11,041 matches
-
legislației sau centralismul excesiv al administrației - nu doar au supraviețuit, ci pur și simplu au fost menținute pentru că sunt funcționale și în noua societate. Iar noua societate, care refuză orice încadrare tipologică, se află acum în fața unui proces nou și agresiv, generat de integrarea europeană, care poate fi denumit occidentalizare. Noul proces implică o nouă tranziție, de asemenea coordonată politic. Rolul politicului în producerea acestei noi tranziții nu poate fi subestimat. În primul rând, pentru că principalele reforme care definesc noua tranziție
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin defecțiune - în momentul în care este violat. Din când în când, economiștii cei mai liberali nu au avut altă soluție de a ataca politicile mai puțin liberale în domeniul economiei desfășurate în societățile capitaliste, decât să dezvăluie în mod agresiv legătura dintre piață și politică. Așa se face că renumită școală economică monetaristă s-a străduit să argumenteze că „marea criză” a economiei de piață din anii ’30 ai secolului XX a fost generată de politicieni - mai exact, de politicile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unui jurnalist - a luat poziție împotriva unei foarte normale intervenții a ambasadorului american în relația cu guvernul român, pentru grăbirea efectuării unor plăți guvernamentale deja angajate în favoarea unor firme americane. Astfel încât, în prezent, intelectualitatea din România promovează o ideologie extrem de agresivă la adresa tocmai a capitalului social și cultural și, în consecință directă, a trăsăturilor calitative ale producției. Cedând, din motive politice, în fața acestei ofensive, guvernarea Năstase a introdus cea mai absurdă formă de relație contractuală între stat (administrația centrală și locală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și sincopată, iar altădată înțesată de imagini expresive, de o prețiozitate enigmatică ori de subtile referințe livrești. Citadinismul de substanță al lui G. se relevă tocmai în dezinvoltura jovial-uimită cu care este asimilat, ca sensibilitate, un univers ciudat, dar nu agresiv. Lexicul însuși se civilizează, neologismul, expansiv, se încorporează firesc într-un limbaj desprins definitiv de stereotipiile tradiționalismului. Există, apoi, o încântare ironică în descoperirea celeilalte sensibilități, precum în această ingenioasă reificare a idealității, o poezie simptomatică atât pentru înclinația spre
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
munți și mănăstiri, populată de figuri precum cea a lui Ștefan cel Mare și a Meșterului Manole. Tonalitatea imnică este însoțită uneori de sugestii de sorginte folclorică. În scrierile postume (Versuri, 1975) tema erotică există, dar femeia devine senzuală și agresivă, „o lupoaică”, iar scrisul este văzut ca o stavilă în fața acestei furtuni erotice („dragostea năvalnică” din Abia îndrăzneai...). Filonul legendar se extinde, înglobând și figurile eposului antic grec (Homer și Ahile). Aspirația spre puritate se concretizează mai puțin metaforic și
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
și reabilitând totodată egotismul liric. Versurile lui L. sunt un demers major de recuperare a tradiției și de înnoire a poeziei. Lumea satului, viziunea și structurile specifice folclorului poetic sunt absorbite de o sensibilitate proaspătă, zguduită de convulsiile unei istorii agresive, care perturbă o ordine străveche, firească. Această atmosferă generală se regăsește în ciclurile Confesiuni, Destinderi, Oda soarelui, Intima comedie din Lupta cu inerția, volum care preia texte apărute în periodice sau găsite în arhiva poetului de Savin Bratu, Aurel Covaci
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
conchide că publicul e interesat de Panait Cerna, V. Alecsandri și Mihai Eminescu, nu de Ion Barbu. Același cronicar recomandă Umbre chinezești de Lucia Mantu „celor cari vor ceva simplu și bun, nu bazaconii moderne”. Într-o tonalitate mult mai agresivă, cu derapaj xenofob, Doru Belimace desființează în editorialul Modernismul exagerat scrisul lui Virgil Gheorghiu, Geo Bogza, Sașa Pană, Ștefan Roll, Dan Faur, Victor Brauner, plasându-l în zona patologicului. Antologabil într-o istorie a presei tinere românești e numărul 8-9
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
Neagu, George Cușnarencu. Articolul-program Cu avânt spre Apa Sâmbetei, semnat de Marin Sorescu, afirmă principiile unei acțiuni exclusiv culturale („să urnim, să unim și să afirmăm”, „să păstrăm cumpătul și cumpăna”), într-un moment de confuzie a valorilor și de agresivă invazie a politicului în domeniile spiritului. Revista militează, așadar, pentru „producerea de valori propriu-zise dincolo de conjunctură și cu acel dram de atemporalitate care să potențeze clipa și să hipnotizeze eternitatea”. Opțiunea pentru „realitatea transcendentă” a cărților și abordarea subiectelor în
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
lor decât la alte animale, ceea ce determină o mai îndelungată dependență față de părinți; sexualitate pe tot parcursul unui an, care conduce la o continuă interacțiune între femele și masculi; preferința femelelor pentru masculii mai cooperanți (de ajutor) și mai puțin agresivi; diviziunea muncii bazată pe sexe, în care femelele sunt angajate prioritar în îngrijirea copiilor, iar masculii în protecția lor. Fără alte caracteristici biopsihologice, care nu se găsesc la nivelul primatelor, oamenii n-ar fi putut institui însă forme stabile de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
masculin și nici între felul în care au fost caracterizați bărbații și adulții. O diferență semnificativă s-a evidențiat însă între evaluările făcute bărbaților și femeilor. Femeile au fost descrise ca fiind mult mai supuse, mai puțin aventuroase, mai puțin agresive și competitive, mult mai ușor influențabile, mult mai emoționale, mai mult preocupate de felul cum arată, mai puțin obiective și mult mai puțin interesate de știință. Ceea ce e de reținut aici nu este diferența în sine a aprecierilor față de bărbat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca un orfan mare, angoasat, deprimat și derutat. Conținând o doză de adevăr, respectiva reprezentare mi se pare totuși, în cea mai mare parte, distorsionată față de activitatea cotidiană. Oricum, mulți dintre bărbații intelectuali occidentali s-au simțit ofensați de accentele agresive ale mișcării feministe și au propus o reacție masculină, o ideologie care să-i îndemne pe bărbați să-și cultive propria condiție biologică (inclusiv prețuirea și îngrijirea corpului), să cultive prietenia sinceră între ei, să nu se lase culpabilizați pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rai”. În engleză, echivalentul este „spare the rod and spoil the child”, adică „cruță bățul și răsfeți copilul”. Conlucrând, acești factori împing la violență familială. Tot aici se mai adaugă un factor important: adulții și precumpănitor copiii învață să fie agresivii din societate în general, din mediul familial încărcat de violență, în particular. • Modelul resurselor prezumă că indivizii recurg la violență atunci când, dorind autoritatea și dominanța, nu au resurse oficiale (situație materială, prestigiu social) pentru a le obține sau păstra. Un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mamă izolată, săracă și lipsită de suport din partea soțului sau a rudelor. De asemenea, este implicat și un copil nedorit sau care a fost născut la o vârstă la care mama nu poate avea singură grijă de el. Evident, comportamentul agresiv al mamei față de copil este explicabil prin condițiile sociale. Nu e însă și justificat moral. Mamele singure cu copii sunt mai expuse moral să folosească mijloace violente pentru a-și stăpâni copiii. Dar nu numai ele. Dimpotrivă, în unele societăți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și psihice pe care le pot provoca, mergând pe ideea „se mai întâmplă, ce mare lucru că i-am dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
riguros articulat, iar unicul criteriu de selecție este acela al valorii, R.F.R. devine în scurt timp de la apariție o oglindă fidelă a modelului cultural-literar românesc din perioada interbelică - un model eclectic, în care elementele tradiționaliste, postromantice coexistă cu trăsăturile, uneori agresive, ale unui modernism sincronizat european. Se publică în egală măsură roman, nuvelă, povestire, reportaj, poem în proză, jurnal, memorialistică sau corespondență. Texte tradiționaliste sau realiste coexistă cu proză existențialistă sau - grație preferințelor literare ale lui Camil Petrescu - cu proză a
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Karenina, Byron și Pușkin ș.a.), sau „progresistă”, cum lasă să se înțeleagă articolele lui Eugen Jebeleanu (Din mica istorie a rezistenței scriitoricești), Ion Biberi ( Condiția scriitorului în statul democrat) și Mircea Mancaș (Literatura „rezistenței”), periodicul alunecă treptat într-un proletcultism agresiv, al cărui principal exponent a fost N.N. Munteanu, semnatar al unor texte cu titluri elocvente: De la modernism la poezia nouă socială, Noua orientare a literaturii noastre, Paralelă între realismul socialist și clasicism etc. Un caracter dirijat ideologic au și traducerile
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
-se de la prestigioasa tradiție a revistelor omonime apărute sub direcția lui Vasile Alecsandri (1855), Liviu Rebreanu (1932-1934) și Cezar Petrescu (1939-1940), R.l. a fost fondată la sfârșitul anilor ’60, într-o perioadă de relativ dezgheț ideologic și cultural, când proletcultismul agresiv își diminuase acțiunea și regimul comunist încerca să obțină adeziunea intelectualității și scriitorimii. În articolul-program, intitulat O nouă „Românie literară”, se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de exclusivism
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Ca dramaturg, S. începe prin a se ocupa de cazuistica relațiilor amoroase, în special de importanța încrederii între parteneri, de rezistența cuplului. Un mic amănunt ascuns din viața soției declanșează în soț o dramă acută (Întâia sărutare, 1937), iar imixtiunea agresivă a unei femei dornice de aventuri duce o familie în pragul destrămării (Furtuna, 1937). Gratuit și lipsit de substanță e „poemul dramatic” Iluzia (1944), unde o fată se lasă sedusă de un bărbat pe care îl luase drept altcineva. Deși
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
În diverse regiuni ale Europei. Antisemitismul este din nou În creștere, la fel discriminarea musulmanilor și a altor comunități religioase. În timp ce națiunile europene și publicul european protestează Împotriva hegemoniei americane și a ceea ce ei consideră a fi o politică externă agresivă, uneori acceptă cu ușurință ca forțele armate americane să le rezolve problemele de securitate. În același timp, mașinăria guvernului de la Bruxelles, susțin deopotrivă suporterii și criticii Uniunii Europene, este un labirint birocratic care Îi frustrează și pe cei mai optimiști
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică valabilă până În zilele noastre. Franklin a luat În serios afirmația revoluționară a lui Thomas Jefferson, conținută În Declarația de Independență, că fiecare ființă umană are un drept inalienabil nu numai la viață și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de introducerea unor noi tehnologii ale căror efecte negative pot fi resimțite rapid și la scară globală. Opiniile lui Turner despre „condiția umană” diferă În mod substanțial de cele ale lui Thomas Hobbes, care credea că oamenii sunt de la sine agresivi și lacomi și nu fragili și dependenți. Hobbes credea că oamenii aderau la un contract social pentru a-și asigura un anumit soi de securitate - dreptul de a acumula proprietăți fără frica de a fi expropriați de către alții. Turner totuși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unificatoare? -, ci „apartenența la o comunitate a suferinței”. Ideile sale pot fi privite drept o secularizare a istoriei lui Hristos 7. După opinia lui Turner, oamenii au nevoie de instituții politice, deoarece sunt expuși și vulnerabili, iar nu vicleni și agresivi 8. Rearanjând astfel universalitatea condiției umane, Turner deschide posibilitatea avansării unei noi viziuni pe care rasa umană să o Îmbrățișeze. În lumea creștină medievală, natura decăzută a umanității era considerată o condiție universală, iar salvarea eternă era oferită drept un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Începutul acestuia și atunci numai după atacul japonez surpriză asupra flotelor navale și aeriene americane la Pearl Harbor În Hawaii. Înainte de al doilea război mondial, majoritatea țărilor subscriau la doctrina Hobbesiană conform căreia comportamentul uman era, prin Însăși natura lui, agresiv și lacom și, prin urmare, dacă nu era controlat ducea la un război „al tuturor Împotriva tuturor”. Numai stabilind o autoritate suverană care să impună o voință unică și unificată, asupra oamenilor se poate reduce violența și asigura progresul material
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înconjurați de natura vie, ci, mai degrabă, de obiecte moarte. Tragedia constă În faptul că am crezut că, devenind din ce În ce mai autonomi și independenți de natură, ne vom putea asigura mai bine securitatea și ne vom elibera. Acum, instinctul morții, pornirea agresivă de a domina și lipsi de viață natura, ne chinuie sub forma amenințărilor globale, cum ar fi schimbările climatice, proliferarea nucleară, creșterea sărăciei și revoltele sociale. Am căutat să devenim mai siguri și am sfârșit prin a fi mai vulnerabili
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de practica istorică. Iată un exemplu: în timpul celui de al doilea război mondial, japonezii erau descriși ca foarte ascultători și supuși. Generațiile postbelice de studenți japonezi au avut însă conflicte sistematice cu poliția, arătându-se, în numeroase ocazii, mult mai agresivi decât studenții americani. Altfel spus, schimbări radicale în configurațiile situaționale au atras și schimbări radicale în actele comportamentale, în manifestările de personalitate. O sarcină deosebit de dificilă este „construirea” statistică de către cercetători a structurii personalității de bază; în practică, operația se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]