4,800 matches
-
urmează europenele și apoi, în toamnă, mondialele A călătorit cu un personal, dar ar fi preferat un rapid sau un accelerat Poți scrie cu italice, drepte, bolduite, petite, numai să fie clar ceea ce spui. 7. ELIPSA − ECONOMIE COMUNICATIVĂ, EXPRESIVITATE SAU AMBIGUITATE VOLUNTARĂ? Producerea elipsei este legată, în primul rând, de necesitatea de economie a limbajului, de simplificare sau de concizie a exprimării. Bally (1951: 278-283) definea astfel tendința minimului efort: "o parte din expresia completă devine exponenta conținutului total al ideii
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
fi și o strategie comunicativă pe care mizează inițiatorul comunicării pentru a instaura un tip de complicitate cu interlocutorul său, în baza cunoștințelor și a intereselor comune (Zafiu 1999). Poate fi speculat nu gradul de transparență, ci tocmai gradul de ambiguitate al construcției. În anumite situații, elipsa este folosită ușor abuziv. Stilul beletristic și cel jurnalistic permit, în numele unei expresivități aparte, o anumită notă de improprietate a termenilor 24. Astfel se justifică apariția ghilimelelor, pentru a marca forma redusă: Nicolae Dică
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
contextul unei competiții de handbal sau volei). O pondere semnificativă în cadrul substantivizărilor prin elipsa substantivului suport au adjectivele nume de culori reprezentative pentru fiecare club sportiv 28. Acestea au un grad de transparență extrem de scăzut, sunt susceptibile de confuzii și ambiguitate. Prezența acestor forme în enunț, reprezentând jucătorii unor echipe sau cluburi sportive, presupune în mod automat o bună cunoaștere a situației extralingvistice: Din momentul în care oficialii dinamoviști au aflat că în 16-imile Cupei UEFA alb-roșii vor da piept cu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
dinamica limbii este, de multe ori, responsabilă de suspendarea restricțiilor morfologice de gen, număr, gradare etc., tendința generală fiind aceea de regularizare/completare a paradigmelor. Raportul dintre elipsele lexicalizate și cele accidentale nu poate fi precizat cu exactitate. Gradul de ambiguitate, dependența contextuală, durabilitatea sunt parametri controlați numai de evoluția neîncetată a limbii. În finalul articolului, am propus un studiu de caz, o analiză pe baza unui corpus alcătuit din publicații cu caracter sportiv. Ca fiecare tip de limbaj, și cel
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de către artist în 1907. Din însemnarea autografă reiese o descriere amănunțită a lucrării, fapt practicat frecvent de autor. Spiritul său ordonat și meticulos nu se dezminte nici atunci când este vorba de titlul unui tablou, dorind parcă să nu lase loc ambiguităților și să provoace confuzii. Frecvent Stahi folosește formatele drep- tunghiulare pe orizontală, fapt care nu este în- tâmplător. El se regăsește prin temele și subiec- tele reprezentate, îndeosebi prin naturile moarte cu obiecte religioase, în deplină manifestare a propriei personalități
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii săi români o profesau deja de peste un deceniu prin Bucureștii emancipați din jurul Parcului Bonaparte. Ca într-un ciob holografic, în ezitările lui Marcu se pot străvedea ambiguitățile unei arhitecturi cu mai multe viteze, precum cea interbelică din România. Or, arhitectura, împreună cu pandantul ei localizator -urbanismul - sunt oglinzi mai degrabă fidele ale societății care le generează. Iată pentru ce, în textul care urmează, vom încerca să urmărim "detectivistic
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
din 1942 - ne apare astăzi ca stranie. Părea să existe un consens în epocă privitor la caracterul feluritelor edificii: roman pentru administrație, bizantin pentru biserică. în anii patruzeci însă, sub spectrul războiului și al propagandei regimului antonescian, pare că asemenea ambiguități sunt menite să dispară. Cum regimul întrevede ca posibilă (deși nu realizează niciodată) o axă latină - în interiorul, dar încă mai plauzibil în afara Axei militare - cu Italia și Spania, este de înțeles de ce acest accent apăsat și exclusiv pe componenta latină
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
distrus întreg teritoriul național. La final Pavilionul regal al României de la Paris 1937 este așadar un pavilion tricefal: solemn spre spațiul public; domestic, pitoresc-nos-talgic către interior; în fine, monden și modern deopotrivă, național și cosmopolit. Să fie el semnul unei ambiguități deliberate a arhitectului? Să fie "de vină" complexitatea temei de proiectare, dorind să surprindă în această reprezentare "cubistă", pluri-fațe-tată, imaginea țării? Să fie de vină imprecisa identitate a țării înseși? Fapt este însă că pavilionul reprezintă în mic, dar complete
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
România după lungi perioade de absență sau autoexil; unde timpul prezent, modern și cel primitiv, arhaic, coexistau atât în societate, cât și în cultură: iată patria care se voia reprezentată de pavilionul său național. Să nu ne mirăm deci de ambiguitatea soluțiilor arhitecturale co-prezente în el, ci să admirăm mai degrabă inteligența arhitectului care a reușit să modeleze într-o singură clădire - temporară - căutările -imaginare - ale unui întreg neam. Note 1 Confuzia maur/neoromânesc este mai veche decât 1937: însuși Mincu
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
sau cunoscută de către participanții la actul comunicării ("Maria și ceilalți prieteni care se aflau la cumpărături"). În procesul de decodificare a informației presupoziționale și de izolare a componentului în vederea operației de restricționare pe care o realizează elementul focal, pot apărea ambiguități, generând mai multe citiri (Brennan 2007: 8). Astfel, dacă setul de alternative este privit ca o sumă de trăsături, caracteristici sau calități, elementul restrictiv asociat focusului are valoare de cuantificator: Maria este numai/doar secretară (Maria nu are altă meserie
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
vedere că nu operează decât la nivel semantic, semiadverbele restrictive nu participă la organizarea sintactică a enunțului. Ele au, prin urmare, caracter facultativ, și pot fi plasate atât în antepunere față de elementul suport, cât și în postpunere. Postpoziția poate genera ambiguități de interpretare în privința elementului care constituie suportul sintactic. Vom urmări în continuare posibilitățile combinatorii ale semiadverbelor restrictive numai și doar. 3.1. Semiadverbul numai modifică grupuri sintactice având drept centru elemente din diferite clase morfologice. Poate avea ca suport: * un
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
lingvistice, relaxând regimul numai [după ce fidelitatea naționala a regiunilor va fi fost demonstrată] (22) Comentariul apărea numai [dacă accesam titlul] (Forum "Evenimentul Zilei"). 3.3. Posibilitatea modificatorului de a apărea și în postpoziție în raport cu suportul său poate genera situații de ambiguitate, fiind greu de decis care este domeniul sintactic pe care îl restrânge. În exemplul uitați-vă numai ce scaune cool are! (www.peteava.ro/imagini/), numai poate fi interpretat atât ca modificator în postpoziție al verbului, având un sens de
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
sens de accentuare, de intensificare 12, cât și ca modificator al structurii propoziționale față de care este antepus. În această situație, citirea pe care o imprimă enunțului este "uitați-vă ce scaune cool are, nu vă uitați la altceva". De regulă, ambiguitatea nu apare în textul oral, unde elemente paralingvistice și extralingvistice contribuie la decodarea corectă. În textul literar, această ambiguitate este uneori exploatată în mod voit: Marile lui bătălii numărau mai puțini morți decât bombardamentele, numai, ale obișnuitelor noastre războaie mondiale
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
situație, citirea pe care o imprimă enunțului este "uitați-vă ce scaune cool are, nu vă uitați la altceva". De regulă, ambiguitatea nu apare în textul oral, unde elemente paralingvistice și extralingvistice contribuie la decodarea corectă. În textul literar, această ambiguitate este uneori exploatată în mod voit: Marile lui bătălii numărau mai puțini morți decât bombardamentele, numai, ale obișnuitelor noastre războaie mondiale (Ana Blandiana, Calitatea de martor). 3.4. Doar prezintă același comportament sintactic ca sinonimul său, numai. Poate modifica grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
supus unor impulsuri contradictorii, sau chiar inacceptabile situației și statutului în care se află. Deciziile contradictorii ale șefilor, sau influențele familiale și ale prietenilor și colegilor care sunt de natură opusă, iată două exemple pentru manifestarea conflictului de rol. 2. Ambiguitatea rolului, constând în insuficiența sau lipsa unor informații oportune și clare, necesare îndeplinirii corecte a sarcinilor de serviciu. Ambiguitatea se constituie, ea însăși, într-o stare a naturii ce trebuie luată în seamă în procesul decizional, situația descrisă ducând la
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
influențele familiale și ale prietenilor și colegilor care sunt de natură opusă, iată două exemple pentru manifestarea conflictului de rol. 2. Ambiguitatea rolului, constând în insuficiența sau lipsa unor informații oportune și clare, necesare îndeplinirii corecte a sarcinilor de serviciu. Ambiguitatea se constituie, ea însăși, într-o stare a naturii ce trebuie luată în seamă în procesul decizional, situația descrisă ducând la necunoașterea exactă a obiectivului de atins, a performanțelor cerute, a criteriilor de evaluare. Situația poate conduce la creșterea tensiunii
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
luată în seamă în procesul decizional, situația descrisă ducând la necunoașterea exactă a obiectivului de atins, a performanțelor cerute, a criteriilor de evaluare. Situația poate conduce la creșterea tensiunii nervoase și a anxietății. Detaliind puțin luarea deciziilor în condiții de ambiguitate, să spunem că, în acest caz, managerilor le este imposibil să identifice ansamblul stărilor naturii ce ar putea avea legătură cu previziunile efectuate. Deci, suntem în situația în care cunoașterea stărilor naturii asociate previziunilor este neclară. Condițiile de muncă (deci
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
a principalilor factori stresori existenți în mediul organizațional: a. Cerințe ale postului și în care intervin următoarele situații mai importante: - Supra/subsolicitarea adică este vorba de cantitatea și calitatea muncii depuse de oameni într-o unitate de timp. - Conflictul și ambiguitatea de rol de care deja am amintit, legate de expectațiile angajatului, precum și de existența unor informații insuficiente legate de propriul rol al angajatului, situație ce conduce la necunoașterea corectă a ceea ce trebuie să facă, cum trebuie să facă, ca și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
privită ca diferența dintre mărimile propoziționale - care au un contur clar definit și pot fi supuse, cu ușurință, operațiunilor logice și cele non propoziționale (cum ar fi stările emoționale, sentimentele, impresiile), a căror trăsătură principală este starea de vag, de ambiguitate, de nedeterminare; semnificația lor nu poate fi niciodată captată în întregime -pentru că Întregul nu există, nu poate fi definit cu claritate nici de către locutor. În Înregistrarea nr. 2 există următorul schimb de replici H: Deci ...cam aicea suntem. Dumneavoastră
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
importanța pe care anturajul lingvistic al unui cuvânt o poate avea În obținerea semnificației acestuia: “Orice cuvânt...” luat În parte “este ambiguu...” pentru că el are mai multe sensuri și ascultătorul nu știe pe care dintre ele să-l selecteze. Eliminarea ambiguității se realizează prin context: “ Dacă nu s-ar arunca o rază de lumină prin context, ar fi posibil să nu știm cu care din sensurile următoare a fost ... rostit cuvîntul...” <ref id = "16"> Augustin 1991, p. 99 <ref/>. În Înregistratea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicare. Foarte multe activități umane se suprapun, mai mult sau mai puțin; În consecință, delimitarea sferei jocurilor de limbaj este greu de făcut. Atunci când semnificația unei entități lingvistice poate fi determinată În două sau mai multe jocuri de limbaj, apare ambiguitatea, incertitudinea (cazul verbului a vedea, din exemplul de mai sus). Răspunsul pe care ni-l oferă filosoful austriac la această, aparentă, problemă de comunicare este În perfectă consonanță cu abordarile actuale În care ambiguitatea, vagul sunt caracteristici normale ale comunicării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mai multe jocuri de limbaj, apare ambiguitatea, incertitudinea (cazul verbului a vedea, din exemplul de mai sus). Răspunsul pe care ni-l oferă filosoful austriac la această, aparentă, problemă de comunicare este În perfectă consonanță cu abordarile actuale În care ambiguitatea, vagul sunt caracteristici normale ale comunicării: „Nu este oare neclarul adesea tocmai lucrul de care avem nevoie?” <ref id=”50”>Ibid., p. 135referință </ref>. Nesiguranța interpretării unui enunț mai are o cauză: intenția care stă la baza comunicării, „ceea ce avem
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
inserăm propoziția enunțată În activitatea umană În care locutorul este angrenat la momentul declanșării actului de comunicare (În jocul de limbaj, În sign-situation sau În context of situation). Problema de fond, În toate aceste teorii, pare a fi legată de ambiguitatea semnelor verbale, de dificultatea identificării referenților. De cele mai multe ori, trimiterea la referenți se face indirect. Putem spune că, indiferent de scopul urmărit de locutor prin cuvintele rostite, acestea au ca funcție de bază numirea unor lucruri, stări de lucruri, sentimente, atitudini
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
articolului denumesc comunicare contextuală ceea ce Hall a numit high-context situation, respectiv comunicare formală ceea ce el a numit low-context situation. Ei utilizează ipoteza lui Grice, conform căreia „Foarte mult din ceea ce Într-un limbaj formal trebuie exprimat explicit pentru a evita ambiguitatea, Într-o limbă naturală este transmis prin implicatură, adică prin referire implicită la un cadru de cunoștințe comune și la implicațiile sale” <ref id=”92”>Ibid., p. 3 referință </ref> (traducerea mea). Heylighen și Dewaele Încearcă să examineze rolul pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prin implicatură, adică prin referire implicită la un cadru de cunoștințe comune și la implicațiile sale” <ref id=”92”>Ibid., p. 3 referință </ref> (traducerea mea). Heylighen și Dewaele Încearcă să examineze rolul pe care Îl joacă contextul În rezolvarea ambiguităților semantice și În Înțelegerea structurii lingvistice. Ei fac referire la expresiile deictice sau indexicale care, pentru a avea semnificație, trebuie ancorate Într-un anumit context spațio-temporal; acestea sunt numite expresii contextuale. Contextualitatea include expresiile deictice, implicatura (prin care se obține
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]