4,357 matches
-
toamnă, mai productiv, dar mai Îndelung ocupant și secătuitor al țarinii. E vorba de interpretarea dată de tine datinilor de Anul Nou. Și ai dreptate plasându-l dintotdeauna iarna, la solstițiu, nu cum cred alții. Adică toamna - Întruchipată de seara Ajunului - se ară, iarna - odihna de noapte a gospodarului care nu știa nici de Revelion, nici de artificii și alte alea - solul se reface pentru ca primăvara - dimineața Sorcovei - să fie semănat. Dar, pe vremea În care au fost instituite aceste obiceiuri
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mama avea nouă ani, prin două spasme de intervenție ideologică în forță, când activiștii de partid au intrat în casă și i-au deposedat de două ori consecutiv de cai, căruță și pământ. Prima dată, evenimentul s-a produs în ajunul Crăciunului din 1950, atunci au pătruns în curtea bunicilor 48 de activiști de partid, mulți dintre ei trimiși de centrul regional de partid. Era pe deplin recunoscută rezistența Bodaricilor, motiv pentru care activiștii nu se puteau prezenta în număr mic
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prin răspunsuri argumentate din punct de vedere geografic, etnic și istoric. Sesiunea a doua a Sfatului Țării a fost convocată la 25 noiembrie 1918, când a fost ales un nou prezidiu al organului legislativ. În locul lui Constantin Stere, demisionat în ajun, Președinte al Sfatului Țării a fost ales Pan Halipa, iar ca vicepreședinți, Vasile Bârcă și Gheorghe Buruiană, secretari, Andrei Scobiola și Ion Buzdugan. În ședința din 26-27 noiembrie 1918, Sfatul Țării a luat în dezbatere și a votat Legea agrară
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Hei tu, în iest an ?... Hei tu, în anul viitor ?... Hei tu peste doi ani ?... »și așa mai departe. Cînd se va ridica vaca, fata va ști câți ani trebuie să aștepte până la măritiș. -Când preotul trece cu crucea în ajunul Bobotezei, fata care reușește să fure un fir de busuioc din mătăuzul acestuia, pune sub pernă firul furat, înfășurat în brâul pe care-l poartă de obicei și rostește următoarea vrajă: Brâu, brâulețul meu, Eu te fac lac, colac Și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și organizeze ceata, când cei mici adunați în grupuri pot fi auziți repetând cântece de stea sau diverse colinde de divină frumusețe. Încă din ajunul Crăciunului, copiii sub 14 ani se strângeau imediat ce începea a se lumina de ziuă undeva în mijlocul satului, de regulă în curtea școlii, pentru ca la semnalul unuia mai răsărit dintre ei să pornească spre casele gospodarilor și să anunțe veseli, vestea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-o verde de livadă, O livadă și-o cetate Și-n cetate cine șede ? Șede Silvia d-ochi negri Și coase și chindisește Tot gulere voinicești Și prapori împărătești Și alte țesături domnești Hai Ler, flori de măr. Tot în ajun de crăciun, doi, trei băieți tot sub 14 ani, mai isteți constituie un grup care cu sprijinul părinților sau a unor frați mai mari și-au confecționat din vreme o stea de carton pe care au împodobit-o cu imagini
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mari și-au confecționat din vreme o stea de carton pe care au împodobit-o cu imagini colorate legate de sărbătoarea Nașterii Mântuitorului și merg la colindat pe la casele tuturor oamenilor satului. Dacă nu reușesc să colinde toate casele în ajun, ei își continuă misiunea pe care și-au luat-o în prima zi de Crăciun. Gazdele la care cântă un cântec de preamărire a Stelei ce a vestit Sfânta Naștere, îi blagoslovesc pe urători cu bani, bomboane, mere sau alte
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cunoască pe tine Răsăritul cel de sus ! Doamne mărire Ție ! 2. Ceata feciorilor Un foarte frumos obicei a cărui tradiție se pierde în negura veacurilor este colinda cetei feciorilor care merge pe la casele locuitorilor fruntași ai satului în seara de ajun, adică în 24 decembrie. Ceata e o asociere care se constituie prin actul de voință a tinerilor satului, organizată pe bază de legi nescrise, ancestrale, în fiecare an la începutul postului crăciunului. Ea e condusă de un jude (primar), ales
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
făcea, după ce toate conturile erau închise, tot la un pahar de beutură, aceștia urânduși ca și anul viitor să fie sănătoși ca acum, ca s-o poată lua din nou de la început. 3. Colindele cetei Ceata pleacă cu colinda în ajunul Crăciunului la ora unu din amiază și începe cu casa preotului, ca să treacă apoi pe la celelalte notabilități ale satului, primar, notar, jandarm, învățători, boltași, brigadieri silvici, etc. Numai după acea lua la rând și restul satului. Pentru interpretarea celor mai multe colinde
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
câteva frumoase colinde ale celor două cete din cele două sate gemene. Mai întâi colinde auzite în Streza. În ia sară-i sară mare. grupa 1. în ia sară-i sară mare, o Domnului nostru, Că-i pe sara de Ajun. grupa 2. Mâine-i ziua de Crăciun, o Domnului nostru, De când Domnu’ s o născutu. De aci mai departe, fiecare două versuri care urmează se cîntă alternativ de de cele două grupuri, fiecare grup intrând, după cum am mai zis, la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vin roșu strecuratu Cu veadra amăsuratu. Să fii june sănătosu, Să crești mare și frumosu. În înscrisurile feciorilor din Oprea găsim încă alte multe colinde, adevărate bijuterii ale creației populare locale, din care ne mulțumim să amintim numai căteva titluri : «Ajunul», «Sara-i mare», «Boerii s-o adormitu», »Scoală, scoală tu domn bun», «Maria lui Crai», «Nu te fată, spăimântară», «Pe seninul ceriului», «A Frâncului» 4. Șezătoarea fetelor în seara Anului Nou. In seara cumpenei dintre ani, fetele satului se adunau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
definitiv pe alte tărâmuri. Spiritul de aventurier îl face să se plimbe prin Dobrogea, de acum românească, să treacă în Bulgaria unde a mai descoperit ceva rude, dar să revină pe plaiurile natale după mai bine de trei ani, în ajunul crăciunului din 1882, ca să se căsătorească cu Elisafta M. Scorobeț, care până în 1893 îi înobilează casa cu nu mai puțin de cinci prunci, patru feciori și o fătucă, mai toți la vremea lor părăsind Cârțișoara ca să caute rosturi mai bune
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
domnișoara Evantia pe care o cunoscusem mai înainte, chiar de când sosisem în stațiune și cu care ne înțelegem bine. Era o fată de la noi din Constanța, așa cum ne-a mărturisit, foarte frumușică, amabilă și comunicativă. Ea ne-a informat în ajunul plecării să ne îmbrăcăm în fuste lungi și să avem basma la noi, pentru o ținută decentă cum se cuvine la intrarea în mănăstire. Ne-a invitrat la ea în birou, am făcut schimb de adrese, de e-mail-uri. Ne-a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
bietul, nu și-a exprimat decât o simplă îngrijorare: "dacă a murit tov. Stalin, precis că se va face război." Maiorul de grăniceri Bubulac Const. a fost trecut în rezervă (scăpând ușor!) fiindcă "a chefuit în ziua de 8 martie, ajunul funeraliilor tov. Stalin." Delațiunile nu i-au ocolit nici pe generali: Aurel Ionescu a fost degradat și trimis la trupă deoarece "a făcut o glumă trivială și dușmănoasă" privindu-l pe Stalin (din pudoare și obediență, bancul n-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sperața că mâine va fi, poate, mai bine. Dar cum această speranță eu o nutresc de foarte mulți ani, rămân mereu cu surpriza lacrimilor... lacrimi de Anul nou ! Lacrimi potolite într-un fel. Sunt și surprize, uneori, în seara de ajun. Când nici nu ne așteptăm, brusc, în cadrul ușii apare șeful căminului, Cătălin Dinu, vine la noi ca la părinții lui. Ușa se deschide, larg-larg, lumina în cameră se aprinde, iar dumnelui, cu zâmbetul pe întreaga-i față, cu sticla
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Domnul în cer, pe tron, Și până-ntr-un fir de iarbă pe pământ. Mare ești Doamne, pretutindeni ești mărit În zi, în noapte, cu strălucire... Din an în an Din an în an sosesc la geam Mereu cu Moș Ajun. E ger cumplit, e drumul greu Dar obicei străbun. Astăzi cu toții cântă-n cor La geam cu Moș Ajun. Tot moș era și-n vremea lor Bătrânul Moș Ajun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum. Mai sunt
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mărit În zi, în noapte, cu strălucire... Din an în an Din an în an sosesc la geam Mereu cu Moș Ajun. E ger cumplit, e drumul greu Dar obicei străbun. Astăzi cu toții cântă-n cor La geam cu Moș Ajun. Tot moș era și-n vremea lor Bătrânul Moș Ajun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum. Mai sunt căsuțe fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Acum te las, fii sănătos Și vesel de Crăciun. Dar nu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
an Din an în an sosesc la geam Mereu cu Moș Ajun. E ger cumplit, e drumul greu Dar obicei străbun. Astăzi cu toții cântă-n cor La geam cu Moș Ajun. Tot moș era și-n vremea lor Bătrânul Moș Ajun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum. Mai sunt căsuțe fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Acum te las, fii sănătos Și vesel de Crăciun. Dar nu uita, când ești voios Române să fii bun! Din plic
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
în urma mea grămezi uriașe de cadavre, râuri de sânge, groază și lacrimi amare, cum n-a mai fost nimeni în stare de la începutul lumii și până astăzi. Am strâns de peste tot un tezaur cum n-are nimeni. Și acum, în ajunul expediției mele spre China, vreau să-mi îndepliniți o dorință. Care, Măria Ta? au strigat într-un glas sfetnicii stând în genunchi, în fața Sa. Să-mi aduceți în grabă, la Curtea mea din Samarkand, din lumea întreagă, din toate națiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
unei duble acțiuni. Al misionarilor veniți din Europa. Dar și al inițiativelor unor căpetenii politice suedeze care, din rațiuni politice, vor prelua și propaga preceptele morale creștine, spre a-și instaura și consolida puterea. Despre păgânismul și politeismul suedez în ajunul pătrunderii creștinismului, ne relatează învățatul Adam din Bremen. La Uppsala, vechea capitală, bunăoară, exista un templu păgân, închinat zeilor Thor, Odin, Frej; iar în apropiere exista un crâng sacru, unde se săvârșeau periodic ritualuri de sacrificiu "câte șapte masculi, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
renunțări la o politică expansivă în afara hotarelor țării din 1814, Suedia nu s-a mai lăsat antrenată în războaie și statul s-a declarat de mai multe ori, oficial, neutru încă din secolul al XVIII-lea și mai ales în ajunul ambelor războaie mondiale schimbări în mentalitate, modificări în organizarea și funcționarea puterilor în stat, creativitate, disciplină, cultul muncii, lucrul bine făcut, o mai dreaptă repartiție a obligațiilor, dar și a veniturilor și beneficiilor în folosul cetățenilor, realizarea și menținerea înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de identificare și adunare a unei imense zestre de valori culturale de patrimoniu aflată azi, fie în expozițiile Galeriei, fie în colecțiile bogate din depozit, care sunt inventariate și pot fi consultate de specialiști a început-o, în deceniile din ajunul Primului Război Mondial, Vasile Ciurea, profesor de Științe ale Naturii, arheolog amator, care a înființat în 1914 la Fălticeni unul dintre cele dintâi muzee moderne de istorie din întreg teritoriul locuit de români, muzeu cercetat și lăudat de specialiștii epocii sale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cât de mulțumit s-a simțit maestrul după o astfel de realizare și, mai ales, ce și-a zis când a admis acel compromis? O astfel de întrebare m-a frământat și m-a chinuit cu atât mai mult în ajunul Centenarului vieții maestrului, cu cât, ca unul care am predat la cursuri și discutat la seminarii în ultimii ani și istoria pedagogiei contemporane, am analizat și comentat sub o mie de fațete, definiția dată și atât de frecvent citată, despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Din Cernăuți, acest Wladislav Stransky fugise îmi spusese el însuși, cândva cu un simplu geamantan, în care azvârlise în pripă, ceea ce găsise în cale: schimburi de drum, câteva cărți și puținele economii pe care le adunase în anii tulburi din ajunul războiului. Când la Yalta discuțiile contradictorii între Cei Trei Mari Stalin, Churchill și Roosevelt se împotmoliseră și chiar se opriseră în loc, părând imposibil de soluționat problema frontierelor Poloniei, tătucul Stalin scosese pe masă trei bețișoare de chibrit, le așezase cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Așa că, fără să ne mai frământăm încotro s-o luăm, unde să zăbovim, ce ne-am zis: haidem mai bine la biserică! Tocmai ajunsesem în fața uriașei Catedrale Ortodoxe din centrul orașul, o veritabilă operă arhitecturală, în stil clasic, ridicată în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. 2 Am pășit cu sfială și cu uimire în acest templu al Domnului. Era încă dimineață. Catedrala abia se deschisese. Eram printre primii. Nu veniseră înaintea noastră decât câțiva credincioși. Puteai să-i numeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]