5,016 matches
-
oboseală existențială, de inutilitate a oricărui gest („de la o vreme toate sunt de prisos, nimeni nu se mai întreabă: cine? / ci «cum» mai poate fi mai frumos”), sentimentul declinului general. Declin al rostirii poetice inclusiv (un poem se intitulează simptomatic Amurg literar) și încercare de revigorare a poeticității printr-o turnură anticalofilă, care - încă de pe acum - nu este pur exercițiu de frondă, ci presupune, structural, o anume viziune: regalul soare îi pare „putrefact și cețos”, carnea roșie a cireșelor este răstălmăcită
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
dorul veacurilor toate.” SCRIERI: Versuri, Budapesta, 1906; Șoapte din umbră, Craiova, 1908; Pentru copii, I-II, Craiova, 1912-1920; Din taina vechilor răspântii, Craiova, 1913; Copiilor, Craiova, 1913; Din traista lui Moș Crăciun, cu desene de A. Petrescu, București, 1920; Șoaptele amurgului, Craiova, 1920; Bobocica, Craiova, 1921; Dar din dar, Craiova, 1921; Să nu plângem, Craiova, 1921; Să fim buni, Craiova, 1922; Poezii alese, București, 1924; Ziarul unui motan, București, 1924; Scrisori, Arad, 1925; Într-un cuib de rândunică, București, 1926; Nu
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
scrie o tragică poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-a dezis cu aceeași nonșalanță cu care le-a
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
clipelor”, „zăpada desăvârșirii”. În Ram de lumină (1990), una dintre cele mai bune cărți pe care le-a scris, alături de Arșița stelelor, expresia își păstrează constant simplitatea, întâlnindu-se chiar semnele aspirației spre clasicitatea prozodică (alexandrinul, catrenul). Infuzate de sentimentul amurgului și de evocarea melancolică a copilăriei, a părinților și locurilor natale, aceste ultime versuri conservă totuși ceva din tonusul propriu poetei: o vitalitate desuet-exuberantă, diafană și suavă. Romanul Enigma unui ametist (1984) derulează istoria a două femei, Livia și fiica
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
cauza” indiferent de zona culturală din care provin. Și Al. Piru semnează un „suspect” articol despre Umanismul cronicarilor (14/1963), în care ecoul discuției mai vechi pe tema umanismului capătă, pentru prima oară, caracterul unui exercițiu pe temă dată, prevestind amurgul pretenției, proprie realismului socialist, de „a privi prezentul din perspectiva viitorului”. Semnificativ este și faptul că între numerele 10/1962 și 19/1963 G.l. nu mai are un colegiu editorial, echipa condusă de Tiberiu Utan venind la cârma revistei ulterior
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Pillat, compuneri tematice specifice proletcultului, în care prevalează reportajul „liric” și satira. Referentul dominant rămâne natura tratată de regulă în manieră convențional bucolică și, totuși, apar câteodată imagini de-a dreptul gongorice, de rafinate prețiozități: „Zăpada e roșie de sângele / Amurgului / Ca o brazdă, cosită, de maci.” Treptat, discursul accede la o solemnitate studiată a rostirii, lirismul prinde consistență în reveriile peisagistice și erotice, în evocările melancolice ale obârșiilor, în sentimentul de panică al timpului trecător. Predomină confesiunea, în varianta biografismului
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
vântului, București, 1968; Ascult strada, București, 1969; Poarta cu săgeți, București, 1972; Temperatura cuvintelor, Cluj, 1972; Curenții de seară, Cluj-Napoca, 1976; Terasa și alte confesiuni, Cluj-Napoca, 1978; Orele și umbra, București, 1980; Carnet. Însemnări, crochiuri, mărturisiri, Cluj-Napoca, 1981; Numărați caii amurgului, București, 1982; Diagnosticul străzii, Cluj-Napoca, 1985; Anotimpurile cetății, Cluj-Napoca, 1988; Călărețul din somn, pref. Petru Poantă, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 1991; Strofe prin timp, Cluj-Napoca, 1991; Mistuitoarele ruguri, îngr. Cornelia Gurghianu, Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Kostas Varnalis, Versuri, București, 1969. Repere
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
doua viață, București, 1997; Cum am devenit stalinist, Iași, 1997; E. Lovinescu între continuatori și uzurpatori, postfață Monica Lovinescu, București, 1997; Nimic n-ar trebui să cadă, Iași, 1997; Amarul târg, București, 1998; Imposibila neutralitate, pref. Gabriel Dimisianu, Iași, 1998; Amurgul idolilor, București, 1999; Dealul purtat de scripeți, Botoșani, 1999; Dialoguri crude și insolite realizate de Grigore Scarlat, Iași, 1999; Poezie română contemporană, I-II, Iași, 2000; Spațiul dintre corole, București, 2000; Amintiri din epoca de platină, Chișinău, 2000; În răspăr
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
timpul petrecut într-un mediu în care ființele robuste, valide, păreau anormale, aproape monstruoase.” Revenită în țară după aproximativ un an, răstimp în care, prin intermediul lui Dan Petrașincu, trimisese la „Sburătorul” majoritatea nuvelelor ce aveau să alcătuiască volumul Întâmplări dintre amurg și noapte (1946), G. încearcă să se specializeze în regia tehnică și în montajul de film, dar contactul cu cinematografia, ca și preocupările dramaturgice sunt de scurtă durată și fără urmări. Proza de început semnată de G. pare direct influențată
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
păcate, Les Amours impitoyables recurge la o complicare polițistă a intrigii, sporind senzaționalul. Totuși, prozatoarea știe să recreeze atmosfera încărcată de suspans și de mister a vechilor palate, a interioarelor somptuoase dintr-un burg ce pare filtrat prin luminile unui amurg prelungit. G. și-a câștigat repede un statut aparte în viața intelectuală a exilului românesc. Colaborează săptămânal, o bună perioadă, la postul de radio Europa Liberă - și încearcă să organizeze viața culturală românească la Paris. În locuința sa ființează un
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
dovedește iubirea de viață, asumată integral, Récit d’un combat transformându-se dintr-un itinerar al morții, într-un omagiu adus vieții. SCRIERI: Zilele nu se întorc niciodată, București, 1945; ed. (Les Jours ne reviennent jamais), Paris, 1952; Întâmplări dintre amurg și noapte, București, 1946; Les Mailles du filet, Paris, 1950; ed. (Ochiurile rețelei), tr. Cornelia Ștefănescu, pref. Nicolae Florescu, București, 2002; Les Amours impitoyables, Paris, 1953; Récit d’un combat, Paris, 1956. Traduceri: A.S. Griboedov, Prea multă minte strică, București
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Drapelul”, 1946, 318; G.D.P. [George Demetru Pan], „Zilele nu se întorc niciodată”, „Spectator”, 1946, 20; O.C. [Ovidiu Constantinescu], „Zilele nu se întorc niciodată”, RFR, 1946, 2; Perpessicius, Opere, XI, 274-291; Streinu, Pagini, II, 230-234; Ovid S. Crohmălniceanu, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, CNT, 1947, 22; Aderca, Contribuții, II, 536-539; Al. A. Philippide, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, „Semnalul”, 1947, 1481; Jeannine Delpech, Instantané Soriana Gurian, „Les Nouvelles Littéraires”, 1953, 3 septembrie; Piru, Panorama, 396-399; Cella Serghi, Pe firul de paianjen
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
O.C. [Ovidiu Constantinescu], „Zilele nu se întorc niciodată”, RFR, 1946, 2; Perpessicius, Opere, XI, 274-291; Streinu, Pagini, II, 230-234; Ovid S. Crohmălniceanu, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, CNT, 1947, 22; Aderca, Contribuții, II, 536-539; Al. A. Philippide, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, „Semnalul”, 1947, 1481; Jeannine Delpech, Instantané Soriana Gurian, „Les Nouvelles Littéraires”, 1953, 3 septembrie; Piru, Panorama, 396-399; Cella Serghi, Pe firul de paianjen al memoriei, București, 1977, 280-295; Leon, Umbre, IV, 108-111; Negoițescu, Ist.lit., I, 261-262; Dicț. scriit
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
și pamfletară, publicația are meritul de a fi promovat nu o dată literatură de valoare. În paginile ei pot fi întâlnite nume ce vor deveni dintre cele mai însemnate ale poeziei românești: Tudor Arghezi (Schițe, Morții, Dimineața, Ion Ion), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Ion Minulescu (Strofe pentru ploaie), Ion Barbu (Driada), Al. A. Philippide (Melodie), G. Topîrceanu (București), Adrian Maniu (Vedenii de toamnă), Nichifor Crainic (Un stol). Cu proză au colaborat Cezar Petrescu (Sângele, Scrisorile unui răzeș), Gib I. Mihăescu (Povești
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
Din dragoste adevărată, București, 1994 (în colaborare cu George Lăzărescu); Luigi Presto, Dilema iubirii, București, 1994; Umor celebru, București, 1994; Basme din lumea întreagă, București, 1994; Basme de pretutindeni, București, 1995; Anecdote despre mari personalități, București, 1997; Cristiana-Maria Purdescu, Respir amurgul - Respiro il crepusculo, ed. bilingvă, București, 2003 (în colaborare cu George Lăzărescu); Brillat-Savarin, Fiziologia gustului, București, 2003. Repere bibliografice: Al. Balaci, Un roman de război, RL, 1975, 6; Dan Grigorescu, Focul solitar, CNT, 1980, 3; Al. Balaci, Introspecția nemiloasă, R
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
Lăzărescu); Ioan Alexandru, Poezii - Poesie, ed. bilingvă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1981; Francesco Petrarca, Scrieri alese, București, 1982; Eugenio Battisti, Antirenașterea, I-II, București, 1982; Stanislao Nievo, Din dragoste adevărată, București, 1994 (în colaborare cu Adriana Lăzărescu); Cristiana-Maria Purdescu, Respir amurgul - Respiro il crepusculo, ed. bilingvă, București, 2003 (în colaborare cu Adriana Lăzărescu). Repere bibliografice: Valeriu Gherghel, „Galileo Galilei. Dialog cu planetele”, CL, 1982, 10; Simion Bărbulescu, „Repere de cultură”, R, 1983, 7; Velea, Universaliști, 146-151; Dicț. scriit. rom., II, 732-734
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă volumul Imnuri către amurg (1970), în care nostalgia unei vârste de aur umbrește trăirea plenară a prezentului: „O când priveai lumea cu ochii în lacrimi / sfere luminoase cădeau din ceruri / și cu aripi de îngeri se așezau / la picioarele tale predicând iubirea și pacea
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
câine roșu trebuie / să latre pe o mare neagră”. Poetul se retrage din lume și își concentrează atenția asupra muzicii îndepărtate, provenind din adâncimile insondabile ale sufletului: „Fericit este sufletul meu / scufundat în tăcere și așteptare / stau singur și ascult amurgul / cucerindu-mă ca pe o cetate părăsită”. Cele două tonalități dominante din primele cărți de poezie ale lui L. - una debordantă, amplă, hiperbolică, cealaltă simplă, delicată și exprimată într-o notă ce se apropie de șoaptă - își dispută întâietatea de-
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
în aproape toate poemele sale diamante, aur și stele, știind sigur că această recuzită, oricât ar considera-o unii desuetă, are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984; Ave Eva, București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
I. Argintescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), C.Z. Buzdugan, Cornelia Buzdugan, George Pallady, George Baiculescu, G. Tutoveanu, Sandu Teleajen. De la numărul 11-14/1922 colaborează „Zaharia Th. Stancu din Roșiori de Vede” (Scrisorile, Plângeri de toamnă, Dorință, Cântec în amurg, Miniatură, Dimineață orientală) și i se anunță apariția plachetei Desenuri. Printre prozatorii revistei sunt Ovidiu Manițiu, I. Manoliu, S. Semilian, sporadic semnând Horia Rebreanu, Zoe Verbiceanu, G. M. Vlădescu, Al. Lascarov-Moldovanu. Din Albert Samain traduce C. Z. Buzdugan. Fără rubrică
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
în veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost mare-n cele
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
el, istorizantă. Examinează și de astă dată opera din punctul de vedere al specificului național, literatura lui Sadoveanu reprezentând „formația progresivă a sufletului nostru, procesul genetic al sufletului românesc”. Totodată, observă că numeroase dintre povestirile și romanele lui Sadoveanu reflectă amurgul feudalismului, intersectat cu „formarea mediului orășenesc burghez” (de exemplu, Venea o moară pe Siret). R. s-a ocupat în câteva rânduri, cu aceeași atitudine simpatetică, și de critici. Trei sunt personalitățile care i-au reținut atenția în mod deosebit: G.
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Al. Dimitriu-Păușești). Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 432-433; Perpesicius, Lecturi, 373-380; Vlaicu Bârna, Vintilă Russu-Șirianu la 75 de ani, RL, 1972, 17; Piru, Varia, I, 411-413; Mihai Gafița, Vintilă Russu-Șirianu, RL, 1973, 9; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 175-177; Dicț. scriit. rom., IV, 121-122. L.D.
RUSSU-SIRIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289407_a_290736]
-
din care a și tălmăcit piesă Misiunea, apărută în „Secolul 20”), Christa Wolf, Adolf Muschg, Marcel Reich-Ranicki ș.a., a intervievat personalități precum Martin Walser ori Tankred Dorst. A tradus scrieri de Gotthold Ephraim Lessing (Educarea speciei umane) și Friedrich Nietzsche (Amurgul idolilor), Franz Kafka, Elias Canetti (Provincia omului) și alți contemporani, transpunerile sale remarcându-se atât prin claritate și elegantă, cât și prin plasticitate și reconfigurare poetica a textului în românește. Traduceri: Eine Welt wird geboren, București, 1974 (în colaborare cu
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
Eine Welt wird geboren, București, 1974 (în colaborare cu Mihai Isbășescu); Arnold Hauser, Eleșteul, București, 1976; Franz Kafka, Pagini de jurnal și corespondență, pref. trad., București, 1984 (în colaborare cu Mircea Ivănescu); Elias Canetti, Provincia omului, București, 1985; Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, în Friedrich Nietzsche, Opere, ÎI, București, 1994; Hans Urs von Balthasar, Mic discurs despre iad, București, 1994; Gotthold Ephraim Lessing, Educarea speciei umane, București, 1996; Adrienne Speyer, Taină morții, București, 1996; Carl Jaspers, Oamenii de însemnătate crucială (Socrate, Buddha
SAHIGHIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]