3,202 matches
-
Hristos); Aquila non captat muscas (lat., „Vulturul nu prinde muște” - expresie folosită pentru a arăta că un om superior nu se ocupă cu lucrurile lipsite de valoare); Ars longa, vita brevis (lat., „Arta e lungă, viața e scurtă”); Audiatur et altera pars (lat., „Să fie ascultată și cealaltă parte”); aurea mediocritas (lat., „aurita cale de mijloc”); auri sacra fames (lat., „blestemata sete de aur”); Aut Caesar, aut nihil (lat., „Ori Cezar, ori nimic”); bellum omnium contra omnes (lat., „războiul tuturor contra
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
scrie E. Popova (2006, p. 103) concurența necesită o grijă permanentă". Ea cere o abordare creativă, atentă, încredere în oportunitatea derulării ei, o mare vigilență din partea concurenților, a arbitrului (membrilor juriului) și a organizatorilor. Lăsată la voia-ntâmplării, ea se alterează, devine o luptă nedreaptă și barbară, care afectează negativ atât indivizii, cât și funcționarea/dezvoltarea organizației. Se creează condițiile apariției confruntărilor violente și a conflictelor. E. Popova (2006) susține faptul că orice element al concurenței poate deveni cauza unui conflict
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cel al emoțiilor, multe scheme sunt utile. Pot fi însă unele dintre ele și contraproductive sau chiar nocive. Văzute drept constelații de sentimente, gânduri, amintiri și predispoziții de a acționa care ne definesc momentul în care ne aflăm, schemele ne alterează mai mult sau mai puțin percepția și ne modifică, în felul acesta, reacțiile "pentru a fi în acord cu versiunea deformată a realității pe care ele o induc. Ele ajung să ne convingă de faptul că versiunea distorsionată este cea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de supărare benefică, vom accepta faptul că cealaltă persoană este o ființă umană imperfectă și ne exprimăm regretul pentru comportamentul ei; ea supărarea benefică conduce la o afirmare de sine fermă, dar respectuoasă (idem, p. 103) și, în general, nu alterează (adânc) relațiile interpersonale. Ca și supărarea, tristețea este o stare sufletească firească. Ea dă o anumită profunzime și tonalitate afectivă raporturilor interumane. În principiu, aceasta este o emoție provocată de o pierdere, de o decepție sau de o despărțire. Tristețea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
treizeci de zile), planete precum Neptun și Pluto abia dacă se mișcă din loc, pe când Luna va fi făcut deja turul zodiacului, iar Soarele va fi avansat cu treizeci de grade. Metoda ia În considerare inclusiv retrogradarea planetelor, care poate altera mișcarea: de exemplu, dacă la naștere o planetă rapidă, ca Mercur, Venus sau Marte, este retrogradă, este interesant de căutat după câte zile, așadar la ce vârstă redevine ea directă, fiindcă În acel moment „demarează” funcțiile planetei (dragoste pentru Venus
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se pot valorifica trei biți, câte unul de la fiecare octet), rezultând
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în sistem prin mici șiretlicuri; • un virus se introduce singur în fișierele calculatoarelor; el nu numai că distruge părți esențiale ale sistemului atacat, dar încearcă să infecteze și alte sisteme; • un vierme este autoreproducător, ca și virușii, dar el nu alterează fișierele-gazdă, ci este rezident în memoria sistemului. Se răspândește într-o rețea sau în Internet fără intervenția utilizatorului, apelând la funcțiile de transmitere și recepționare ale sistemului de operare-gazdă. Multe programe se încadrează în toate cele trei categorii distincte. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
destinatarul comerciant acționează pe riscul propriu, dacă a știut sau ar fi trebuit să știe, în concordanță cu practicile comerciale curente sau ca urmare a folosirii procedurilor convenite clar cu emitentul, că informația conținută într-un mesaj electronic a fost alterată în timpul transmiterii sau prelucrării sale. Legea prevede principalele aspecte privind stocarea temporară a informației. Astfel, dacă un serviciu al societății informaționale constă în transmiterea într-o rețea de comunicații a informației furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, furnizorul acelui
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
problemele ridicate de prezența bolii”. Vom prezenta, în continuare caracteristicile principalelor „modele ale bolii” expuse mai sus. 1) Modelul ontologic presupune faptul că boala este un „accident ontologic” în existența sau psihobiografia persoanei umane. Orice boală are o cauză care alterează substratul anatomic și care este însoțită de tulburări funcționale din care se constituie tabloul clinic al bolii respective. 2) Modelul relațional implică o tulburare a raportului „normal/patologic” și el se manifestă în următoarele forme: a) boala ca ruptură a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
126 BOALA BOLNAV MEDIC În cadrul relației sale cu bolnavul, medicul trebuie să mențină un climat de comunicare afectivă, cât mai umană, evitând transformă bolnavului într-un „obiect” sau reducerea lui la un „caz clinic”, situație umilitoare și care ar putea altera relația medicală, trezind revolta sau neîncrederea bolnavului (Konvilinsky). Acest accident se poate remedia în cazul unei „situații triunghiulare” de tipul celei de mai sus, prin antrenarea cooperantă a bolnavului la procesul de vindecare (Konvilinsky). În trecut, clinica, bazându-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezentat prin trăirea delirantă. Clasificarea psihozelor delirante sau „vesanice” se face avându-se în vedere două aspecte sistematice și anume: a) Genul, caracterizat prin faptul că toți bolnavii din această categorie sunt mai mult sau mai puțin deliranți, fapt care alterează profund raporturile lor intelectuale și afective cu realitatea; b) Speciile, care în cadrul genului delirant se pot distinge sub o mare varietate de criterii: idei mistice, halucinații, teme de influență, sindromul de automatism mintal. Analiza istorică a clasificării delirurilor exprimă evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și „înțeles”, pornindu-se în scopul acesta, de la aspectele fenomenologice ale sale și nu aplicându-i-se atributele de ordin material-factologic ale „obiectelor” din sfera științelor pozitive. Punctul de vedere materialist a dus la deformări și erori grave, care au alterat până la completa sa dizolvare „obiectul” Științelor Umaniste. Obiectul Științelor Umaniste este omul, dar nu „omul abstract” cu sensul de „conceptul de om”, ci „omul viu” sau „omul în carne și oase”, înțelegând prin aceasta omul determinat „în sine” și „pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrie la studiul nevrozelor, considerându-le ca „situații de eșec” înscrise în contextul psiho-biografic al individului (V.K. von Gebsattel, L. Binswanger, A. Zutt, R. Kuhn). Definiție și cadru psihopatologic Nevrozele sunt afecțiuni psihice fără o bază organică cerebrală, care nu alterează personalitatea bolnavului și se însoțesc de o conștiință sau de un sentiment penibil, legat de prezența stării morbide. Ele sunt afecțiuni psihice de origine psihogenă, fiind înrudite din acest punct de vedere cu reacțiile patologice și au, ca și acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele aspecte: - tulburări mintale (psihice, somatice, comportamentale), - absența oricărei etiologii organice demonstrabile, - sunt resimțite de individ ca fenomene nedorite sau inacceptabile, străine acestuia și care nu fac parte din personalitatea sa, - perturbă moderat sau de loc experiența realității și nu alterează în mod fundamental sentimentul de identitate. În ceea ce privește clasificarea nevrozelor, există mat multe puncte de vedere, legate tocmai de aspectele doctrinare psihiatrice, psihologice, psihanalitice, psihosomatice sau psihopatologice la care se face referință. Vom prezenta, în cele ce urmează, pe cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cenestezice penibile, amenințătoare, cu caracter ostil și injurios la adresa bolnavului. 3) Tulburările afective sunt frecvente și specifice în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Ele constau în afectivitate plată, ștearsă sau inadecvată. Ambivalență afectivă sau răceală. 4) Conștiința de sine este alterată profund prin pierderea de către bolnav a limitelor propriului său Eu. Se menționează o stare de perplexitate în legătură cu propria sa identitate, pierderea interesului pentru propria sa persoană și pentru sensul existenței sale. Tot aici trebuie incluse și tulburările de schemă corporală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
justiție. În configurarea acestui tip de delir au o mare importanță structura personalității și „încărcătura genetică” care dă o anumită predispoziție a bolnavului pentru acest tip de construcție și conduită delirantă. 9) Delirul surzilor Când înțelegerea prin comunicarea verbală este alterată, pot apărea situații de tip delirant. Acest delir apare ca o tulburare a relațiilor interumane. Bolnavul înțelege greșit expresiile verbale pe care le aude deformat sau numai pe jumătate, iar în spatele acestora începe să bănuiască observații greșite, sau să creadă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
două ramuri ale aceluiași arbore” ca dispoziții psihopatologice. În ceea ce privește însă „schizofrenia grefată”, trebuie admisă o anumită „predispoziție constituțională” la schizofrenie, și nu neapărat existența debilității mintale. 31. DEMENȚELE Cadrul general Demența este o slăbire psihică profundă, globală și progresivă care alterează profund funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului. Demența atinge personalitatea până la nivelul structurii sale ca „ființă rațională”, sistemul valorilor sale logice, de cunoaștere și judecată, precum și adaptarea la mediul social al bolnavului (H. Ey). Termenul de demență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încontinuu au o plângere, un păs, o suferință, niciodată nu sunt bolnavi cu adevărat, dar totdeauna au ceva. Și pentru că, de obicei, suferințele lor persistă ani și ani, ocupând un loc important în viața acestor bolnavi, însă fără a le altera prea mult însă starea generală, fără a-i duce la marasm, fără a lua un caracter de gravitate deosebită, s-a mai spus despre acești suferinzi că niciodată nu se simt bine, dar nici nu le merge prea rău”. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ratare a adaptării individului la situațiile vieții curente cu care acesta este confruntat. K. Menninger consideră că ele aparțin sociologiei și nu intră în sfera de interese științifice propriu-zise, ale psihiatriei sau psihopatologiei. Nu credem însă că trebuie separate personalitățile alterate de situațiile alterate, ele condiționându-se reciproc și explicându-se una prin cealaltă. Din acest motiv, vom enumera câteva dintre ele în continuare: situațiile de boală somatică, suferințe fizice, traumatisme, malformații, infecții, intoxicații, situațiile de dependență, de factură masochistă, situații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăită ca o suferință morală, care apasă, care răscolește conștiința. Semnificația morală a nebuniei rezidă în faptul că ea este percepută și etichetată ca vinovăție. Ca o pedeapsă. Ca o stare de posesiune a individului de către ceva impur, care-i alterează natura sfârșind prin a o schimba. Omul bolnav este suferind. Bolnavul psihic sau nebunul depășește suferința. El devine altul prin nebunie. Este o ființă stranie, de neînțeles, schimbată. Bolnavul seamănă cu noi, pe când nebunul este străin de noi. Bolnavul trezește
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
solicitările externe. Neologism: cuvinte sau expresii noi, neobișnuite, inexistente în vocabular, inventate de bolnav și care desemnează sau exprimă conținutul gândirii delirante sau temele halucinatorii ale acestuia. Nevroză: tulburare psihică fără leziuni cerebrale, datorată unor psihotraumatisme emoționale, frustări, eșecuri, care alterează personalitatea și de a căror natură patologică bolnavul este conștient. Nimfomania: exagerarea patologică, adesea lipsită de cenzură, a dorințelor erotico-sexuale. Hipersexualitatea feminină, corespondentul satiriazisului masculin. Normalitate: starea de echilibru fizic și psihic, resimțită de individ ca o stare de bine
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
echilibru psihic și somatic al unei persoane și determinând prin aceasta apariția unor boli psihice de factură reactivă sau nevrotică, uneori chiar psihotică. Tulburările dispar odată cu dispariția factorilor etiologici care le-au produs și întreținut. Psihoză: boală psihică gravă care alterează sistemul personalității, conduita și relațiile bolnavului, acesta neavând conștiința bolii sale. Puerilism mintal: stare de regresiune patologică la stadiul copilăriei, caracterizată prin atitudini, expresie mimică, limbaj, preocupări, regresiune emoțională, a gusturilor și tendințelor bolnavului. Raptus: tulburare paroxistică cu caracter de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le dezvăluie grație economiei, sociologiei, geografiei. Cuvîntul "realitate" revine adesea în scrierile istoricului. Iată, spre exemplu, ce scrie despre noțiunea de structură: "Pentru noi, istoricii, structura e, fără îndoială, construcție, arhitectură, dar mai ales o realitate pe care timpul o alterează cu greu și o transmite multă vreme mai departe." Realitate, profunzime și adevăr sunt sinonime: "Voi [istoricii] căutați, în felul vostru, un adevăr, o altă Istorie, o Istorie adevărată și profundă." Ființele umane nu sunt cu totul determinate de Istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
degrabă una metaforică. După Bertil M a l m b e r g, este normal ca limba să se schimbe, precum se schimbă și condițiile sociale, fără ca acest lucru să implice întotdeauna și anumite probleme, care apar însă cînd sînt alterate sau modificate anumite relații dintre vorbitori și limbă, ca în cazul contactelor dintre generații diferite sau al interpretării operelor literare vechi 171. Acest lingvist constată că identitatea codului, în momente diferite și la diferiți indivizi nu este o condiție absolută
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
crescute în orele târzii ale dimineții (43). Se crede că aceasta ar putea să implice o incidență crescută a infarctului miocardic acut, accidentelor vasculare cerebrale sau morții subite în aceeași parte a zilei (43). Această variație circadiană ar putea fi alterată la diabetici(16), care ar prezenta infarcte acute de miocard mai ales în orele după amiezii (43, 59), corespunzând cu variația nivelurilor de PAI-1, similar alterată în diabet (43). În concluzie, ca rezultat al anomaliilor funcției plachetare și cascadei coagulării
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]