3,034 matches
-
naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 lacuri distrofice și bălți; 3270 râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention p.p.; 6430 - asociații de lizieră, cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin; 6510 pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91FO păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
seminaturală; habitate naturale de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru una sau mai multe regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică și pentru care se desemnează arii speciale de conservare; habitate naturale prioritare sunt tipurile de habitate de interes comunitar aflate în pericol de dispariție și pentru a căror conservare sunt necesare măsuri urgente; habitatul unei
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition * Lacuri distrofe naturale și heleștee * Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora, cu vegetație ierbacee * Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă, cu Myricaria germanica * Cursuri de apă din câmpii montane, cu vegetație de tip Ranunculion fluitantis și Callitricho Batrachian * Râuri cu bancuri nămoloase, cu vegetație de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri eutrofe naturale, cu vegetație de tip Magnopotamion sau Hydrocharition * Lacuri distrofe naturale și heleștee * Râuri alpine și bancurile de-a lungul acestora, cu vegetație ierbacee * Râuri alpine și vegetația lor lemnoasă, cu Myricaria germanica * Cursuri de apă din câmpii montane, cu vegetație de tip Ranunculion fluitantis și Callitricho Batrachian * Râuri cu bancuri nămoloase, cu vegetație de tip Chenopodion rubri și Bidention sp. 3. Habitate de pajiști și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
lor lemnoasă, cu Myricaria germanica * Cursuri de apă din câmpii montane, cu vegetație de tip Ranunculion fluitantis și Callitricho Batrachian * Râuri cu bancuri nămoloase, cu vegetație de tip Chenopodion rubri și Bidention sp. 3. Habitate de pajiști și tufărișuri * Pajiști alpine și boreale * Pajiști umede, cu Erica tetralix * Pajiști uscate * Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
umede, cu Erica tetralix * Pajiști uscate * Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti) * Formațiuni cu Juniperus communis, în zone sau pajiști calcaroase * Pajiști rupicole calcaroase sau bazofile, cu Alysso-Sedion albi * Pajiști calcaroase, pe nisipuri xerice * Pajiști boreale și alpine, pe substrat silicios * Pajiști calcaroase alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale văilor de râuri, cu Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini alcaline * Vegetație pionieră alpină, cu Caricion bicoloris-atrofuscae 5. Habitate de stâncării și peșteri * Grohotiș stâncos, al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani) * Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) * Grohotișuri medio europene silicioase, din regiunile înalte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini alcaline * Vegetație pionieră alpină, cu Caricion bicoloris-atrofuscae 5. Habitate de stâncării și peșteri * Grohotiș stâncos, al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani) * Grohotiș calcaros și de șisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii) * Grohotișuri medio europene silicioase, din regiunile înalte * Grohotișuri medio-europene calcaroase, din etajele montane * Pante stâncoase calcaroase, cu vegetație chasmofitică * Pante stâncoase silicioase, cu vegetație chasmofitică * Stânci silicioase, cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii * Grohotiș și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra * Păduri cu Castanea sativa * Păduri cu Quercus frainetto * Galerii cu Salix alba și Populus alba. Anexa nr. 3 Specii de plante și de animale de interes comunitar a căror conservare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra * Păduri cu Castanea sativa * Păduri cu Quercus frainetto * Galerii cu Salix alba și Populus alba. Anexa nr. 3 Specii de plante și de animale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Brassica glabrescens Aldrovanda vesiculosa Dracocephalum austriacum Origanum dictamnus Cypripedium calceolus Liparis loeselii Pulsatilla patens Thesium ebracteatum Saxifraga hirculus Linaria flava Veronica micrantha Angelica palustris Apium repens B. Animale * Insecte Carabus olympiae Cerambyx cerdo Dytiscus latissimus Lucanus cervus Osmoderma eremita Rosalia alpina Erebia calcaria Erebia christi Macromia splendens * Vertebrate Eudontomyzon sp. Lampetra fluviatilis Acipenser sturio Alosa sp. Hucho hucho (populații naturale) Salmo salar (numai în apa dulce) Aspius aspius Misgurnus fossilis Zingel sp. (excepție fac Zingel asper și Zingel zingel) Triturus cristatus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
foarte înrudită cu noi, are o mișcare prea înceată spre civilizația tehnică. Francezii, englezii fug bucuroși din infernul metropolelor spre tihna satelor. În munții occidentali, ca și în Carpați, oamenii au fizionomia tipică străvechilor civilizații pastorale: față brăzdată de vânturile alpine, ochi pătrunzător și neclintit de vultur, ținută rigidă, muțenie. Țăranca română își acoperă gura cu basmaua, ca pe un organ nefolositor. Frugalitatea e aceea a popoarelor agrare statornice. Dimpotrivă, imigrații sunt gălăgioși, gesticulanți, zgomotoși, carnivori, ofensivi, cu o mare aptitudine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să fie niște pastorale în spiritul Torquato Tasso. Totuși San Marina e o piesă remarcabilă. În ciuda sărăciei culorilor, succesiunea momentelor, monotonia strofelor exprimă în chip fericit ideea de migrație ciclică. Este o adevărată poezie a transhumanței, plină de sentimentul spațiului alpin, de învălmășeală și procesiune, de sunete izolate și ecouri sugerând admirabil mișcarea arhaică și automatismul societății ciobănești: Caii poartă în spinare Corturi, paturi, așternut, Toată casa, Toată masa, Și veșminte de-mbrăcare, Tot ce au, tot ce-au avut. Mumele în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
macabru, fantastic și supranatural, cântând geniile nopții, strigoii, silfii (aici ielele), tot ce se mistuie după ora douăspre-zece. Un om suie locuri abrupte, înconjurat de hore de iele, în niște peisagii zugrăvite cu remarcabil simț al sălbăticiei și al zonelor alpine pierdute în cețuri: Mergeam pe căi sălbatice, Cătam adăpostire, Iar fantasme lunatice Râdeau p-o mânăstire. Lătra departe câinele La duhuri neguroase, Scoteau din groapă mîinele Scheletele hidoase. Se face însă exces de macabritate și de diminutive ("zînuliță", "aripioară", "drăguliță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și ceară groasă; au flori mari, viu colorate (datorită luminii intense) și Înmulțire predominant vegetativă. Plantele, de talie mică, târâtoare, perene, sunt mai cu seamă arbuști. Ca exemplu, menționăm specii de Vaccinium, Rhododendron, Andromeda, Empetrum, Dryas, Juniperus ș.a. 2. Plantele alpine și subalpine au tulpină aeriană scurtă, târâtoare și partea subterană foarte bine dezvoltată; frunzele sunt mici, cu Înveliș păros, epidermă groasă, cutinizată și țesut palisadic gros, cu celule Înalte; florile sunt mari, viu colorate; predomină Înmulțirea vegetativă. Lumina. În funcție de acest
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
plăcerea pe care o pune În singurătate această vale a plîngerii literare. Poezia este o petrecere Într-o singurătate populată cu rîuri murmurătoare, filomele și păstori orfici. Gustul romanticilor pentru marile panorame Îl aflăm și la CÎrlova, mai puțin priveliștile alpine sălbatice. Decorul este la el dominat de coline blînde și udat de rîuri molcome. Muntele Închide (ocrotește) acest peisaj În care toate elementele participă la o simfonie a dulcelui și a plăcerii: dumbrava revarsă „cu dulceață” din sînu-i un vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din Fabule. În rest, locurile comune ale romantismului. Meditația gravă (aceea din Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunei. La Tismana, Mormintele. La Drăgășani etc.) se desfășoară, de regulă, În reliefuri aspre. Ion Heliade Rădulescu și Grigore Alexandrescu, introduc peisajul alpin În poezia română. În Răsăritul lunei. La Tismana fantezia concentrează În cîteva strofe: desimea brazilor, pădurea-ntunecată, un locaș trist nelocuit (operă omenească În păragină, produs uman Întors la viața geologică), prăpăstii adînci, „pustiuri fără margini”, peșteri, stînci etc. Peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ca un campion dintr-un concurs dificil. În Basme, spațiul se deschide din nou spre universul dinafară. Devine vast și misterios. În muntele rîpos, Într-o peșteră, se află palatul patinați/or luminat de o „flacără misterică”. Peisajul este tenebros alpin: rîpe sălbatice, „turburoase unde”, vuiet de prigori, nori ce fumegă, lună „gălbenindă”, duhuri neguroase, schelete etc. Locul mesei din Legende l-a luat aici peștera stîncilor alpice: loc de refugiu, sălașul duhurilor rele, spațiul infernalelor comploturi. Aici ascunde zmeul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o stîncă”, Într-un palat unde se află, cum știm deja, o fată „rumenă și albuliță”. Peștera de aici este un spațiu ocrotitor, dar și spațiul unde se ascunde moartea. În fine, În palatul pacinaților, situat tot Într-o peșteră alpină, stă teribila babă și ceata ei infernală... Stînca (peștera) este cel de al doilea capăt al peisajului bolintinean. Marea marca hotarul lui sudic, capătul de jos, stînca e capătul de sus, frontiera nordică. Romantismul românesc primește, astfel, prin Bolintineanu două
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Marea și Seraiul sînt cele două spații (cronotopi) ai lumii bosforiene. Unul concentrează splendoarea și moliciunile de orient, celălalt reprezintă spiritul migrator, evaziunea, deschiderea imaginației. E spațiul singurătății mîndre, al melancoliei ce trece prin vecinătatea marilor mituri. Deplasîndu-se spre zona alpină, fantezia lui Bolintineanu caută locurile Închise și Încearcă o penetrație dincolo de linia vizibilului, realului. Fantasticul pătrunde În poem și, odată cu el, o mitologie autohtonă neguroasă, aceea pe care o complică pînă la absurd În Traianida. În locul desfătării, mai viu este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moral de eroism este Întrupat de Ștefan și pentru Înfățișarea lui poetul Îmbracă veșmintele festive ale retoricii. Apariția lui Ștefan În tabără este salutată ca o lumină izbucnită din zece mesteceni În flăcări. Intervin, apoi, comparațiile luate din seria simbolurilor alpine: „Ca muntele Ceahlăul din munții din Carpați...” Ștefan Întrunește o „triplă majestate”: faima Învingătoare (vitejia), splendoarea tronului (puterea) și Înțelepciunea. Alecsandri fixează un model pe care Îl va relua În alte poeme: „dragostea (de) moșie”, „erou plin de lumină”, un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
amplasarea acestuia pe un teritoriu cu particularități morfometrice variate, ce determină o etajare climatică și vegetală. Altitudinile în parc variază între 6004000m, făcând astfel loc existenței a patru etaje vegetale: chaparral, zona montană joasă, zona montană înaltă, zona subalpină și alpină. Ghețarii actuali mai sunt încă prezenți pe vârfurile cele mai înalte, însă suprafața acoperită de aceștia s-a redus considerabil în contextul schimbărilor climatice globale. Din cele cca. 7000 specii de plante existente pe teritoriul Californiei, se apreciază că 50
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]