6,661 matches
-
indicatorului, în cazul jurnalului de amiază tendința este inversă. EMBED Excel.Chart.8 \s Graficul 5. Comparația ponderii numărului de știri violente - PRO TV Remarca de mai sus este valabilă și pentru ponderea numărului de știri violente: după ce, oricum, jurnalul de amiază, în grila de vară, avea o pondere a știrilor violente de 71%, în grila de toamnă, jurnalul a avut o pondere de 85%. III. TVR 1 A. Jurnalul de seară - ora 19 Tabelul 9. Repartiția numărului și a duratei știrilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
conțin cel puțin o secvență de violență. Duratele sunt exprimate în secunde. Articolul de față ia în discuție rezultatele pentru canalele Antena 1, ProTV și TVR1. În perioada în care a fost monitorizat canalul ANTENA 1, buletinul de știri de după amiază a fost difuzat de la ora 17,00, în același interval cu „Știrile de la ora 5” ale canalului PROTV. Ponderea știrilor violente = număr știri violente / număr total știri X 100. André Glucksmann concluziona, într-o trecere în revistă a tuturor studiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Colaborează la „Ateneu”, „Argeș”, „Cronica”, Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară” ș.a. Prima plachetă de versuri, Nunta în sâmbure (1975), apare în caseta Zece poeți tineri și se bucură de o bună primire. De altfel, anul următor obține Premiul „Nicolae Labiș”. Amiaza câmpiei (1977) este cartea prin care poetul își stabilește coordonatele esențiale, liniile de forță pe care le reia și le amplifică în volumele următoare. Scrierile lui M. sunt organizate tematic și fiecare volum se distinge printr-o idee sau printr-
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un nume nou - Emilian Marcu, F, 1974, 4; Constanța Buzea, [Emilian Marcu], AFT, 1974, 5; Mihai Dinu Gheorghiu, Zece poeți tineri, CL, 1976, 6; Al. Piru, „Nunta în sâmbure”,LCF, 1976, 28; George Bădărău, „Amiaza câmpiei”, „Dialog”, 1978, 61; Ioan Holban, „Sigiliul toamnei”, CRC, 1987, 31; Horia Zilieru, Emilian Marcu, CRC, 1993, 18; Liviu Leonte, Cititorul de semne, CRC, 1996, 7-9; Constantin Hușanu, Imagini mitice, CL, 1999, 2; Tudor Ghideanu, Resurecția sonetului, CL, 2001, 33
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
relatează Lucian Dumbravă - să își scrie opera capitală, „un roman de analiză psihologică și socială în care trebuiau imortalizate nu atât tipologii și situații, cât caracterele labile ale unor amici și inamici ai săi”. Singurul volum al lui M. Vulturii amiezii (1971), apare postum și cuprinde patruzeci și două de poeme, ordonate în secțiunile Cântarea poetului, La soarele-n amiază și Ca inima de vin. Labilă și insuficientă pentru legitimarea destinului poetic pe care, măcar prin ton, părea că îl anunță
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
nu atât tipologii și situații, cât caracterele labile ale unor amici și inamici ai săi”. Singurul volum al lui M. Vulturii amiezii (1971), apare postum și cuprinde patruzeci și două de poeme, ordonate în secțiunile Cântarea poetului, La soarele-n amiază și Ca inima de vin. Labilă și insuficientă pentru legitimarea destinului poetic pe care, măcar prin ton, părea că îl anunță, lirica lui M. are un traseu compus din linii frânte. Talentul poetului înclina către surprinderea muzicii înfundate pe care
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
a zvârlit la țărmul înserării,/ Crispat de țipătul atâtor încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine/ Nu i-am lăsat decât un obosit contur.” SCRIERI: Vulturii amiezii, îngr. Lucian Dumbravă și Horia Zilieru, pref. Lucian Dumbravă, Iași, 1970. Repere bibliografice: G. Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, București, 1945, 402; Lucian Dumbravă, George Mărgărit, CL, 1970, 1; Piru, Varia, I, 488-491; Florin Mugur, George Mărgărit, ST, 1980, 12
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
I. un prozator ce tinde să atingă, fie și numai episodic, nivelul propriei poezii. SCRIERI: Templu sub apă, București, 1967; Moartea lui Socrate, București, 1969; Monologul alb, București, 1972; Cartea de nisip, București, 1973; Viața după o zi, București, 1976; Amiaza melcilor, București, 1977; Forma focului, București, 1977; Fața zilei, București, 1979; Tabloul singuraticului, postfață Dana Dumitriu, București, 1979; Pavilionul, București, 1981; Studiul de noapte, București, 1982; Pasagerul, București, 1985; Strada Occidentului, București, 1986; Coridorul, București, 1989; Vizită la domiciliu, București
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
1974, 1; Dorin Tudoran, „Viața după o zi”, LCF, 1976, 4; Daniel Dimitriu, „Viața după o zi”, CL, 1976, 3; Mircea Tomuș, Alte cărți de poezie, T, 1976, 3; Al. Andriescu, „Viața după o zi”, CRC, 1976, 16; Eugen Dorcescu, „Amiaza melcilor”, O, 1977, 26; Paul Dugneanu, O viziune bacoviană, LCF, 1979, 30; Constantin Hârlav, „Fața zilei”, ST, 1979, 12; Nicolae Manolescu, Visul și veghea, RL, 1980, 15; Ioan Holban, „Oh, ce lume!”, CRC, 1981, 5; Alex. Ștefănescu, Tensiune constantă, RL
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
un proiect în anumite circumstanțe. De exemplu, în cazul unui edituri, la care fiecare proiect presupune utilizarea mașinii de tipărit, dar la care este necesară o curățire și un service de întreținere o dată pe săptămână pentru doua ore, joi, după amiază, ar fi necesar un calendar personalizat. Astfel pentru a ne asigura că fiecare proiect de tipărire ia în considerare acest interval de service al echipamentului, se poate crea un calendar pentru mașina de tipărire în care acest fapt să fie
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
un proiect în anumite circumstanțe. De exemplu, în cazul unui edituri, la care fiecare proiect presupune utilizarea mașinii de tipărit, dar la care este necesară o curățire și un service de întreținere o dată pe săptămână pentru doua ore, joi, după amiază, ar fi necesar un calendar personalizat. Astfel pentru a ne asigura că fiecare proiect de tipărire ia în considerare acest interval de service al echipamentului, se poate crea un calendar pentru mașina de tipărire în care acest fapt să fie
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
Băncescu, care a propus condamnarea la moarte prin împușcare „pentru trădare de neam și țară“. „Completul de judecată“ era format din trei membri ai grupului de partizani, președinte fiind Ion Oprițescu. Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la amiază, fără drept de apel, aducerea ei la îndeplinire urmând să se facă după apusul soarelui. Însă în momentul când s-a apropiat ora prevăzută pentru execuție, cei doi „au fost anunțați că fiind Vinerea Mare au fost grațiați pentru suferința și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Viena și în Spania. Cele dintâi cuprind însemnări preliminare, disparate, numeroase considerații privitoare la organizarea socială austriacă, la moravuri și aspecte etnografice. Mai închegate sunt însemnările despre Spania, calitățile memorialistului făcându-se simțite îndeosebi în surprinderea unor tablouri caracteristice: amiaza la Madrid, ceremoniile populare și religioase. Scriitorul se dovedește același observator moral și social, preocupat de obiceiuri, tradiții, de tot ce reprezintă specific național. O anume valoare literară au și povestirile istorice din trecutul Moldovei (Ștefan cel Mare în Târgul
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
regăsi În corpul uman, deși ele nu sînt atît de cercetate de medicina energetică. De exemplu, forțele care fixează nucleul atomului sînt de miliarde de ori mai puternice decît gravitatea. Dacă veți Începe să vă simțiți deprimată Într-o după amiază, ar fi bine să vă amintiți (la nivel intuitiv) cîtă energie se află În fiecare celulă a corpului dumneavoastră. Văd nouă sisteme energetice În corpul omenesc, deși nu sînt prima care le-a descoperit. Fiecare din ele este amintit În
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
3. ADĂUGAREA UNUI „MODUL PMS” LA RUTINA ENERGETICĂ ZILNICĂ Pentru a vă păstra energia În circulație În timpul perioadei premenstruale ați putea efectua Rutina de Cinci Minute Zilnică de Energizare de două ori pe zi, o dată dimineața și apoi o dată după amiaza sau seara, În special cînd sînteți obosită. Vă sugerez să adăugați următoarele tehnici la această rutină atunci cînd sînteți Înainte de menstruație și să continuați să le includeți Încă două sau trei zile după ce Începe ciclul. Introduceți următoarele cinci tehnici imediat
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
progesteron, dar dacă Îi dau trei grame pot distruge echilibrul progesteron - estrogen. A doua zi poate că nu voi avea nevoie de nimic, iar a treia zi poate voi avea nevoie de două trei grame dimineața și un gram după amiaza. Nu cunosc un instrument mai bun decît testarea energetică pentru a stabili un echilibru Între chimia fluctuantă a corpului și ceea ce Îi oferiți voi pentru a-l menține În cea mai bună stare. Modificările lunare ale estrogenului și progesteronului reprezintă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
nume de locuri și personaje, forma primară a unor capitole, receptarea critică. Opera lui Liviu Rebreanu se înfățișează astfel cu toate ramificațiile și substructurile ei, scoțându-se la iveală vastul șantier de lucru al scriitorului. Tânărul Rebreanu (1986) și Rebreanu. Amiaza unei vieți (1989) sunt primele două părți ale unei trilogii critice proiectate să se încheie cu volumul Glorie și amurg. Folosind și îmbogățind amplul material documentar comunicat în aparatul critic al ediției, istoricul literar își propune să distingă ceea ce este
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
1974), Jurnal (I-II, 1984), La lumina lămpii (1981), ultimele două realizate împreună cu Puia Florica Rebreanu. După anul 2000 este prezent în „Adevărul literar și artistic” cu interesante fragmente memorialistice. SCRIERI: Gh. Brăescu, București, 1963; Tânărul Rebreanu, București, 1986; Rebreanu. Amiaza unei vieți, București, 1989. Ediții: Gh. Brăescu, Opere alese, I-II, introd. edit., București, 1962, La clubul decavaților, I-II, pref. edit., București, 1965, Unde dai și unde crapă, postfață G. Dimisianu, București, 1971; Liviu Rebreanu, Opere, I-III, introd
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
1975, 1; Șerban Cioculescu, „Tânărul Rebreanu”, RL, 1986, 14; Al. Dobrescu, „Tânărul Rebreanu”, CL, 1986, 4; Constantin Ciopraga, „Tânărul Rebreanu”, CRC, 1987, 2; Mihai Ungheanu, „Tânărul Rebreanu”, LCF, 1987, 10; Nicolae Manolescu, Bi(blio)grafie, RL, 1989, 26; Florin Faifer, Amiaza creației, CRC, 1989, 29; Constantin Ciopraga, „Amiaza” lui Liviu Rebreanu, CL, 1989, 9; Constantin Crișan, Istoria literară ca roman, ST, 1990, 11-12; Teodor Tanco, Niculae Gheran - editor al operei lui Liviu Rebreanu, TR, 1992, 49; Dicț. scriit. rom., II, 380-381
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
1986, 14; Al. Dobrescu, „Tânărul Rebreanu”, CL, 1986, 4; Constantin Ciopraga, „Tânărul Rebreanu”, CRC, 1987, 2; Mihai Ungheanu, „Tânărul Rebreanu”, LCF, 1987, 10; Nicolae Manolescu, Bi(blio)grafie, RL, 1989, 26; Florin Faifer, Amiaza creației, CRC, 1989, 29; Constantin Ciopraga, „Amiaza” lui Liviu Rebreanu, CL, 1989, 9; Constantin Crișan, Istoria literară ca roman, ST, 1990, 11-12; Teodor Tanco, Niculae Gheran - editor al operei lui Liviu Rebreanu, TR, 1992, 49; Dicț. scriit. rom., II, 380-381. Al.S.
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
cărți pe zi. Casele noastre erau - și sunt și acum - doldora de cărți, depozite sufocante cărora, uneori, Îți venea să le Întorci sastisit spatele. Citeam În iernile geroase, Îmbrăcați bine, cu ciorapi de lână, sub pături, la veioză, ziua În amiaza mare. ș...ț Eram un fel de Oblomovi care citeau În loc să doarmă. Singura diferență - Oblomovi fără prietenul Stolz, activul, optimistul Stolz. Dar și cititul era un fel de somn - visam cu ochii deschiși 5. Despre „vindecare prin Învățare”6 vorbește
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reacție la dezinteresul arătat în această privință de versificatorii de rând ai epocii. Impresia că după 1970 lirica sa s-ar fi schimbat simțitor este numai parțial întemeiată. Într-adevăr, volumele Fața străină a nopții (1971) și mai ales Singurătatea amiezii (1973) indică mai puțin o schimbare de univers, cât mai ales de atitudine. Două modificări sunt, totuși, evidente. Dacă până aici temele și motivele erau tratate separat, în texte distincte, grupate, la rândul lor, în cicluri, acum se produce o
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
pref. Ion Bănuță, București, 1961; Pământul și fructele, București, 1964; Iluminările mării, București, 1967; Oase de corăbii, București, 1968; Delte, București, 1969; Fața străină a nopții, București, 1971; Poeme de dragoste, cu un medalion de Nichita Stănescu, București, 1972; Singurătatea amiezii, Timișoara, 1973; Enigma orhideii - Das Geheimnis der Orchidee, ed. bilingvă, tr. Irene Mokka și Horst Fassel, Timișoara, 1976; Chemarea mărilor, Cluj-Napoca, 1976; Piatra de încercare, București, 1976; Diligența de seară, București, 1978; Poeme, pref. Mircea Tomuș, București, 1979; Intrarea în
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
Alexander Tisma, Fata din vis, Novi Sad, 1988 (în colaborare cu Neboișa Popovici). Repere bibliografice: Georgescu, Păreri, 226-231; Nicolae Manolescu, Anghel Dumbrăveanu, „Pământul și fructele”, CNT, 1964, 22; Iordan Datcu, Anghel Dumbrăveanu, „Iluminările mării”, ARG, 1967, 5; Ovidiu Cotruș, „Singurătatea amiezii”, O, 1973, 24; Tomuș, Istorie, 219-222; Barbu, O ist., 356-358; Raicu, Critica, 327-329; Crișu Dascălu, Himerogonia, O, 1978, 30; Ulici, Prima verba, II, 181-183; Ungureanu, Imediata, I, 166-168, II, 187-210; N. Steinhardt, Anghel Dumbrăveanu, O, 1982, 44; Nichita Stănescu, Un
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]