandafirii. În cerdacul unei chilii, o maică tânără servea la masă pe un ofițer, care nu era deloc bătrân și cu care se vedea a fi în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Ceahlăul, drumurile pline de soare, nopțile cu lună îmi apăreau acum ca un cortegiu al verii, care defilase repede și dispăruse după orizont, condus de Adela. Mi-a sărutat mâna din prisosul inimii, în emoția despărțirii de prietenul copilăriei și adolescenței ei și de omul înnebunit de tinerețea ei? A pus în gest o intenție de reciprocitate, dar l-a făcut tardiv, ca să nu-i dea o semnificație disproporționată cu sentimentele ei, ori fiindcă știe că nu vreau să-i cer
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
romînească", an. XXV (1933), vol. 92, nr. 1, p. 9. APRECIERI Deși restrânsă cantitativ, beletristica lui G. Ibrăileanu, care debutase la Școala nouă cu poezii de inspirație eminesciană, ocupă în ansamblul operei sale un loc distinct. Amintiri din copilărie și adolescență - publicate postum în Adevărul literar și artistic, la sfârșitul anului 1937 și începutul celui următor - interesează în primul rând ca document biografic. Redactate sub forma unei scrisori către Maria Stere, amintirile au fost scrise în vara anului 1911 într-o
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
veac trecut. S-a făcut observația că multe din reflecțiile acestea anunță problematica romanului Adela, însă cazuistica lui Emil Codrescu și-o făcuse, evident pe o scară redusă, artisticește vorbind, Ibrăileanu singur în ultima parte a Amintirilor din copilărie și adolescență. Îndrăgostitul de fata necunoscută "subțire, înaltă, cu coada pe spate, cu părul galben și ochii negri" este un Emil Codrescu în embrion. S-a discutat dacă romanul are sau nu caracter biografic. Pasaje întregi, e adevărat, din Amintiri din copilărie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de fata necunoscută "subțire, înaltă, cu coada pe spate, cu părul galben și ochii negri" este un Emil Codrescu în embrion. S-a discutat dacă romanul are sau nu caracter biografic. Pasaje întregi, e adevărat, din Amintiri din copilărie și adolescență au fost transportate cu minime modificări în roman. Privind lucrurile estetic, chestiunea e lipsită de interes. Se pare totuși că Ibrăileanu a trăit o asemenea iubire, îndrăgostindu-se cât mai platonic cu putință de frumoasa lui asistentă, Olga Tocilescu, de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
totul alt om ca autorul Spiritului critic. Totul e numai nuanță, finețe caracteristică. Mihai RALEA, G. Ibrăileanu. - În cartea: De la T. Maiorescu la G. Călinescu. Antologia criticilor români, vol. II. Editura Eminescu, București, 1971, p. 291. Amintirile din copilărie și adolescență au primit acest titlu în paginile "Adevărului literar și artistic", care le-a publicat în 1937 și 1938. Ele datează însă din 1911, când au fost redactate sub forma unor scrisori către un prieten, fără intenția de a fi publicate
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de ani, acea critică vârstă care l-a dus nu departe de o dramă interioară, să-i spunem drama Adelei. Lucidul Ibrăileanu (moralist și intransigent față de devierile sociale) îl motivează pe "rătăcitul" Ibrăileanu tocmai prin aceste "amintiri din copilărie și adolescență". Valentin TAȘCU, G. Ibrăileanu între experiență și cugetare. - În cartea: G. Ibrăileanu, Privind viața, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 7-8. LUMINA STINSULUI AMOR " Luați dintr-o cugetare în imagini imaginile, și ce mai rămîne? Nimic, hârtia albă." Fără a încerca
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ce trăiește și încearcă în zadar sa ascundă moartea sinistră a planetei, vietăți și plante, șubrede, nesigure, trecătoare". Fobia aceasta față de materia inertă are o corespondență precisă în biografia erotică a naratorului, fiind provocată de amintirea morții primei iubite în adolescență și de imaginea pământului care o acoperă. Apropierea îndrăgostită capătă astfel semnificația unei dezvăluiri a secretului existenței, posedarea celuilalt - un gest extrem care limitează brutal atât posesorul cât și ființa posedată, relevîndu-le condiția: Într-un album antropologic am văzut reconstituirea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
așa cum este în realitate. Nu e nevoie de cine știe ce subtilitate pentru a sesiza tonul (non) obiectiv, intenția (non) deformatoare, (im) pudoarea mărturisirii. Cochetează sau nu cu o imagine "idilică" despre sine Ibrăileanu? Simte plăcerea retrăirii în scris a copilăriei și adolescenței? De ce s-a oprit la episodul erotic al adolescenței? Ce fapte selectează memoria sa? Prima impresie este că autorul nu vorbește cu plăcere despre sine, ca Lovinescu ori G. Călinescu. Și aceasta se simte în stil, în enunțare. Nici o volută
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
subtilitate pentru a sesiza tonul (non) obiectiv, intenția (non) deformatoare, (im) pudoarea mărturisirii. Cochetează sau nu cu o imagine "idilică" despre sine Ibrăileanu? Simte plăcerea retrăirii în scris a copilăriei și adolescenței? De ce s-a oprit la episodul erotic al adolescenței? Ce fapte selectează memoria sa? Prima impresie este că autorul nu vorbește cu plăcere despre sine, ca Lovinescu ori G. Călinescu. Și aceasta se simte în stil, în enunțare. Nici o volută, nici o grațiozitate gonflabilă. Acest om sentimental și-a reprimat
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]