18,056 matches
-
1944, Gheorghiu-Dej n-a fost decît un muncitor militant, un copil al patriei. Intelectual, Pătrășcanu a fost un patriot, a cunoscut bine Moscova și elitele Kominternului; lui i se datorează multe în conducerea loviturii de la 23 august: el întrupează o alternativă și orice alternativă trebuie înăbușită. Judecat între 6 și 14 aprilie 1954, Pătrășcanu și Remus Koffler sînt condamnați la moarte. Martorii îl acuză pe Pătrășcanu în fața Tribunalului Militar că ar fi complotat pentru eliminarea unor membri din Comitetul Central; este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fost decît un muncitor militant, un copil al patriei. Intelectual, Pătrășcanu a fost un patriot, a cunoscut bine Moscova și elitele Kominternului; lui i se datorează multe în conducerea loviturii de la 23 august: el întrupează o alternativă și orice alternativă trebuie înăbușită. Judecat între 6 și 14 aprilie 1954, Pătrășcanu și Remus Koffler sînt condamnați la moarte. Martorii îl acuză pe Pătrășcanu în fața Tribunalului Militar că ar fi complotat pentru eliminarea unor membri din Comitetul Central; este denunțat pentru întîlniri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formarea omului nou care elimină distincțiile de naționalitate. Însă, chiar aceeași ideologie totalitară construiește o globalitate stat-partid-națiune care blochează orice evoluție, deoarece finalitatea istoriei este totodată românească și comunistă. Naționalitățile resping în bloc românismul asimilator și comunismul uniformizant, revendicînd o alternativă în afara comunismului și românismului. Împotriva unei aroganțe a romanității se modulează amintirile puterii germane, memoria cuceritoare ungară și, într-o manieră subiacentă, complicitatea ungaro-germană. În schimb, ideologia ceaușistă definește ca fascistă această alianță, care a fost aceea a Germaniei naziste
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în mișcare conducerea revistelor literare, ca, de exemplu, pe Dan Hăulică, directorul revistei SecolulXX. În sfîrșit, momentul Budapesta este important în 1988-1989, iar publicarea revistei de limbă română România liberă, în primăvara lui 1988, dovedește un început de reflecție transnațională alternativă. Revista comemorează evenimentele de la Brașov, publică caricaturi ale Conducătorului și ale soției sale și prezintă manifestațiile organizate la Budapesta, în iunie 1988, împotriva regimului "Prometeului Carpaților". Sub titlul "Solidari", se poate citi: "Una din primele observații politice făcute în numele grupului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
of Eastern Europe, Stephen Fischer-Galați (ed.), New York, Columbia University Press, 1979. Țepeneag, Dumitru, "Quelques idées fixes et autant de variables", în Cahiers de l'Est, decembrie 1975. CAPITOLUL IV: De la mediocritate la mizerie Berindei, Mihnea; Colas, Anne, "Roumanie", In L'Alternative, ianuarie-februarie 1984; "Trafic de main-d'oeuvre: les travailleurs émigrés roumains", în L'Alternative, mai-august 1983. Botez, Mihai, Românii despre ei înșiși, București, Editura Litera, 1992. Boukovsky, Vladimir, Et le vent reprend ses tours, Paris, Laffont, 1981; Cette lancinante douleur de la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Quelques idées fixes et autant de variables", în Cahiers de l'Est, decembrie 1975. CAPITOLUL IV: De la mediocritate la mizerie Berindei, Mihnea; Colas, Anne, "Roumanie", In L'Alternative, ianuarie-februarie 1984; "Trafic de main-d'oeuvre: les travailleurs émigrés roumains", în L'Alternative, mai-august 1983. Botez, Mihai, Românii despre ei înșiși, București, Editura Litera, 1992. Boukovsky, Vladimir, Et le vent reprend ses tours, Paris, Laffont, 1981; Cette lancinante douleur de la liberté. Paris, Laffont, 1981. Ceaușescu, Nicolae, Cuvîntare la Conferința mondială a populației, 19
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1974. Noica, Constantin, Sentimentul românesc al ființei, București, Editura Eminescu, 1978; Modelul cultural european, București, Editura Humanitas, 1993; Jurnal filosofic, București, Editura Humanitas, 1990. Pacepa, Ion (gen.), Horizons rouges, Paris, Presses de la Cité, 1987. "Roumanie, crise et répresion", în L'Alternative, 20 ianuarie 1983. Roumanie. Points de vite. L 'opinion publique de Roumanie condamne l 'instigation à l'émigration, la recrudescence des milieux fascistes, l'interprétation malveillante des principes humanitaires inscrits dans les documents d'Helsinki, București, Agerpress, 1977. Sapir, Jacques
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Nous ne sommes que des débutants", în L 'URSS en transparence, Les Temps modernes, iulie-august-septembrie 1987. Aganbeguian, Abel G., Le Double Défi soviétique, Paris, Economica, 1987. Berindei, Mihnea, "Les minorités nationales en Roumanie", în Roumanie, crise et répression 1977-1982, L'Alternative, număr special, ianuarie 1983. Botez, Mihai, "Les relations américano-roumaines (1968-1984)", în L'Autre Europe, L'Âge d'Homme, 1986. Durandin, Catherine, "La Roumanie et les enjeux contemporains", în Défense nationale, aprilie 1988; " Le phénomene de l'antipolitique dans la Roumanie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
du CNRS, 1990. Laignel-Lavastine, Alexandra, "Roumanie, le heurt des légitimités auto-proclamées", în La Nouvelle Alternative, nr. 17, martie 1990. Naudet, Jean-Baptiste, "Comment la Moldavie a perdu la guerre et la Russie a risqué de perdre la paix", în La Nouvelle Alternative, septembrie 1992. Pasti, Vladimir, " Rolul miturilor în revoluțiile est-europene", în Sfera Politicii, nr. 4, martie 1993. Portocală, Radu, Autopsie du coup d'État roumain. Au pays du mensonge triomphant, Paris, Calmann-Lévy, 1990. "Retour de la Nation?", în Le Débat, Gallimard, nr.
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1990. "Roumanie, le jeu caché de Moscou", în Le Point, 1-7 ianuarie 1990. Rupnik, Jacques, L'Autre Europe. Crise et fin du communisme, Paris, Éditions Odile Jacob, 1990. Sivignon, Michel, "La terre privatisée à Poeni et ailleurs", în La Noitvelle Alternative, iunie 1992; Și totuși în '89 Ungaria pregătea o intervenție armată în România", în Adevărul, 26 aprilie 1994. INDICE DE NUME A Afanasiev, lurii 352 Aganbeguian, Abel 350 Aldea (general) 258 Alecsandri, Vasile 15-17, 70, 72,73, 83, 86-89, 93
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se teamă de aceasta, n-ar fi de forță de-a putea lupta contra Turciei și, în ziua în care Grecia ar suferi vreo înfrîngere însemnată, când s-ar constata neputința ei, puterile s-ar găsi din nou în alternativa de-a veni în ajutorul regelui George sau de a renunța la executarea hotărârilor lor. Ar fi cu putință ca ideile să se întoarcă atunci către o intervenire a Franței. Presupunând că puterile s-ar învoi asupra necesității unei acțiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mări și întări, într-un mod indestructibil, piedica ce se opune până azi la unirea slavilor de nord cu cei de sud? E probabil ca, din moșoroiul din calea ei, ea însăși să contribuie a face munte de piatră? Așadar, alternativa aceasta nu e bună nici măcar ca poveste de înțărcat copiii, necum ca combinație politică. D. Brătianu era odată apostolul acestei politice esterioare, și consecuent ar fi fost din parte-i s-o urmeze înainte; dar consecuența este partea slabă a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și consecuent ar fi fost din parte-i s-o urmeze înainte; dar consecuența este partea slabă a așa-numiților oameni de stat de la noi. Din cele espuse se vede că și o parte și alta, întru cât cred în alternative ca cele de sus, sufăr de iluzii și imprudente și nefolositoare. Interesul nostru este ca amândoi vecinii să fie egal de puternici, pentru ca să-și țină totdeuna cumpăna; încolo, urmărind de sute de ani planurile lor de politică tradițională, ei se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt sau se prefac a fi foarte mânioși. Marile puteri nefiind simțitoare pentru intimidări, presa vieneză se aruncă asupra Principatelor dunărene și propune a le face să pleznească daca ar încerca cumva de-a nu voi să se lase mâncate. Alternativa e ademenitoare. Închipuiți-vă numai! Aceste mici state, chemate a-și căuta de interesele lor fluviale, nu se vor putea înțelege nicicând. Austria se oferă de bunăvoie a le face să-nțeleagă. Există o veche fabulă asupra soiului acestuia de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dominațiunea în Orient și că nu fac decât să oscileze când într-o parte când într-alta, pîn-în momentul fatal în care cei doi rivali vor ajunge să se-ncaiere, moment în care și aceste țări vor fi puse în alternativa sau de-a-și alege stăpân, sau de-a fi nimicite de marea izbire. Realitatea, departe de-a dezminți maniera de-a vedea a ziarului francez, o confirmă pe zi ce merge. Călătoria demonstrativă a împăratului Austriei în Galiția, declarația baronului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tu crezi despre tine că poți face un lucru sau din contră crezi că nu poți face acel lucru, află că ai dreptate în ambele situații”. Pentru a reuși trebuie să ne deschidem mintea spre lucruri noi. Spre concepții și alternative pe care poate le-am ignorat sau care pur și simplu nu am am știut că există. Oamenii cu mințile greoaie își sabotează în permanență atingerea scopurilor, sunt în permanență în conflict cu ei și cu ceilalți, sunt plini de
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
fi învățată și aplicată de către copiii din învățământul primar până la persoane de vârsta a treia. Succesul medierii va fi cu atât mai mare cu cât se va lucra în echipe de câte doi. 2. Scopul medierii Scopul medierii constă în: • alternativă pentru rezolvarea conflictelor; • stabilirea că și conflictul poate fi un proces constructiv; • îmbunătățirea relațiilor dintre elevi; • reducerea constrângerilor disciplinei; • învățarea ascultării active; • dezvoltarea competențelor de comunicare eficientă. 3. Avantajele medierii a) Pentru elevii aflați în conflict: • Medierea oferă părților aflate
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
un proces strategic ce condiționează eficacitatea funcționării procesului și obținerii performanțelor dorite în educație și necesită parcurgerea mai multor etape: • diagnosticul; 27 • identificarea tuturor reglementărilor, normativelor, standardelor cu caracter general și specific aplicabile la nivelul instituției școlare; • stabilirea obiectivelor; • stabilirea alternativelor strategice; • evaluarea necesarului de resurse; • alegerea celei mai bune alternative și, eventual, revizuirea unor obiective; • elaborarea planului de implementare a unui opțional; • implementarea propriu-zisă. Diagnoza pedagogică are ca scop evaluarea performanțelor instituției în domeniul rezolvării conflictelor între elevi, luând în
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
performanțelor dorite în educație și necesită parcurgerea mai multor etape: • diagnosticul; 27 • identificarea tuturor reglementărilor, normativelor, standardelor cu caracter general și specific aplicabile la nivelul instituției școlare; • stabilirea obiectivelor; • stabilirea alternativelor strategice; • evaluarea necesarului de resurse; • alegerea celei mai bune alternative și, eventual, revizuirea unor obiective; • elaborarea planului de implementare a unui opțional; • implementarea propriu-zisă. Diagnoza pedagogică are ca scop evaluarea performanțelor instituției în domeniul rezolvării conflictelor între elevi, luând în considerare contextul său economic, tehnic, social. În acest sens, am
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
inovare • Sloganul „Școala - unitate în diversitate” reflectă personalitatea organizației. • Personalul didactic se va preocupa de crearea unor simboluri care să definească personalitatea și oferta educațională (curriculum elaborat în școală): semne de recunoaștere (eșarfe colorate purtate de elevii clasei); redactarea revistei „Alternativa”; gazeta de perete „Astfel despre conflicte”; sala de mediere - sediul. • Ridicarea formării inițiale; se va realiza prin cursuri de medierea conflictelor: a) învățători 40%; b) profesori 35% • Participarea în comun la activitățile de formare continuă, ce vor fi regândite pe
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
un model de referință pentru implementarea unui curriculum elaborat în școală și/ sau dezvoltat pentru abilitățile de buni mediatori; • O colecție de materiale metodice: proiecte didactice; fișe de lucru/ evaluare; scenete; casete audio video; lucrarea „Medierea pas cu pas”; revista „Alternativa”, care vor putea fi valorificate/ valorizate la cursurile de training ce vor fi organizate în alte școli. 35 Buget: Categoria de cheltuieli Venituri proprii Alți finanțatori * Consumabile birotică și rechizite (hârtie, agrafe, cartoane, caiete, etc.); * Materiale promoționale; * Amenajare spațiu; * Cheltuieli
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
unei rețele care să asigure diseminarea experiențelor de succes și creșterea capacității zonale în domeniu; • evaluarea și monitorizarea constantă a tuturor activităților; • elaborarea și distribuirea unor materiale care pot asigura diseminarea bunelor practici și multiplicarea impactului în alte școli (Revista „Alternative”; proiectul „Astfel despre 54 conflicte”; lucrarea „Medierea pas cu pas”; ghidul „Medierea conflictelor”, programă școlară). 3. Planificarea Evaluarea nevoilor a) Pe măsură ce schimbările planificate de reformă încep să prindă rădăcini, școala începe, din ce în ce mai mult să-și asume propria identitate. Părinții vor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
vor începe din ce în ce mai mult să realizeze că, dacă școala nu poate oferi copilului lor educația pe care i-o doresc, atunci o vor putea găsi în altă parte. Conducerile de școli au nevoie din ce în ce mai mult de sprijinul părinților în alegerea alternativelor educaționale pe care le vor promova în școaă. Părinții vor dori din ce mai mult să fie informați despre aceste alegeri. Părinții sunt interesați nu numai de direcția generală a școlii pe care o frecventează copilul lor; sunt interesați nu
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
au fost folosite metode specifice, un loc foarte important avându-l metodele și instrumentele de evaluare curentă, intermediară și finală. PARTENERII DE PROIECT: Echipa a avut ca parteneri specialiștii C.M.S.C., Casei Corpului Didactic, Facultatea de Arte, Organizația „Salvați copiii”, Organizația „Alternative sociale”, „Eurodemos”. ASIGURAREA IMPACTULUI: Proiectul de management curricular în domeniul medierii conflictelor și a propus să genereze un impact regional (Iași) - prin implementarea sa prin diseminarea rezultatelor și concluziile sale. Pentru asigurarea acestui impact: proiectul s-a derulat pe baza
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
teatru cu tematică adecvată, sondaj de opinie/ cercetare privind gestionarea conflictelor, expoziție de desene „Evitarea și soluționarea pozitivă a conflictelor școlare); • ACTIVITĂȚI DE INFORMARE A ELEVILOR în domeniul evitării/ soluționăii/ medierii conflictelor (editarea lucrării „Medierea pas cu pas”, editarea revistei „Alternativa”, realizarea unui panou informativ, întâlniri). Dintre acestea, programa interdisciplinară de acțiune în comunitate a avut un impact deosebit asupra grupurilor-țintă și asupra imaginii școlii în comunitate, datorită puternicului potențial: • facilitarea cooperării interdisciplinare și a colaborării dintre profesorii și elevii școlii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]