8,962 matches
-
județul Neamț, doar localitățile Săbăoani, Doljești, Bâra, Stănița, Poienari, Bozieni, Oniceni, Valea Ursului, Icușești, Ion Creangă, Roman, Horia, Sagna, Tămășeni și Cordun se găsesc pe malul stâng al Siretului. Pământul e roditor, lucrat de locuitori harnici, pricepuți în profesia de agricultori și iubitori de natură. Urcând spre nord vom găsi județul Iași, județ situat în mijlocul Moldovei ce se întinde pe o suprafață de 5441 kilometri patrați, de la Prut, în est și până peste Siret, în vest. Prin organizarea administrativă, aici sunt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Îi lipsește un aeroport de talie europeană, nu are drumuri bune și nici autostradă care să lege acest teritoriu cu vestul țării și statele vecine. Populația județului, în cea mai mare parte, este formată din agricultori, o mică parte de muncitori, funcționari și diferite altele profesii, dar locuitării județului sunt mândri și se fălesc cu cele 115 personalități mai de seamă, din ultimile secole, dintre care 33 de profesori universitari și 16 academicieni născuți pe raza
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Erdic, interi Nepivoda, Aruști; extreme și inaintași Buzincu Paul, Cozaru Constantin, frații Cozmanciuc și alții și cu timpul s-au ridicat alți tineri. Despre toți am amintiri frumoase și pe lângă faptul că erau buni sportivi, se formau și buni agricultori ori se pregăteau la diferite licee și facultăți, așa cum au fost Paul Buzincu, Constantin Cozaru, Mihai Oghinciuc. Din cauză că Asociația „Recolta Hlipiceni” nu avea mijloace de deplasare nu am intrat în regiune. La barajul susținut cu Bucecea la Dorohoi, ne-am
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar acum când se revine iar la județe se spune că e în interesul cetățenilor, oare când se spune adevărul? Ei, dar dacăi ordin, nu se discută ci doar se execută. Locuitorii din comuna Hlipiceni fiind din tată-n fiu agricultori muncesc în noua formă, benificiind de o secție a stațiunii de mașini și tractoare, lucrează pământul după noi reguli agrotehnice cu aplicare a îngrășămintelor chimice, ca și cele naturale, semințe garantate și tratate, cu o putere de producție mărită, asistență
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai veche. Pleacă prea puțini români în acea lume-reper și prea mulți din aceleași categorii: profesioniști (la congrese), bursieri (la universități), politicieni (la întruniri româno-americane cu armate de jurnaliști care se uită tot la politicieni), rude (la rude). Nu pleacă agricultori, polițiști, muncitori, decoratori, gunoieri, grădinari. Ei cred că acea lume este un film, nu un mod de viață. Dincolo de faptul că te frapează bogăția, tehnologia, urbanismul, toate depinzând de gradul de prosperitate specifice economiei liberale, netulburate de războaie care să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și căderea sa, provocată de perioade lungi de secetă. Urmăream cu durere crăpăturile solului; în unele dintre ele puteam să îmi introduc piciorul, așa erau de mari. Am trăit și eu momente de bucurie caracteristice țăranilor, sau mai bine zis agricultorilor încercați. Când, după luni de zile venea ploaia nu mai intram la adăpost. Stăteam în ploaie cu capul ridicat și cu gura larg deschisă pentru a-mi intra picăturile de ploaie în gură. În toată existența mea m-am simțit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
ploaia nu mai intram la adăpost. Stăteam în ploaie cu capul ridicat și cu gura larg deschisă pentru a-mi intra picăturile de ploaie în gură. În toată existența mea m-am simțit legat de pământ și am cinstit pe agricultorii harnici. Am cules spice în urma secerătorilor; băteam fasolea pe țoale mari, întinse la pământ apoi culegeam cu mare atenție toate boabele împrăștiate. Acum, când văd cum pământul este batjocorit, pământul bun pe care îl avem, mă doare inima. Nu pot
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Dumnezeu și al carității... În genunchi și cu mâinile împreunate, vă rog, vă implor: îngrijiți-vă ca această virtute să fie necontenit suverană în Opera noastră, ca să înceteze pentru totdeauna criticile, murmurările, invidiile. Să ne amintim că toți suntem muncitori, agricultori ai aceluiași stăpân care e Dumnezeu, puși aici ca să muncim pe câmpul lui: Nazareth, San Zeno in Monte, Costozza, Madonna di Campagna, Roma. Un singur pământ pe care fiecare trebuie să-l lucrăm... dar totdeauna cu acest gând, că orice
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
adițional asupra raportului imaginație−adevăr în Politeía poate interesa înțelegerea sistemului ulterior al imaginarului. Un alt motiv legat de selectarea acestui text este și descrierea faimoasei triade politice după care se organizează social cetatea. Filosofii, gardienii și producătorii (agricultori, păstori, artizani, comercianți) vor cunoaște în evul mediu doar alte denumiri ale rolurilor și, firesc, și o repartiție a puterii politice și economice diferită de cea proiectată de Platon pentru cetatea sa ideală. Schema organizării urbane se va regăsi însă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
deosebește Într-o parte de activitate și una de odihnă. Partea Înviorătoare, de activitate, Începe cu răsăritul soarelui. Acesta deșteptă Întreaga natură la o nouă activitate, Însemnătatea ce o are soarele de dimineața asupra plantelor, o cunoaște fiecare grădinar și agricultor. Arborii fructiferi care nu primesc soarele de dimineața nu produc nimic, sau puțin. Dacă numai părți izolate sunt luminate de soarele de dimineața, atunci de obicei numai aceste părți fac fructe, și omul nu se poate sustrage acestei influențe, oricât
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
au jucat pelasgii în civilizarea Europei, ei dispar din istorie în mod misterios. Jules Michelet explică această dispariție prin adversitatea aheilor față de pelasgi care nu este altceva decît ura unor triburi migratoare de prădători, față de o populație sedentară formată din agricultori și meșteșugari care exploatau adîncurile pămîntului. I-au șters din istorie dar le-au preluat în totalitate cultura materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care au dat lumii atîtea valori fără de care nu se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
numai că autoritatea sa nu se manifestă în cadrele determinate metafizic, social și religios proprii unei caste anume. Autoritatea sa se manifestă la nivelul familiei extinse formate din „frății” - adică din „familiile care aparțin unui anumit grup de îndeletni ciri”: agricultori, tâmplari, pielari etc. XII.9. Căsătoria sikh - un singur spirit în două trupuri Există și astăzi în cadrul comunităților sikh un respect special pentru oamenii căsătoriți. „Sikhismul respinge noțiunile de celibat și lepădare de sine.” Opt dintre cei nouă guru au
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și tehnologii care să ajute la producerea uneltelor în cauză). Drept urmare, a crescut productivitatea muncii în agricultură (prin creșterea volumului de produse) ce a condus la evoluția structurilor sociale, apărând stratificarea socială a populației: mai mulți meșteșugari au luat locul agricultorilor iar surplusul de produse a fost însușit de o elită, a conducătorilor, din care se va forma aristocrația. Dintre factorii prezentați, rolul principal în dezvoltarea societății îl au evoluția nivelului de cunoștințe și evoluția nivelului tehnologic. Acești doi factori, care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
diverse (târguri). Dinamizarea schimbului de produse a condus la apariția comerțului, iar centrele meșteșugărești au devenit centre urbane, de multe ori fortificate pentru asigurarea apărării. În figura 4 este prezentată dinamica creșterii populației totale (P), precum și dinamica creșterii numărului de: agricultori (A), meșteșugari sau muncitori (M) și intelectuali (I). Creșterea numărului agricultorilor a fost constantă până la apariția mașinismului. Dinamica creșterii numărului agricultorilor a fost urmată de creșterea numărului de meșteșugari, ca răspuns la cerințele tot mai ridicate de unelte pentru agricultură
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
iar centrele meșteșugărești au devenit centre urbane, de multe ori fortificate pentru asigurarea apărării. În figura 4 este prezentată dinamica creșterii populației totale (P), precum și dinamica creșterii numărului de: agricultori (A), meșteșugari sau muncitori (M) și intelectuali (I). Creșterea numărului agricultorilor a fost constantă până la apariția mașinismului. Dinamica creșterii numărului agricultorilor a fost urmată de creșterea numărului de meșteșugari, ca răspuns la cerințele tot mai ridicate de unelte pentru agricultură, de obiecte pentru uzul curent, dar și de arme pentru război
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fortificate pentru asigurarea apărării. În figura 4 este prezentată dinamica creșterii populației totale (P), precum și dinamica creșterii numărului de: agricultori (A), meșteșugari sau muncitori (M) și intelectuali (I). Creșterea numărului agricultorilor a fost constantă până la apariția mașinismului. Dinamica creșterii numărului agricultorilor a fost urmată de creșterea numărului de meșteșugari, ca răspuns la cerințele tot mai ridicate de unelte pentru agricultură, de obiecte pentru uzul curent, dar și de arme pentru război sau de alte produse pentru pătura socială conducătoare care devenea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
roboților, tehnicii de calcul, precum și dezvoltarea informaticii, a redus drastic numărul celor care se ocupau cu agricultura și a condus și la scăderea numărului celor ocupați în industrie. Apare, iată, o altă modificare importantă în structura socială a populației: atât agricultorii cât și muncitorii sunt în descreștere ca număr. Se pune atunci, firesc, întrebarea: unde s-a mutat centrul de greutate al structurilor sociale? Răspunsul poate fi dat urmărind necesitățile actuale ale omenirii. Pe de o parte, odată cu creșterea nivelului de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Nicolae Iordache; 23.V.1902, Teiu, j. Argeș - 26.XI.1970, București), critic și istoric literar, poet, traducător. Este fiul Leancăi (n. Dumitrașcu) și al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut. Urmează școala primară în comuna natală, absolvind-o în 1912, când intră la Liceul „I. C. Brătianu” din Pitești, unde va promova primele patru clase. În anul școlar 1916-1917, în urma suspendării cursurilor în teritoriul ocupat de trupele germane, se
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
rândului, și a rămas bățul... Când vede brigadierul: „Păi, ce ați făcut?”. „Am cobilit.” Trebuia să scoți câte o frunză, să crească roșia... noi le-am luat pe toate. Ne-a dat tocmai la orezărie, că nu suntem buni de agricultori... Orezăria era aproape de Dunăre și era un canal. Și noi ce-am făcut? Erau din o sută de metri niște șublere, ca să nu inunde cele zece hectare de orezărie... Și noi, pe un kilometru, am desfăcut toate șublerele și am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-ți bate capul. Hai și ia țigara!”. „Domn’ major, eu n-aș vrea să aibă urmări.” „Asta eu garantez.” Iau țigara și o aprind. Și mă Întreabă: „Auzi, Pop, ce condamnare ai?”. „18 ani.” „18 ani? Ce profesie ai tu?” „Agricultor.” „Tu agricultor, măi, cu 18 ani condamnare? Da’-i omorât pe cineva?” „N-am omorât pe nimeni, numa’ am dat la unu’ o palmă, da’ așa l-am lovit de parcă l-o fulgerat”... Și zice: „Fii atent aci, eu ție
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
capul. Hai și ia țigara!”. „Domn’ major, eu n-aș vrea să aibă urmări.” „Asta eu garantez.” Iau țigara și o aprind. Și mă Întreabă: „Auzi, Pop, ce condamnare ai?”. „18 ani.” „18 ani? Ce profesie ai tu?” „Agricultor.” „Tu agricultor, măi, cu 18 ani condamnare? Da’-i omorât pe cineva?” „N-am omorât pe nimeni, numa’ am dat la unu’ o palmă, da’ așa l-am lovit de parcă l-o fulgerat”... Și zice: „Fii atent aci, eu ție Îți spun
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Stavropoleos, pe locul unde se află astăzi palatul unei mari bănci. Era o casă cu un etaj, destul de mare, având o grădină vastă. Aci era cafenea și restaurant și mare joc de cărți. Era locul de întâlnire de preferință al agricultorilor. Arendași, proprietari, greci în mare parte, se adunau aci și jucau cărțile pe sume mari. Stosul era jocul la modă și diferențele erau foarte însemnate. Localul era ținut de un grec anume Colaro, care, mai târziu, a ridicat Hotelul și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frumos, păpușoi frumoși, vacă frumoasă ș.a.m.d. Cînd s-a dus ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata n-a fost, cum am scris în fișele respective, un „agricultor”. Din cîte am dedus, nu-i prea plăcea „să tragă la sapă”, să stea toată ziua pe cîmp, cu capul în soare. Mai bucuros și cu mai mult spor făcea altceva. Orașul, în care își cheltuise o parte din tinerețe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
temă care la noi nu-i încă evidentă, dar sînt sigur că va deveni. Un studiu sociologic a demonstrat că, în mediul rural, celibatul e de trei ori mai mare decît în mediul urban. Care sînt cauzele? Exodul fetelor de agricultori la oraș; condiții de viață și de muncă inferioare orașului; venituri mai mici; în sfîrșit, faptul că fetele de agricultori sînt mai școlite decît fiii acestora. Semne ale unui exod de același fel au început să apară și prin satele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în mediul rural, celibatul e de trei ori mai mare decît în mediul urban. Care sînt cauzele? Exodul fetelor de agricultori la oraș; condiții de viață și de muncă inferioare orașului; venituri mai mici; în sfîrșit, faptul că fetele de agricultori sînt mai școlite decît fiii acestora. Semne ale unui exod de același fel au început să apară și prin satele noastre. în Udești, am văzut, ici-colo, case părăsite și cel mai adesea, explicația era că fetele (cîteodată și băieții) s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]