6,939 matches
-
o întâmplare, dacă se reamintește faptul că textul din Tratatul de la Lisabona a fost elaborat să corespundă intereselor a trei grupe de state: a) acele state care doresc o obligație reciprocă de apărare: "dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre trebuie să aibă o obligație de ajutor și asistență în acest sens prin toate mijloacele în raport cu puterea lor, în conformitate cu articolul 51 din Charta Națiunilor Unite"; b) acele state care intenționează să-și protejeze
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și plină de riscuri. A gândi strategic înseamnă a realiza un echilibru între mijloace și resurse pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Deseori, este necesar să se modifice o strategie, atunci când resursele nu pot duce la îndeplinirea obiectivelor. De pildă, în cadrul unei agresiuni armate, scopul strategic al agresorului este de a obține victoria pe câmpul de luptă și de a prelua puterea politică și militară în stat, conform ideilor și acțiunilor prezentate în doctrina, programul și statutul acestuia. Pentru îndeplinirea acestui scop, liderii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și de sprijinul altor programe naționale. De pildă, în Strategia Securității Naționale a S.U.A., statul Israel reprezintă unul din interesul său național, ceea ce obligă această mare putere mondială să intervină în caz de solicitare a statului evreu în urma unei agresiuni armate. Doctrina militară se concretizează în concepte strategice și prezintă în mod practic căile și modalitățile de îndeplinire a obiectivelor militare. Elementele doctrinei militare trebuie să fie destul de explicite pentru a asigura întocmirea rațională a Ghidului de planificare a apărării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de disfuncții sistemice (criză cumulativă), fie în apariția unor evenimente neașteptate și situații radicale (criza spontană). Elementul declanșator al unei crize depinde de locul unde aceasta poate izbucni (regiuni instabile, cutremure de pământ, inundații etc.) sau de nivelul amenințărilor percepute (agresiune teritorială, atentate teroriste, șomaj etc.). De aceea, criza se caracterizează printr-o stare de incertitudine privind momentul declanșării ei, amplitudinea care poate avea loc și consecințele care pot apărea. Din punct de vedere cronologic, criza se derulează în trei etape
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Charta O.N.U. arată că rolul principal al acestei organizații este "să mențină pacea și securitatea internațională și, în acest scop: să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a păcii." Măsurile și mecanismele pe
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din Chartă: capitolul VI tratează reglementarea pașnică a diferendelor și prezintă măsurile de natură non-coercitivă (negocierea, ancheta, medierea, concilierea, arbitrajul, reglementarea juridică, acțiunile organismelor regionale); capitolul VII tratează acțiunile conduse în caz de amenințări contra păcii și înfăptuirea actelor de agresiune (întreruperea relațiilor economice și a comunicațiilor, ruperea relațiilor diplomatice) și luarea măsurilor de coerciție în restabilirea normalității (operații de natură militară). Articolul 43 din capitolul VII prevede că statele membre ale O.N.U. se angajează să pună la dispoziția
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
compoziția sa exclusiv europeană, în raport cu N.A.T.O., unde participarea americană era substanțială și accelerarea standardizării forțelor armate ale țărilor participante la tratat devenise o necesitate. Organizarea armatelor socialiste era făcută pe schema armatei fostei U.R.S.S., unde "în caz de agresiune armată în Europa contra unuia sau mai multe state semnatare ale tratatului (...), fiecare stat semnatar al tratatului exercita dreptul său la autoapărare individuală sau colectivă (...) acordând statului sau statelor victime unei agresiuni o asistență imediată, individuală sau prin înțelegere cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
armatei fostei U.R.S.S., unde "în caz de agresiune armată în Europa contra unuia sau mai multe state semnatare ale tratatului (...), fiecare stat semnatar al tratatului exercita dreptul său la autoapărare individuală sau colectivă (...) acordând statului sau statelor victime unei agresiuni o asistență imediată, individuală sau prin înțelegere cu alte state semnatare ale tratatului prin toate mijloacele care erau necesare, inclusiv folosirea forței armate." (articolul 4). Instituția supremă a Pactului de la Varșovia era Comandamentul unificat, creat printr-un comunicat anexat tratatului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
De asemenea, președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (art. 92) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Totodată, președintele României instituie starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. (art. 92) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință Parlamentului, printr-un mesaj. Totodată, președintele României instituie starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale (art. 93). Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
precum și conducerea acțiunilor militare. Caracterul non-agresiv, exclusiv de apărare a fost o trăsătură definitorie a doctrinei militare românești. Ca o consecință logică, această opțiune fundamentală și-a găsit concretizarea și în formularea scopului politic general al apărării armate împotriva oricărei agresiuni: garantarea suveranității, a independenței și unității statului, integrității teritoriale și a democrației constituționale, în orice condiții ale situației strategice. Din această perspectivă, Armata României nu urmărea în nici o circumstanță cucerirea, ocuparea sau anexarea de teritorii, iar măsurile și acțiunile destinate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
din autoritățile constituționale) și forțele apărării (armata, protecția civilă, resursele naționale, infrastructura militară); promovarea intereselor fundamentale prin mijloace politico-diplomatice, având în vedere faptul că mijloacele militare pot fi folosite ca o modalitate de ultimă instanță, în scopul apărării unei eventuale agresiuni armate; organizarea forțelor armate și alocarea resurselor necesare din timp de pace să se facă pe baza principiului suficienței pentru apărare, cu reflectarea caracterului exclusiv defensiv al doctrinei militare a României; realizarea interoperabilității între Armata României și armatele statelor membre
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la efortul de apărare. Principalele categorii de forțe ale armatei erau: trupele de uscat, aviația și apărarea antiaeriană a teritoriului și marina militară. Principalele misiuni ale Armatei României se refereau la apărarea teritoriului național și a populației în caz de agresiune externă, înlăturarea efectelor calamităților naturale și catastrofelor, participarea la acțiuni de menținere a păcii și umanitare sub egida O.N.U. și O.S.C.E., în colaborare cu armatele statelor membre ale N.A.T.O. Dispunând de mobilitate, putere de foc și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
baza mandatului conferit de autoritățile publice constituționale naționale, la solicitarea organelor și organismelor internaționale abilitate. Doctrina militară de apărare a României a înglobat, în acea perioadă, elementele esențiale ale concepției generale a statului pentru apărarea valorilor sale supreme împotriva oricărei agresiuni. Ea reprezenta o construcție ideatică de mare însemnătate și valoare care se adapta continuu la schimbările intervenite în evoluția societății românești și a fenomenului politico-militar contemporan. În prezent, documentele de bază care legiferează organizarea și funcționarea Armatei României sunt: Carta
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
internaționale, în paralel cu multiplicarea formelor și creșterea ponderii intervenției actorilor nestatali în evoluția acestor relații. În această lume dinamică și conflictuală, confruntarea principală are loc între valori, tradiții și percepții fundamental diferite, între democrație și totalitarism, fiind determinată de agresiunea terorismului internațional de origine extremist-religioasă, structurat în rețele transnaționale, împotriva statelor democratice și forțelor politice din statele angajate în procesele de democratizare. Globalizarea reprezintă principalul fenomen care influențează mediul de securitate contemporan, atât în ceea ce privește geneza noilor riscuri și amenințări, cât
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
dislocabile în spații geografice aflate la mari distanțe strategice. Această realitate demonstrează faptul că forțele din sistemul național de apărare trebuie să fie pregătite și structurate pentru a răspunde la patru niveluri de solicitare: pe plan național în caz de agresiune, crize interne și catastrofe naturale; pe plan european pentru înfăputirea politicii de securitate și apărare comună; la misiunile N.A.T.O. din cadrul apărării colective; angajamentele de coaliție internațională din diferite continente. Dar înainte de a evidenția participarea românească la misiunile internaționale, se
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
societății. În ceea ce privește primul obiectiv, structurile din sistemul național de apărare s-au adaptat la noile cerințe funcționale, trecând printr-un proces de transformare a organismului militar de la modelul sovietic la cel modern, în măsură să descurajeze, prin efort propriu, orice agresiune sau amenințare de folosire a forței militare împotriva României. În acest sens, au fost luate o serie de măsuri, cum ar fi: realizarea unei structuri de forțe modernă, flexibilă, adecvat echipată, dislocabilă, interoperabilă, cu grad ridicat de protecție și capacitate
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și globale, inclusiv participarea la operațiile de răspuns la crize; sprijinirea organelor administrației publice centrale și locale, pe timpul situațiilor de criză. Apărarea României și participarea la apărarea aliaților, în cadrul N.A.T.O. și U.E., se realizează prin: descurajarea și contracararea unei agresiuni armate asupra teritoriului național; participarea la descurajarea și contracararea unei agresiuni armate împotriva membrilor Alianței Nord-Atlantice și U.E.; participarea la gestionarea urgențelor civile în cadrul N.A.T.O. și al Uniunii Europene. Contribuția la securitatea și apărarea României pe timp de pace
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
organelor administrației publice centrale și locale, pe timpul situațiilor de criză. Apărarea României și participarea la apărarea aliaților, în cadrul N.A.T.O. și U.E., se realizează prin: descurajarea și contracararea unei agresiuni armate asupra teritoriului național; participarea la descurajarea și contracararea unei agresiuni armate împotriva membrilor Alianței Nord-Atlantice și U.E.; participarea la gestionarea urgențelor civile în cadrul N.A.T.O. și al Uniunii Europene. Contribuția la securitatea și apărarea României pe timp de pace vizează: planificarea, culegerea, procesarea și diseminarea informațiilor pentru apărare; securizarea frontierelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
atât membri ai Uniunii Europene, cât și ai N.A.T.O. Articolul 5 al Tratatului de la Bruxelles se referea la "apărarea reciprocă", fiind mult mai constrângător decât articolul 5 al Tratatului N.A.T.O., care prevede doar "asistență reciprocă", în caz de agresiune a unei țări membre. U.E.O. a avut sediu la Bruxelles și adunarea interparlamentară la Paris, cu un total de 60 de angajați și un buget de 30 milioane euro. 56 Maurice Vaisse, Chantal Morelle, op. cit., p. 109. 57 Yves
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
puțin o treime din numărul deputaților sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de președinții acestora. În afara acestor două tipuri de sesiuni, Parlamentul României se convoacă de drept sau obligatoriu, potrivit dispozițiilor prevăzute expres în Constituție<footnote „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
se face de președinții acestora. În afara acestor două tipuri de sesiuni, Parlamentul României se convoacă de drept sau obligatoriu, potrivit dispozițiilor prevăzute expres în Constituție<footnote „În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, parlamentul își continuă activitatea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, parlamentul își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.” „Președintele României instituie, potrivit legii, starea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de Apărare a Țării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a parlamentului, mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea președintelui se supune ulterior aprobării parlamentului, în cel mult cinci zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respin gerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate. Numai în cazuri excepționale, hotărârea președintelui se supune ulterior aprobării parlamentului, în cel mult cinci zile de la adoptare. În caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respin gerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștință parlamentului, printr-un mesaj. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. În caz de mobilizare sau de război, parlamentul își continuă activitatea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]