1,733,188 matches
-
-l reteze cu sabia. Fiindcă, uite, văd clar și capul tău. E pe tipsie ca și capul lui Ioan Botezătorul. Și femeia e pricina... Dar, nu te teme, n-o să fie prea curînd. O să treacă multă vreme, multe sute de ani înainte de asta. Pînă atunci, păzește-ți gîtul, lebăda mea, de femei și de sabie. Și te spală... Așa că fură gata și bărbieritul și prorocitul. Cînd să plece, pe Leandru căzu primul fulg de nea din acel an și răsună glasul
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
multe sute de ani înainte de asta. Pînă atunci, păzește-ți gîtul, lebăda mea, de femei și de sabie. Și te spală... Așa că fură gata și bărbieritul și prorocitul. Cînd să plece, pe Leandru căzu primul fulg de nea din acel an și răsună glasul puternic al prorocului. Pe un asemenea glas, gîndi Leandru, se poate prinde zăpada ca pe un chilim. Și se scutură de frigul de deasupra lui și de fiorii din el. Prorocirea îl zăpăci pe Leandru. Frica de
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
privi pe fata care cîntase, întîi îi spuse următoarele: - Te-am auzit cum cînți. N-ai un deget la mîna stîngă, inelarul. Dar ai învățat înainte să-l pierzi, nu-i așa? - Așa e - i-o întoarse fata - acum trei ani mi-au adus de deochi o santură cu corzile încinse. De atunci cînt așa, ca să-mi amintesc, dar tu nu trebuie să asculți... Leandru gîndi imediat că felul său de viață ar putea într-adevăr ajuta fata să uite de
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
oferi precizie descrierilor operate prin intermediul conceptului însuși. Din păcate, Mircea Muthu procedează în acest volum la circumscrieri parțiale, în cazul balcanismului în literatură este discutată numai perioada contemporană (dar fără precizări privind modificările survenite în decursul celor peste 50 de ani de literatură contemporană, pe care o astfel de limitare le cer). Caracteristicile specific balcanice în literatura română contemporană ar ține, în primul rînd, de tensiunea structurală între sentimentalism, nostalgie pentru o lume pierdută, pe de o parte, și dezabuzare lucidă
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
migală, care te plimbă prin istoria acestui teatru, care te lasă să descoperi singur obișnuitul și extraordinarul, te lasă să faci de bunăvoie aprecieri, favorabile sau critice, să vezi teatrul ca un posibil centru al universului orașului său. În ultimii ani, ca și prin alte părți, aici s-au arătat ceață și neguri, s-au abătut neînțelegerile și au dispărut armonia și atmosfera creației. Un soi de degradare și-a lăsat amprenta pe spectacole, pe minunata sală - bijuterie a teatrului, pe
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
și teatrul-dans, exprimarea conținutului și sensului unui cuvînt printr-un gest sau printr-o mișcare coregrafică, sprijinul pe această coordonată a expresiei trupului și jocul vizual, desenul corpurilor pe o scenă sînt zonele care îl interesează pe Măniuțiu de cîțiva ani în mod evident. Iar semne care l-au condus aici au fost presărate și în Nunta sau Săptămîna luminată, în mișcarea scenică aflată în imediata vecinătate cu cea a dansului. În tot acest demers, teoretic, conceptual, estetic și teatral, spectacolul
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la intrarea ei sub ochiul critic. În volumul său (teză de licență) despre postmodernismul românesc, Mircea Cărtărescu îi dedică un capitol chiar consistent, și el ia, în ediția de la Polirom, locul prefeței (Un origami postmodern). Atenție celor sensibili la nume
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
nu mai aveau nevoie/ Să trăiască-n calvar./ Viața nu mai era un dar./ A urât pe comuniști,/ Și pe marii securiști,/ Căci revenit în țară,/ La închisoare îl băgară./ La Vultur, împreună cu țăranii,/ S-a opus colectivizării/ Și alți ani a fost închis,/ Faptă de neadmis./ Ororile războiului au trecut,/ Comunismul praf s-a făcut./ Ne bucurăm că supraviețuiești./ Ca adevărul să ni-l povestești". Ca o scrisoare pe front, din lagăr, din închisoare, acest text rămâne ca document, ca
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
un subiect autentic rusesc în vederea scrierii unei comedii. Răspunsul a fost prompt, de vreme ce în mai puțin de două luni Revizorul era gata, cum aflăm dintr-o altă scrisoare, datată 6 decembrie 1835, adresată de această dată lui Pogodin. În primăvara anului următor, textul este tipărit, apoi, la 19 aprilie, piesa vede luminile rampei la Teatrul Aleksandrovski din Sankt Petersburg, iar la 25 mai este pusă în scenă la Teatrul Mic din Moscova. Se știe scandalul ce a urmat, ca și reacția
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
comediei imaginate ca funcționarii să fie aceia care fac primul pas în a-i propune bani falsului revizor și nu invers, cum apărea în viziunea inițială. Ediția a doua a piesei, apărută în 1841, va conține toate aceste modificări. Un an mai târziu, în volumul IV, din seria de Opere, Revizorul este din nou revizuit de autor, prezentându-se, de această dată, versiunea definitivă, prelucrată acum la un nivel mai adânc: minciuna lui Hlestakov capătă un caracter inspirat, hiperbolic, scena finală
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
argumentat orice tendință regizorală de caricaturizare, de exagerare, de trivializare și chiar de comicizare a jocului actorilor. Și această tentativă va fi sortită eșecului căci Avertismentul va vedea lumina tiparului de-abia în 1886, la mai bine de treizeci de ani după moartea lui Gogol, când stilul greșit de joc se instaurase deja. Mai rămânea receptarea, atât în rândurile publicului larg, cât și în cele mai restrânse, ale literaților. Pentru aceștia Gogol a scris în 1846 Deznodământul "Revi- zorului" și l-
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
rămânea receptarea, atât în rândurile publicului larg, cât și în cele mai restrânse, ale literaților. Pentru aceștia Gogol a scris în 1846 Deznodământul "Revi- zorului" și l-a trimis ca anexă la piesa ce se juca pe scenă de zece ani, deznodământ imaginat ca o discuție lămuritoare între actorul principal și câțiva spectatori, imediat după reprezentarea piesei. În această "coda", pe lângă considerațiile estetice (despre rolul artei, despre (i)moralitatea ei, despre redarea binelui și a răului într-o operă de artă
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
să te sperii de tine însuți". Scris în 1846, revăzut în 1847, acest Deznodământ va fi pentru prima dată tipărit, tot postum, în 1856, când va fi tratat ca o ciudățenie, ca o deviere mistică a lui Gogol, din ultimii ani de viață. Textul a circulat totuși într-un cerc restrâns când Gogol încă mai trăia. Sensul literal se înstăpânise însă într-atât, încât nimeni nu a vrut să țină seama de celălalt sens tainic, validat chiar de autor. Rândurile pe
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
-i așa cum sunt... Nu-mi dați nici un fel de indicații, că aceștia n-ar fi niște cinovnici, ci propriile noastre patimi. Dumneavoastră ați adunat în același loc câțiva oameni din toată lumea, din care ați alcătuit un grup. În cei zece ani de când trăiesc în preajma lor, am ajuns să mă înrudesc cu ei și acum voiți să mi-i luați. Nu, nu vi-i dau! Cât va fi să trăiesc nu vi-i dau! După mine, n-aveți decât să-i prefaceți
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
a îngăduit în același timp prelucrării să transmită în parte mesajul originalului." Până în 1909, când la București apăreau două traduceri diferite, una aparținând lui Alecsandrescu-Dorna, alta lui Neculai Dunăreanu, care va fi preluată de Teatrul Național din București în același an (cu Petre Liciu în rolul lui Hlestakov), sunt înregistrate în Moldova alte două versiuni, una semnată de M. Wechsler și apărută la Botoșani în 1904 și cealaltă semnată de Simeon N. Morozov, tipărită la Piatra-Neamț în 1906. Una din traducerile
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
1906. Una din traducerile de referință de mai târziu este aceea datorată Gabrielei Leonte și lui Sică Alexandrescu apărută în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol în șase volume purtând semnătura unui colectiv de traducători. Primele traduceri suferă
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
în colectia B.P.T. la E.S.P.L.A. în 1951, cu o prefață amplă a profesorului Eugen Schileru. Aceasta va fi retipărită peste un an într-o ediție de lux, cu ilustrații color de Perahim, cu prilejul centenarului morții lui Gogol. La sfârșitul anilor ’50 sunt editate la Cartea Rusă Operele lui Gogol în șase volume purtând semnătura unui colectiv de traducători. Primele traduceri suferă - firește - de cunoscutele stângăcii ale începuturilor. Versiunea lui Sică Alexandrescu tradusă cu intenția de a fi pusă în scenă
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
cultă românească și rusească (autorul unor fermecătoare traduceri din poeziile lui Tiutcev), fiind și un mare amator de teatru, a simțit nevoia unei revizuiri a textului piesei în discuție. Așa s-a născut volumul de Teatru 2) apărut în toamna anului trecut. El cuprinde pe lângă Revizorul, încă două piese celebre, Căsătoria și Jucătorii de cărți, titlul acesteia din urmă (în original, igroki/ jucători) devenind în noua ediție Cartoforii (deși, în paranteză fie spus, putea la fel de bine să se numească Trișorii, de vreme ce
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
umanism, pe orice cale directă sau indirectă - ce ar mai rămâne? Câteva rădăcini și învelișuri teutone. Anglia este o țară latină, și noi nu trebuie să ne procurăm latinitatea noastră din Franța ( s.n.). Pentru istoricul Dawson misiunea sfântului Augustin după anul 597 a însemnat o a doua romanizare, "reîntoarcerea Britaniei la Europa și la propriul ei trecut". Astfel orice țară care se vrea europeană își afirmă legăturile spirituale cu Roma. Cuvintele cronicarului "de la Râm ne tragem" pot sta pe frontispiciul oricărei
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
prima zi a vieții lor staliniste. Le-au pus hățurile în mână, i-au urcat pe capră, însă n-au catadicsit să atașeze și caleașca. Aceasta, împinsă în porumbiște, a fost lăsată pe seama echipelor specializate în devastarea sistematică: în patru-cinci ani, n-au mai rămas din biata căruță economică decât niscaiva cuie ruginite ( acelea pe care le invoca într-un discurs memorabil Petrică Roman.) Simultan, au fost infiltrate prin șantaj, amenințare sau cumpărare televiziunile, institutele de sondare a opiniei publice, societatea
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
de nebuni) arată pe umerii cui stă democrația în țara noastră cu ieșire la mare și intrare în pământ. În clipa de față, înfloritoarea Securitate nu mai are nevoie nici măcar de brațul său înarmat, de mâna forte întrebuințată la începutul anilor ’90: directocrația ( termenul e al lui Andrei Cornea). Astăzi, după ce economiei i-au fost retezate picioarele, vechii și noii directori au devenit un balast. Dacă n-au reușit să facă saltul pe covorul fermecat al patrioților cătușei, cârligelor atârnate în
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
covorul fermecat al patrioților cătușei, cârligelor atârnate în tavan, cizmei spaniole, călușului ori ochelarilor de tablă, ei sunt eliminați ca niște măsele stricate ce amenință să infecteze întregul organism. Marea operație la care asistăm acum este ștergerea urmelor a doisprezece ani de jaf la drumul mare. O nouă echipă a partidului-stat-Securitate e împinsă în față pentru a construi, cu mistria nesimțirii și din mortarul inocenței perfect însușite, o aparență de legalitate și onorabilitate. Vor fi, probabil, și victime colaterale. Câțiva tablagii
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
eventualitatea traducerii lucrării. Dar cartea ultimei iubite a lui Emil Cioran, Friedgard Thoma, nu pare a avea deocamdată șansa de a fi tradusă din pricina unor rivalități personale și a unor încurcături juridice. Așa se face că au trecut aproape doi ani de la apariția acestui epistolar la editura "Weidle" din Bonn, și probabil va mai trece un timp pînă la tălmăcirea în română a acestui roman epistolar. În toamna anului trecut, Gabriel Liiceanu, în faimosul său jurnal Ușa interzisă, îi consacra scrierii
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
a unor încurcături juridice. Așa se face că au trecut aproape doi ani de la apariția acestui epistolar la editura "Weidle" din Bonn, și probabil va mai trece un timp pînă la tălmăcirea în română a acestui roman epistolar. În toamna anului trecut, Gabriel Liiceanu, în faimosul său jurnal Ușa interzisă, îi consacra scrierii și autoarei mai multe pagini o atenție întru totul justificată. Își afla ecou ( din auzite) în acest segment al cărții lui Liiceanu și scurta vizită a Friedgardei Thoma
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
interzisă, îi consacra scrierii și autoarei mai multe pagini o atenție întru totul justificată. Își afla ecou ( din auzite) în acest segment al cărții lui Liiceanu și scurta vizită a Friedgardei Thoma la Rășinari și Sibiu, la un colocviu care, an de an, dezbate opera și personalitatea lui Emil Cioran, din mereu alte unghiuri și la nivele variabile ( animatorul neobosit al acestor manifestări fiind profesorul Eugène van Itterbeck). Trec peste impresiile lăsate de colocviul la care mi-a fost dat să
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]