3,221 matches
-
zona depresionară a Beiușului. Parcul natural dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), buruiana vântului ("Seseli rigidum"), gențiană (din specia "Gentiana clusii"), poroinic ("Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
de rocă. În perimetrul circurilor, eroziunea este mai redusă, ea exercitându-se nu atât prin deplasarea gheții, cât mai ales datorită imensei presiuni cauzata de grosimea foarte mare. După aspectul exterior se deosebesc mai multe tipuri de ghețari montani: Ghețarul alpin sau de vale este bine reprezentat pe vârfurile înalte ale Alpilor. Se compune din: bazin de alimentare cu zăpada, circul cu gheață și o limba bine dezvoltată, care coboară mult sub limita zăpezilor. Zona de alimentare este acoperită de o
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
zăpezi. Un astfel de ghețar se întâlnește în Alpii Dauphinezi, iar în pleistocen, se pare că a existat și pe suprafețele de nivelare înalte din Munții Retezat. Ghețarul himalaian nu are un circ propriu-zis; reprezintă un caz particular al ghețarului alpin, fiind însă mai complex și de proporții. Este caracteristic pentru Munții Himalaia, unde zona zăpezilor persistente este extrem de extinsă, de la 4.700 m la peste 8.000 m. Ghețarii își dezvoltă limbi foarte lungi, care depășesc de multe ori 50
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
insulei. Erupțiile subglaciare duc la topirea masivă a gheții și la formarea unor bazine acvatice sub sau inglaciare. Când drenarea acestor ape de către râurile subglaciare sau inglaciare se face brusc, au loc inundații catastrofale. Tipul Spitzberg este alcătuit din ghețari alpini pe văile din munți și ghețari de platou la exterior. Ghețarii de calotă exercită o triplă activitate: de eroziune (exarație), de transport și de depunere. Formele rezultate sunt vizibile mai ales dupa retragerea ghețarilor. Formele de eroziune sunt reprezentate prin
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
sau de inundare totală a galeriilor peșterii la viitura și în care eventualele traversări și/sau săritori pozitive pot fi urcate, în condiții de securitate, fără echipament de escaladă; parcurgerea lor necesită echipament tehnic individual și cunoașterea tehnicilor de speologie alpină (TSA); gradul 4 - peșteri sau avene care au suma verticalelor de ordinul sutelor de metri sau peșteri foarte lungi, pentru a căror parcurgere este nevoie de unul sau mai multe bivuacuri; pot fi și cavități active, în care există riscul
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
nu se admite a se freca de pereți în special pe muchiile tăioase. Echipamentul de parcurgere verticală atît personal cît și colectiv se verifică și se casează regulat. Acestea sunt doar cîteva din măsurile tehnice. Parcurgerea avenelor (numită Tehnica i Alpine) constă într-o colecție de metode îmbunătățite în timp și în continuă perfecționare, în scopul ușurării parcurgerii fără a se compromite siguranța. Multe alte aspecte, ce nu țin de echipamente, trebuie urmărite cum ar fi viiturile, anunțarea turei, etc. Întîlnim
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
Ciobănescul de Berna este o rasă de câine de talie mare, din Elveția. Este mândria canină a Țării Cantoanelor, fiind, probabil, cea mai decorativă dintre cele cele patru rase de câini alpini dezvoltate aici. Originea acestei rase este plasată în încrucișările timpurii care au avut loc între rasele de câini de talie mare native în aria Alpilor Helvetici, folosiți cu precădere de către crescătorii de animale și masivii câini de tip Mastiff care
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
german al rasei, Bernese Sennenhund, este format din cuvintele senne, care înseamnă pășune (montană) și hund, însemnând câine. A fost folosit predilect de crescătorii de animale (în special bovine) și însoțea turmele când urcau primăvara pe înaltele și bogatele pășuni alpine, urmând să revină în așezările de la poalele munților la apropierea iernii. În același timp, a fost și un foarte apreciat câine de familie, utilizat pentru tractarea cărucioarelor cu produse, a săniilor, pentru pază și tovarăș de joacă al copiilor. Ciobănescul
Ciobănesc de Berna () [Corola-website/Science/323060_a_324389]
-
la toate manifestările turistice în străinătate și la congresele internaționale prin standuri turistice cu fotografii, hărți și afișe; sprijinirea societăților turistice românești pentru stimularea și atragerea turiștilor străini în România. <br>- colaborare cu manifestările și mișcările cu caracter sportiv, asociațiile alpine, cluburile de automobilism și ciclism din țară. Schimbarea regimului din România, a determinat ca asociațiile turistice să fie dizolvate în anul 1948, iar tot patrimoniul deținut de ele a fost trecut în subordinea Oficiul Național de Turism. După 1989, a
ONT Carpați () [Corola-website/Science/323292_a_324621]
-
unele plante au fost cultivate și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de secetă, se irigau la mare distanță culturile agricole. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase alpine. Prelucrarea în comun a pământului era prima obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc", un descendent al incașilor care putea ordona și pedeapsă cu moartea pentru țăranii care nu
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
promovare a alpinismului în rândul tineretului, prin ascensiuni montane colective, axându-și în principal activitatea pe prevenirea accidentelor, ecologizare, ocrotirea faunei și florei, popularizarea și creșterea potențialului turistic al zonelor montane din România, în rândul turiștilor români și străini. Clubul Alpin Brașov a luat ființă în anii ’80 , fiind creat de către iubitorii de munte din orașul Brașov. La început nu exista o formă de organizare oficială, consiliu de conducere sau statut. Dar încă de la acea vreme s-a stabilit o zi
Alpin Club Brașov () [Corola-website/Science/324162_a_325491]
-
accidentelor montane și organizarea de cursuri de prim ajutor pentru cazurile de accidente montane, sub îndrumarea unor persoane de specialitate. Alte scopuri sunt:crearea și marcarea traseelor turistice, refacerea și întreținerea traseelor și marcajelor existente, construirea de refugii și adăposturi alpine precum și întreținerea lor, repararea și întreținerea refugiilor și adăposturilor alpine existente, ocrotirea florei, faunei, a monumentelor naturii, a rezervațiilor naturale și a parcurilor naționale, educarea populației în sensul respectării patrimoniului ecologic, editarea unor publicații periodice evidențiind rezultatele și obiectivele următoare
Alpin Club Brașov () [Corola-website/Science/324162_a_325491]
-
cazurile de accidente montane, sub îndrumarea unor persoane de specialitate. Alte scopuri sunt:crearea și marcarea traseelor turistice, refacerea și întreținerea traseelor și marcajelor existente, construirea de refugii și adăposturi alpine precum și întreținerea lor, repararea și întreținerea refugiilor și adăposturilor alpine existente, ocrotirea florei, faunei, a monumentelor naturii, a rezervațiilor naturale și a parcurilor naționale, educarea populației în sensul respectării patrimoniului ecologic, editarea unor publicații periodice evidențiind rezultatele și obiectivele următoare ale clubului, editarea de materiale de propagandă ecologică, ghiduri turistice
Alpin Club Brașov () [Corola-website/Science/324162_a_325491]
-
obiectivele următoare ale clubului, editarea de materiale de propagandă ecologică, ghiduri turistice, hărți, etc, înființarea unei biblioteci proprii a clubului cuprinzând literatură și publicații de specialitate și sprijin acordat membrilor clubului în vederea dotării cu echipament corespunzător expedițiilor. La momentul actual, Alpin Club Brașov este compus din 22 de membrii activi. Pentru a deveni membru în Alpin Club Brașov, trebuie îndeplinite următoarele criterii: Participarea alături de membrii clubului la activitățile specifice, pe o perioada de 6 - 12 luni iar apoi este necesară depunerea
Alpin Club Brașov () [Corola-website/Science/324162_a_325491]
-
unei biblioteci proprii a clubului cuprinzând literatură și publicații de specialitate și sprijin acordat membrilor clubului în vederea dotării cu echipament corespunzător expedițiilor. La momentul actual, Alpin Club Brașov este compus din 22 de membrii activi. Pentru a deveni membru în Alpin Club Brașov, trebuie îndeplinite următoarele criterii: Participarea alături de membrii clubului la activitățile specifice, pe o perioada de 6 - 12 luni iar apoi este necesară depunerea unei cereri de adeziune, cerere care va trebui aprobată de majoritatea membrilor. Membrii Alpin Club
Alpin Club Brașov () [Corola-website/Science/324162_a_325491]
-
în Alpin Club Brașov, trebuie îndeplinite următoarele criterii: Participarea alături de membrii clubului la activitățile specifice, pe o perioada de 6 - 12 luni iar apoi este necesară depunerea unei cereri de adeziune, cerere care va trebui aprobată de majoritatea membrilor. Membrii Alpin Club Brașov au întâlnirea ordinară săptămânală, în fiecare zi de joi, și câte două întâlniri anuale, cu adunarea generală a membrilor. Ascensiunea atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă a tuturor vârfurilor de peste 2500m din România
Alpin Club Brașov () [Corola-website/Science/324162_a_325491]
-
de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din "Littorelletea uniflorae" și/sau "Isoëto-Nanojuncetea", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis", "Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști aluviale din "Cnidion dubii", Galerii ripariene și tufărișuri ("Nerio-Tamaricetea" și "Securinegion tinctoriae"), Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), prundașul gulerat mic ("Charadrius dubius"), ploier gulerat mare ("Charadrius
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
care se ridică din creasta principală, având un releu de telecomunicații la 10 metri sub el. În partea nord estică a vârfului se poate vedea un circ glaciar și o vale glaciară, datând din ultimele ere glaciare. Vârful prezintă vegetație alpină grohotișuri. La vest de vârf se află un lac crio nival, la 1530 de metri în zona subalpină. În zilele senine vârful este vizibil din Oradea și din Deva (de sus de la cetate), totodată de pe vârf în zilele senine și
Vârful Cucurbăta Mare () [Corola-website/Science/326559_a_327888]
-
fi floarea de colț, simbol al Pirinului. Numărul total de specii conservate este de circa 60, iar 126 sunt incluse în Cartea Roșie Bulgară a Speciilor Amenințate. Se diferențiază trei niveluri de vegetație în , unul forestier, unul subalpin și unul alpin, dispunere cauzată de altitudinea înaltă la care se află întregul parc. În parc trăiesc circa 2090 de specii și subspecii de nevertebrate, printre ele numărându-se 300 de specii rare, 214 endemice și 175 fosile vii, precum și 15 specii incluse
Parcul Național Pirin () [Corola-website/Science/326769_a_328098]
-
și culmi drepte. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana punctata"), veronica ("Veronica baumgartenii"), căldărușa ("Aquilegia vulgaris"), angelica ("Angelica archangelica"), clopoței de munte ("Campanula alpina"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), volovatic ("Swertia punctata"), capul-călugărului ("Leontondon croceus"), șopârlița ("Veronica bellidioides"), cupă ("Gențiana kochiana"), arnica ("Arnica montană"), stupitu-cucului ("Cardamine amară"), ruginare ("Andromeda polifolia"), garoafa ("Dianthus glacialis ssp. gelidus"), gălbenuș ("Crepis conyzifolia"), sau rogozuri
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]