14,847 matches
-
termenului producând, în mare, două tipuri de discurs despre bătrînețe. Unul patetic, sumbru, cu un subton de masochism, la capătul căruia te simți condamnat ireversibil la neputință, durere și moarte: bătrînețea e anticamera penibilă a sfîrșitului: o colecție tot mai amplă de degradări, avînd ca limită ultimă opacitatea neantului. Există însă și un discurs despre bătrînețe orientat spre euforie. Bătrînețea are farmecul ei ireductibil: un amestec subtil de înțelepciune, autoritate și virtute, o bună ocazie de a recupera, compensatoriu, un mod
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
eveniment, dacă se putea, în chiar momentul producerii lui. Dar nu era vorba numai de repeziciune. Îl preocupa să impună perspectiva actualității, punctul de vedere actual fie și atunci când erau în discuție opere ale trecutului, scrieri clasice, autori vechi. Studiile ample despre Dinicu Golescu, C. Dobrogeanu- Gherea, I.L. Caragiale, Panait Istrati răsfrâng preocuparea pentru prezent a criticului, pentru felul în care pot rezona în prezent scrierile autorilor vechi. Eseul dedicat lui Caragiale (Marea trăncăneală, 1988, 1994) este, după mine, raportat chiar
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest sens o constituie epistola trimisă poetului, eseistului și teologului Nichifor Crainic (1889-1972). Epistola aceasta, amplă și motivată, se constituie, de fapt, într-o tulburătoare confesiune a unui intelectual care și-a iubit cu patimă țara și care a înțeles ab initio locul și destinul nostru în Europa. * Madrid, 28 mai 1971 Dragă Crainic, Nu s-
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
și moral. Epistola ce o transcriu aici, necunoscută până acum, se constituie într-o tulburătoare confesiune pe care poetul Nicolae Crevedia o face lui G. Călinescu, sagace observator al vieții literare românești. Un biograf conștiincios va constata, după lectura acestei ample scrisori, că Nicolae Crevedia nu a avut studii superioare, așa cum se afirmă în unele dicționare 1 și istorii literare, că a provocat și întreținut o infamă polemică, în perioada interbelică, cu prozatoarea Marta D. Rădulescu, că este tatăl lui Eugen
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
despre Aiud, deloc rele (reproduse în revista „Șantier”, în 1935) par a fi scrise de Radu Gyr în anii ’50. Autorul nu face rabat nici de la critica de text. Capitolul despre Arghezi reprezintă un mic tur de forță, ca și amplele secvențe despre „dosarul” antimonarhic și antibrătienist al lui N.D. Cocea sau despre „zilele de lagăr” de la Târgu-Jiu ale lui Zaharia Stancu. În treacăt fie spus, atitudinea simpatetică față de scriitorul și gazetarul Stancu merită salutată ca premisă pentru virtuale reconsiderări de
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
a tradus versurile și a făcut ilustrațiile, iar Ioana Orleanu (autoare ea însăși, membră a aceleiași asociații) este traducătoarea aforismelor și cea care a alcătuit un dosar introductiv al vieții și operei autorului. Avem, în sfârșit, o primă culegere mai amplă - 60 de poezii și 240 de aforisme - din scrierile celui considerat de mulți specialiști drept cel mai important poet german al secolului XX. Unii cred, dimpotrivă, că este supraestimat, dar Walter Kaufmann, traducătorul impecabil al operei lui Nietzsche în engleză
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
în America și are un mic capitol pentru România și Polonia, privind Visa Waiver", a precizat, marți seară, Victor Ponta. Șeful Guvernului român a adăugat că nimeni nu are nimic în mod special împotriva României și a Poloniei, dar discuția amplă despre legea migrației îi desparte pe republicani de democrați "aproape ireconciliabil". El a spus că speră să se găsească "o soluție tehnică prin care această parte să fie rezolvată". În acest sens, premierul Victor Ponta se va întâlni miercuri cu
Eliminarea vizelor, pe agenda lui Victor Ponta cu congresmanii americanil by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/34581_a_35906]
-
trebuie să se unifice în PDL, să se verse în PDL, ceea ce cred că e o abordare ușor arogantă și nu servește PDL-ului". Deși Sebastian Lăzăroiu nu exclude prezența PDL la alegerile de anul viitor într-o formulă mai amplă, el și-a exprimat și uimirea în legătură cu faptul că "politicienii democrat-liberali experimentați" nu au fost atenți la alegerile trecute. "PDL-ul nu poate fi în afara acestei formule, n-am nici o îndoială. Aroganța poate fi și înțeleasă până la un anumit punct
PDL, acuzat de aroganță de către un consilier prezidențial by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34621_a_35946]
-
a valorilor literare autentice, mai bine de un deceniu și jumătate trecute la index, discuții aprinse suscitând cu deosebire personalitatea lui Titu Maiorescu, inițiatorul criticii estetice la noi. Profesorul clujean Liviu Rusu are meritul de a fi declanșat o polemică amplă, printr-un memorabil articol de atitudine 1, nu se știe în ce măsură realizat din proprie inițiativă sau „provocat” de aripa naționalistă a ideologilor vremii, care dorea o susținere pe plan intelectual mai larg la orientarea de fragilă independență a partidului comunist
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
sunt singurele persoane care au făcut lucruri condamnabile. Dar de ce există tendința înfricoșătoare de a ucide? Cum ar trebui tratat un ucigaș? La aceste întrebări a răspuns pentru DC News un expert în criminologie, Alin Leș. Psihologul a acordat un amplu interviu pe care l-am structurat în două părți. În primul dintre ele veți afla de ce oamenii ucid și cum ar trebui să fie tratați în societate. DC News: De ce omul comite crime? Alin Leș: Teoriile sociologice, criminologice, (neuro-)psihologice
Interviu cu un expert în criminologie. De ce oamenii ucid. "Răspunsul vă va frapa" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34702_a_36027]
-
1955), publică o fascinantă carte, De amiciția. Scrisori trimise de Ștefan J. Fay (1988-2009). Volum omagial la împlinirea de către Ștefan J. Fay a vârstei de 90 de ani. Prefață de Irina Petraș. Cluj-Napoca, 2009, în care sunt transcrise, adnotate și amplu comentate două sute de epistole trimise din diverse orașe ale Europei cărturarului din Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
București, cod 74585, telefon 73.14.68]. Note • Originalul acestei scrisori, inedite, se află în arhiva doamnei Claudia Miu, sora scriitoarei Zina Molcuț. Îi mulțumesc și pe această cale pentru că a acceptat publicarea misivei. 1 Epistolele lui Ștefan J. Fay, ample și temeinic motivate, sunt emise din București, 2 septembrie 1983, 9 noiembrie 1983, 23 decembrie 1984 și 23 iunie 1985. 2 Zina Molcuț - Simbolismul european. Volumul 1-2. Studiu introductiv, antologie, comentarii și note de Zina Molcuț.București, Editura Albatros, 1983
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
Când se va finaliza acest demers, vom avea pregătite structuri regionale care să preia unele dintre atribuțiile structurilor centrale. Până atunci, activăm alte mecanisme de eficientizare a absorbției”. Regiunile ar fi avut o forță financiară mai mare, putând susține proiecte ample. Cum pot funcționa mai eficient județele? Nici acum nu se implementează proiecte de anvergură regională doar la nivel județean. Există asociații de operatori la nivel județean, acționând într-o regiune de dezvoltare, să zicem. Aceste asociații implementează proiectul, la nivel
Ministrul Eugen Teodorovici: cum influențează decizia CCR absorbția de fonduri europene by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36721_a_38046]
-
nu fracturat în limbaje funcționale instituționalizate, cum se întâmplă în cultura urbană modernă. Devenirea cărturarului Lucian Blaga seamănă, de aceea (iar Hronicul... nu și furnizează câteva probe), cu creșterea în cercuri concentrice a copacului, care dezvoltă în figuri mereu mai ample același tipar originar. Sigur că, dacă l-am menționat pe Constantin Noica și sugestia sa de interpretare a operei blagiene, se cade să amintesc și dimensiunea pedagogică substanțială a acestui text. O dublă pedagogie, mai ales dacă o punem în
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
omenirea întreagă.” G.Ivașcu consideră imposibilă vreo înțelegere între cele două tabere ce se înfruntă „global”. În aceeași perioadă intervine o altă întâmplare în „Mersul războiului”, ce-i atrage atenția: „înțelegerea dintre URSS și Japonia”, eveniment ce-l incită la ample comentarii, între care afirmația că noua situație strategică va îngădui „Armatei Sovietice din Extremul Orient” să vină pe frontul din Europa, astfel că „situația se amplifică” pentru Germania și aliații ei europeni. Agențiile internaționale au transmis știrea că sovieticii operează
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
lor etc. etc. Cu privire la Mersul războiului, Paul Ștefan și alți autori comentează, în numerele revistei din noul an 1942, luptele „înverșunate” din preajma Moscovei, principalele informații provenind de la Radio Londra, denumit „Radio Dorlan” și de la Radio Moscova. Într-un alt foileton amplu este prezentat răspunsul „puternic” dat de sovietici ofensivei germane și sunt descrise, cu bogate date strategico-militare, condițiile în care germanii au eșuat în intenția lor de a cuceri Moscova. Cronicarul recurge la stilul narativ, e preocupat de comportamentul armatelor beligerante
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
cei care l-au recomandat au fost, se pare, Ștefan Roll, Mihai Neculce, G. Macovescu și comuniști de la Iași. Secretar de redacție la „Vremea” Se observă că, în primele luni ale anului 1943, „Vremea” nu are în coloanele sale acele ample foiletoane dedicate fronturilor de pe scena mondială, ci publică doar rezumate insipide ale comunicatelor germanoromâne. Paul Ștefan (alias G.I.) nu e generos cu cititorii, textele sunt crispate, multe dintre ele nesemnate. A intervenit, indiscutabil, cenzura militară, din moment ce redacția nu publică informații
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
necunoscute, el schimbă din nou, la 17 octombrie 1943, titlul rubricii de politică externă: „7 zile de Război”, semnată Paul Ștefan, fapt ce întărește convingerea că pseudonimul Analist aparținea tot lui Ivașcu. În ultimele luni ale anului 1943, „Vremea” publică ample informații despre Conferințele politice și militare ale Puterilor Aliate - URSS, SUA, Anglia, Franța, China, la diferite niveluri. Paul Ștefan (G.I.) acordă cea mai mare atenție și materiale ample, Conferinței celor trei Mari de la Teheran. În ultimele foiletoane publicate în decembrie
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
aparținea tot lui Ivașcu. În ultimele luni ale anului 1943, „Vremea” publică ample informații despre Conferințele politice și militare ale Puterilor Aliate - URSS, SUA, Anglia, Franța, China, la diferite niveluri. Paul Ștefan (G.I.) acordă cea mai mare atenție și materiale ample, Conferinței celor trei Mari de la Teheran. În ultimele foiletoane publicate în decembrie 1943, Paul Ștefan lansează către cititori întrebări la ordinea zilei, încercând și posibile răspunsuri: „Vor relua sovieticii ofensiva în lunile de iarnă?”; „Până unde se vor retrage Germanii
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
Vremea” facilitează și accesul, în coloanele revistei, a amicilor săi din organizația PCdR, Constantin Dinu și Șerban Nedelcu. Analist publică, în primele luni ale lui 1944, câteva articole-comentarii politice despre chestiuni sensibile pentru diplomația universală. Comentează, de pildă, într-un amplu articol, zvonurile despre „neînțelegerile” dintre Aliați, ca în final să declare: „Nu cred într-o zdruncinare a alianței anglo-americano-sovietice, precum cred liderii de la Berlin și București.” Mai târziu, în articolul Poziția Angliei și evoluția ei, Analist se oprește asupra unor
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
cele trei fronturi ale Aliaților: din Răsărit, din Franța, Belgia și Italia, cu luptele de partizani din Iugoslavia, Albania, Grecia, Italia, Polonia, Franța. Apreciază colaborarea cu partizanii din Iugoslavia, însă consideră nesatisfăcătoare colaborarea trupelor anglo-americane debarcate cu partizanii francezi. În amplul foileton, Analist se oprește și asupra situației din China - armata populară victorioasă în lupta împotriva japonezilor etc. Comentatorul arată însă, pe baza informațiilor din presa americană, o realitate crudă: armata japoneză deține poziții strategice importante, astfel că războiul din Pacific
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
oraș european. Așadar, ceea ce se petrece la noi este excepția, nu regula și te întrebi uluit cum de suntem în stare de asemenea performanțe negative, cum de reușim să stricăm într-atât regula. Recent, canalul de televiziune Euronews prezenta un amplu reportaj despre Sarajevo, orașul ieșit la propriu dintr-un război devastator. Acolo, tocmai se concretizează un impresionant proiect de renovare: orașul vrea să renunțe la „zestrea” perioadei comuniste, care urbanistic a însemnat o sobrietate sărăcăcioasă și dorește să redobândească dimensiunea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
comuniști și 7 evrei aduși de la Iași.” Procurorul arată că „447 internați erau întrebuințați la lucru pe șantier”, iar restul prizonierilor „fac curățenie în lagăr.” Procurorul general I.D.Popescu, de la Curtea de Apel Craiova, prezintă, tot în august 1941, un amplu raport despre lagărul de la Târgu-Jiu și lagărele din Caracal, Craiova și Turnu- Severin. I.D.Popescu arată că „lagărul de la Târgu-Jiu este de internați politici” (există și declarațiile avocatului comunist I.G.Maurer, internat aici). La Târgu-Jiu au fost aduși, în iunie
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
cardinale”, Australia în război (cu hartă) de D.P.; Paul Ștefan, „Mersul războiului”; Radu Costin, Jugoslavia la răscruce, unde se prevede că războiul se va extinde în Balcani etc. Apoi, Radu Costin semnează articolul Importanța actuală a recensământului, urmat de un amplu text, Recensământul și starea culturală a țării de Corneliu Mănescu, atunci salariat la Institutul Național de Statistică și o Notă semnată de prof. Octav Onicescu. Pe ultimele rânduri ale paginii, un text succint, semnat de data aceasta George Ivașcu, în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
de la nașterea lui René Descartes. În „Vremea” - nr. 600 din 10 mai 1941 - apare pseudonimul Victor Pancu, pe care dl. N. Manolescu l-a identificat a fi al lui Alexandru Gregorian. Victor Pancu semnează, la rubrica „Puncte cardinale”(p. 6), amplul foileton Bătălia petrolului. Elveția și Europa. Paul Ștefan (G.I.) publică la rubrica „Mersul războiului”, Bătălia transportului. Perspectivele războiului în Atlanticul de Nord, unde analizează declarațiile lui Hitler despre Balcani, remarcând faptul că liderul Germaniei „... n-a exprimat nici un cuvânt direct
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]