2,914 matches
-
Doua Convorbire despre Fiul nelegitim (1757). El susține aici un punct de vedere identic cu cel al lui Luigi Riccoboni, afirmând că marele comediant este animat de entuziasm. "Poeții, scrie el, actorii, muzicienii, pictorii, cântăreții de prim ordin, marii dansatori, amanții, adevărații cucernici, toată această trupă entuziastă și pasionată simte cu putere și gândește puțin." Diderot îl îndeamnă pe comediant să joace după cum simte, și nu în funcție de stereotipuri învățate. Fiul nelegitim, trebuie să ne amintim, se bazează pe ficțiunea unui teatru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
identic, în articolul "Tragedia" din Elemente de literatură. "Ar însemna să jignim inima omenească, spune și Marmontel, și să nu cunoaștem natura, crezând că ea are nevoie de titluri pentru a se emoționa mai tare. Numele sacre de prieten, tată, amant, soț, fiu, mamă, frate, soră, de om, în fine, cu moravuri interesante, iată elementele patetice. Ce contează rangul, numele, obârșia nefericitului pe care atitudinea înțelegătoare față de niște prieteni nedemni și atracția exemplului l-au angrenat în capcanele jocului, iar acum
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
un părinte, Cum mustră, cum învață pe fiul făr-de minte: Ș-acesta cum ascultă, și-ndată cum s-a dus În brațele iubitei el uită ce i-a spus. Aceste nu-s portrete, nu-i chip asemănat; E fiul, e amantul, e tat-adevărat." (Tr. rom. de A. Naum) 51 "Unicul vostru studiu natura, dar, să fie O voi ce-aveți drept țintă cununa-n comedie. Oricine vede omul și bine-l studiază, A multor inimi taine adânc aprofundează; Când știi ce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
el”; lui Odin Îi reproșează că „adesea ai dat victoria cui nu ar fi trebuit, unor zei lași”; lui Friggxe "Frigg", soția lui Odin, Îi amintește adulterul cu două rude, iar pe Freyjaxe "Freyja" o acuză că i-a avut amanți pe toți Aesir și așa mai departe. Doar sosirea Înfricoșătorului Thorrxe "Thorr" Îl reduce la tăcere și Îl face să se Îndepărteze, profețind Încet, dar cu satisfacție, iminența Catastrofei Finale („peste toate averile care sunt aici Înăuntru se va aprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de exprimare a preferințelor (U) și raționalitatea (A) nu sunt compatibile. În afara demonstrației (pe care o voi prezenta în secțiunea 2.1*), pentru a ilustra această problemă, Sen formulează două exemple. (a) Primul, prezentat în (1970a) și (1970b), este cazul „Amantului doamnei Chatterley”. Pe parcursul lucrării voi menționa acest caz sub numele de „prude vs. lewd”: presupunem că avem o singură copie a unei anumite cărți, să zicem a romanului lui David Herbert Richards Lawrence, Amantul doamnei Chatterley. Aceasta este văzută diferit
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în (1970a) și (1970b), este cazul „Amantului doamnei Chatterley”. Pe parcursul lucrării voi menționa acest caz sub numele de „prude vs. lewd”: presupunem că avem o singură copie a unei anumite cărți, să zicem a romanului lui David Herbert Richards Lawrence, Amantul doamnei Chatterley. Aceasta este văzută diferit de doi indivizi, să-i numim prude și lewd. Cele trei alternative pe care cei doi le au în mulțimea de alegere sunt următoarele: 1a : prude citește cartea și lewd nu o citește, 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimea de alegere socială trebuie să fie nevidă. Dar, însă prin aciclicitate xRw , ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că q.e.d. În cele ce urmează, voi exemplifica problema formulată de Sen prin trei cazuri: cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta originală)”, cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin aciclicitate xRw , ceea ce înseamnă că proprietatea de aciclicitate este încălcată și că q.e.d. În cele ce urmează, voi exemplifica problema formulată de Sen prin trei cazuri: cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta originală)”, cazul „amantului doamnei Chaterley (sau prude vs. lewd) varianta extinsă”, și cazul „alegerii cantității de muncă”. [e.2.1.1a*]: Cazul prude vs. lewd (original). Fie o mulțime a indivizilor, N| # 2N = , în care p și l (prude și lewd) trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
științei, literaturii, artei sau educației”. Din acel moment, editorii și autorii se puteau justifica la tribunal invocând valoarea de ansamblu a cărții, folosind În apărare opinia „experților”. În octombrie 1966 a avut loc faimosul proces cu privire la Lady Chatterley’s Lover (Amantul doamnei Chatterley), un roman altfel neinteresant de D.H. Lawrence, publicat pentru prima oară În versiune necenzurată În Marea Britanie de editura Penguin Books. Cazul Chatterley a fost extrem de interesant pentru britanici - nu din cauza pasajelor interzise la care se vedeau deodată expuși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Eric Rohmer, Agnès Varda și mai ales François Truffaut, a schimbat fața cinematografiei. Între 1958 și 1965, din studiourile franceze a ieșit o colecție de opere fascinante. Malle a făcut Ascenseur pour l’échafaud (Ascensor pentru eșafod) și Les Amants (Amanții), ambele În 1958, Zazie dans le métro (Zazie În metrou, 1960), La vie privée (Viață privată, 1961) și Le feu follet (Focul fatidic, 1963). Godard a regizat À bout de souffle (Cu sufletul la gură, 1960), Une femme est une
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Î 107; neîncrederea Uniunii Sovietice 107; programul de reeducare și denazificare 64-66; reînarmarea 149-150; revenirea cetățenilor sovietici 42; suspiciunea reciprocă 104-105 Aliev, Gaidar 600 Allende, Salvador 515 Almodóvar, Pedro 481 alocații familiale 80 Althusser, Louis 373 Amalrik, Andrei 528, 534 Amantul doamnei Chatterley (Lawrence) 349 ambuteiaje 318 Amendola, Giorgio 197 amintiri; Î chinuitoare În Europa de Est 750; Î chinuitoare În Europa de Vest 731-747, 752-757; Î chinuitoare În Rusia 751; distingerea istoriei de Î 756; memoria colectivă est-europeană a anilor postbelici 684; memoria colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sunt doi îndrăgostiți sărutându-se fără a ține cont de amenințarea morții, formulată atât de expresiv în stilul dansurilor macabre ale lui Hans Holbein cel Tânăr. Poetul decupează în spiritul sensibilității decadente profilul femeii fatale, sfinx și minciună, victimizând erotic amantul bolnav de lassitude. Interesant mai este un medalion de N. Vermont, la pagina 59, înfățișând o femeie cu o privire teribilă, sfidătoare, cu părul înfuriat, posibilă imagine a feminității devorante, vindicative și nu a celei visătoare, pierdute în rugă, dezgolită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lassitude. Interesant mai este un medalion de N. Vermont, la pagina 59, înfățișând o femeie cu o privire teribilă, sfidătoare, cu părul înfuriat, posibilă imagine a feminității devorante, vindicative și nu a celei visătoare, pierdute în rugă, dezgolită lângă trupul amanților, din desenele aceluiași. Dincolo de atmosfera erotizat macabră a acestor desene (care răspunde sensibilității decadente) avem și un sentimentalism noir, la limita cu kitschul, ilustrativ în epocă. În ultimul număr (număr dublu 5-6), o serie de Hors-textes sunt inspirate și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
3.6.4.1 internaționale │ 25 3.6.4.2 naționale │ 20 3.6.5 Organizații în domeniul 3.6.5.2 Membru │ 20 Anexă 35 COMISIA ARTELE SPECTACOLULUI STANDARDE MINIMALE NECESARE ȘI OBLIGATORII PENTRU CONFERIREA TITLURILOR DIDACTICE DIN ÎNVĂ AMANTUL SUPERIOR ȘI A GRADELOR PROFESIONALE DE CERCETARE-DEZVOLTARE Criterii principale de evaluare, se referă la întreaga carieră artistică și didactica, identificând personalitatea publică a profesorului-creator, amplitudinea misiunii sale și corespund următoarelor categorii de activități: 1. Activitate de cercetare științifică, cercetare artistică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280096_a_281425]