4,525 matches
-
că nu poți să fii de toate. Dar am avut de ales ce să fiu. Am făcut filosofie feministă, teorie politică feministă, am introdus studiile de gen în România (1998), am creat cu Laura Grünberg primul ONG explicit feminist: Societatea AnA (1993), am publicat pe unde existau nișe create de femei sau de feminiști (în special de Gabriela Adameșteanu și Bogdan Lefter): Observator Cultural, 22, mai rar Dilema, uneori Curentul, am inițiat colecția de Studii de Gen la Polirom grație unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
unei monitorizări a presei românești pe dimensiunea de gen în perioada 16-26 septembrie, 1997. Monitorizarea a fost făcută ziarelor: Adevărul, Libertatea, Evenimentul Zilei, Național, Ziua, de către Amalia Herciu, Tatiana Mocanu, Ioana Stancu, Luiza Vizitiu și Carolina Tache, sub coordonarea societății AnA și a Facultății de Științe Politice, SNSPA. Aspecte privind stereotipurile de gen în mass-media din România, studiu realizat sub egida Societății AnA, Proiectul PNUD: An Integrated Approach to Gender Balanced Politic, Empowerment and Participation, 2005, realizat pe un eșantion concludent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Zilei, Național, Ziua, de către Amalia Herciu, Tatiana Mocanu, Ioana Stancu, Luiza Vizitiu și Carolina Tache, sub coordonarea societății AnA și a Facultății de Științe Politice, SNSPA. Aspecte privind stereotipurile de gen în mass-media din România, studiu realizat sub egida Societății AnA, Proiectul PNUD: An Integrated Approach to Gender Balanced Politic, Empowerment and Participation, 2005, realizat pe un eșantion concludent. Acest studiu a fost publicat apoi cu titlul: Mass-media despre sexe, Tritonic, București, 2005, sub coordonarea Laurei Grünberg. PAGE FILENAME \p D
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
transporturi maritime din Grecia au mai achiziționat peste 218 vase de transport, cu care au înlocuit unele vase mai vechi. BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE ALIBER, ROBERT și KINLEBERGER, CHARLES, Manias, Panics and Chrashes, John Wiley and Son, Inc., New Jersey, 2005. BAL, ANA Opinii privind cauzele crizei financiare actuale, în: The Romanian Economic Journal, București,Year XII, nr. 31, 2009 BATRA, RAVI, The Great Depresion of 1990, Simon and Schuster, New York, 1987 BERNANKE, B. S., "Nonmonetary Effects of Financial Crisis in Propagation of
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Jacques-Pierre, L'économie allemande, Le Monde Éditions, Paris, 1993; Griffin, Em, A first look at communication theory, New York, McGraw-Hill 1997; Grunberg Laura (coord.), Ioana Borza, Theodora-Eliza Văcărescu Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați în România, Editura AnA, București, 2006; Gudykunst, William B., Intercultural Communication Theory, Beverly Hills, Sage Publications, 1983; Gudykunst, William B.; Kim, Y.Y., Theories în Intercultural Communication, Beverly Hills, Sage Publications, 1988; Gudykunst, William B.; Kim, Y.Y., Communicating with strangers: An Approach to
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Opportunities, 2005 * Managementul angajaților, femei și bărbați. Studiu despre opinii și practici din organizații, pentru profesioniști în managementul resurselor umane, CPE, 2006 * Tackling Multiple Discrimination Practices, Policies and Law, European Commission, 2007 * Discriminarea Multiplă în România, Societatea de Analize Feministe "AnA" și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, 2007 * Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu, Fundația Soros România, 2007 * Maximum Performance. A Practical Guide to Leading and Managing People at Work, Nick Forster, 2005 * Eurobarometru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
2003, p. 129. 81 Ibidem, p. 132. 82 Sursa: Managing Diversity. Attaining Competitive Advantage Through Diversity. Spencer Stuart. 83 Sursa: Tackling Multiple Discrimination Practices, Policies and Law. European Commission, 2007. 84 Sursa: Discriminarea Multiplă în România. Societatea de Analize Feministe "AnA" și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, 2007. 85 Sursa: Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu. Fundația Soros România, 2007. 86 Sursa: Barometrul de opinie privind discriminarea în România. Metro Media Transilvania, 2004 Libertate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
VIOREL, fără a fi consultat prof. HAGIU IONEL, Directorul Centrului de știinte sociale care afirmă, acum, că nu ar fi fost de acord cu plecarea în Franța. De asemenea, unii afirmă că GHEORGHIU ar fi protejat de secretara de partid[,] ANA GUGIUMAN, astfel se explică faptul că cel în cauză a fost pus în discuția colectivului pentru eliberarea adeverinței de plecare în străinătate, într-o perioadă când lipsea coordonatorul centrului prof. TACU și secretarul științific[,] UNGUREANU ERNESTINA. Profesorul TACU și-a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Colecția ACADEMICA 147 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARC-HENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Ion Petrică este doctor în sociologie și cadru didactic asociat la Facultatea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și noua Constituție europeană, transformarea statuluinațiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble; FRANK DELMARTINO, Universitatea Catolică, Leuven; LAURENT VAN DEPOELE, Universitatea Catolică, Leuven; JEANMICHEL DE WAELE, Universitatea Liberă, Bruxelles; MICHAEL KEATING, Institutul European, Florența; EROL KULAHCI, Universitatea Liberă, Bruxelles; JOHN LOUGHLIN
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
știința care se ocupă cu studiul formei și structurii corpului uman în dinamica ontogenetică și funcțională. Obiectul de studiu al anatomiei este sistemul biologic reprezentat de om. Anatomia omului face parte din grupa disciplinelor medicale fundamentale. Cuvântul anatomie derivă de la “ana” de origine latină și de la “temnein” de origine greacă ambele având aceeași semnificație: a tăia, a diseca. SEGMENTELE CORPULUI UMAN Corpul uman este format din: cap, gât, trunchi și membre. Capul împreună cu gâtul formează extremitatea cefalică a corpului. Capul este
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și noua Constituție europeană, transformarea statului-națiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble; FRANK DELMARTINO, Universitatea Catolică, Leuven; LAURENT VAN DEPOELE, Universitatea Catolică, Leuven; JEAN-MICHEL DE WAELE, Universitatea Liberă, Bruxelles; MICHAEL KEATING, Institutul European, Florența; EROL KULAHCI, Universitatea Liberă, Bruxelles; JOHN LOUGHLIN
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Sirena, Jurământul etc.; Anton Bibescu, a cărui comedie Le jaloux este o mică capodoperă. Nicolai A. Bogdan 21 a scris mult pentru teatru, în colaborare cu rectorul Constantin Climescu de la Universitatea din Iași, fie compunând opere originale, Abraam (legendă biblică), Ana Doamna (dramă în 5 acte), Berbecii la păscut (comedie în 3 acte), Bogdan I (tragedie în versuri în 5 acte), Bursucul (comedie în 5 acte), Ciceron (dramă în 5 acte), Pe câmpul de onoare (dramă în 3 acte), Traian și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
În volumul Originea limbilor, Merritt Ruhlen, discipol al lui Joseph Greenberg, ajunge chiar să reconstituie cîteva rădăcini lexicale pe care le consideră că au aparținut limbii-mamă a umanității, limbii primordiale unice. Printre acestea: *kuna "femeie", *mako "copil", *(m)ama, (n)ana "mama", *mano "bărbat", *tik "unu" (cifră), *pal "doi", "deget", *puți "vulva", *aqua "apă", *kuan "cîine", *tika "pamant". Greenberg 230 și Ruhlen 231 revoluționează clasificarea tradițională a limbilor din perspectiva genealogica, restrîngînd numărul familiilor lingvistice la 12 macro-familii: 1. Khoisan (48
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
eymi (mapudungun), mɨ̃'ɨ̃ (siona), am (wichi), 'ám (hup), mue (muisca), 'am (toba), mi-a (chácobo), miada (tacana), m-ah (selknam) etc. Ruhlen argumentează și cu alternanta vocalica i-u-a (masculin-feminin-neutru) în exemple de tipul t'ina-t'una-t'ana (fiu-fiică-copil). În volumul An Amerind Etymological Dictionary, Joseph Greenberg și Merritt Ruhlen propun următoarea structura filogenetica a familiei amerinde 328: 1. Ramură Nord-Centrală 1.1. Grupul de Nord 1.1.1. Almosan-Keresiouan 1.1.1.1. Almosan [algic, kutenai, mosan
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Separat, se freacă 300 g unt, 300 g zahăr pudră, coaja și zeama de la o lămâie, se amestecă cu crema fiartă și se umplu foile. Se taie a doua zi și se pudrează cu zahăr și nucă de cocos. PRAJITURA ANA (1) Foaia neagră - 200 g făină, 150 g unt sau 75 g untură, ½ de pachet de praf de copt, 1 ou, o lingură de cacao dizolvată în 4-5 linguri de lapte. Se obține o cocă moale din care se fac
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de zahăr vanilat. Toate se fierb pe baie de aburi. După ce s-a răcit, se amestecă cu 200 g unt frecat spumă. Așezarea se face: foaie de cacao - cremă - foaie albă - cremă - foaie de cacao. Deasupra turnăm ciocolată topită. PRĂJITURĂ ANA (2) Se bat 10 albușuri spumă cu 7 linguri de zahăr, adăugăm 2 linguri de făină și 150 g nucă de cocos. Compoziția se coace pe foaie de napolitană, până devine maronie. Crema - 10 gălbenușuri și 250 g zahăr se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se adaugă 2 lingurițe de ness frecate cu puțin zahăr și 2 lingurițe de apă caldă. Crema rece se încorporează în 250 g unt. Se pune crema peste blat, iar deasupra decorăm cu ciocolată rasă și nucă de cocos. PRĂJITURĂ ANA CU ANANAS Blatul - se bat 6 ouă cu 6 linguri de zahăr, se adaugă o lingură de cacao, 5 linguri de făină, sare și mirodenii, apoi se pune compoziția la copt, în tavă tapetată. 4 albușuri și 150 g zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Cluny“, pe care în plimbările mele prin capitală am purtat-o mereu cu mine. Așa, de pildă, când bunica mea „regățeană“ m-a luat cu dânsa - ca s-o cunosc și eu - la sora ei, vestita intrigantă a familiei, tanti Ana, de care doar auzisem până atunci. Îndeajuns de bătrână, era văduva lui Bucovineanu, întâiul profesor de educație fizică din România, cu studii în Suedia (sportivii noștri l-au comemorat în presă, în anii comunismului), care și-a răpit mireasa de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ACADEMICA 254 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERRÉOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța, MARC-HENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEAN-LOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Mihaela RĂDOI este lector universitar doctor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
zone și pentru această categorie de populație. Eșantionul a fost proiectat folosindu-se datele furnizate de INS în baza Recensământului Populației din 2011. Cercetarea a fost finanțată prin intermediul Acordului de finanțare, semnat între Observatorul European de Droguri și Toxicomanii și ANA. Chestionarul a cuprins 15 secțiuni (date socio-demografice, alcool, tutun, medicamente fără prescripție medicală - tranchilizante, barbiturice și antidepresive, droguri ilegale - canabis, ecstasy, amfetamine, cocaină, crack, heroină, LSD, solvenți și substanțe inhalante, ciuperci halucinogene, metadonă, ketamină, ecstasy lichid, substanțe noi cu proprietăți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anul 2010, fumatul produselor din tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenței consumului de droguri în populația României. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale devianței și consumului de droguri 3.1. Devianța și delincvența juvenilă - delimitări conceptuale Conceptul de devianță a apărut odată cu încercarea sociologilor americani, Sellin, T. și Merton, R.K.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în 2007, la 1,1% în 2011); droguri injectabile (de la 0,7% în anul 2007, la 0,8% în 2011). Figura 14: Evoluția consumului de droguri de-a lungul vieții, pe tipuri de droguri, % (ESPAD 1999, 2003, 2007, 2011) Sursa: ANA, 2013 Se înregistrează prevalențe mai mari pentru consumul recent în cazul tuturor substanțelor psihoactive analizate, după cum urmează (ESPAD, 2007, 2011): * orice drog ilicit: de la 3,7% în 2007, la 9,8% în 2011; * canabis - de la 1,9% în 2007, la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
avertizare rapidă este supus unei presiuni tot mai mari ca urmare a volumului și varietății de substanțe care apar pe piață. Figura 15: Prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții, comparație România - media europeană, pe tipuri de droguri Sursa: ANA, 2013 Situația din țările nordice se adaugă motivelor de îngrijorare legate de răspândirea consumului de metamfetamină în afara Republicii Cehe. În această țară, problemele legate de consumul de metamfetamină există de mult timp, însă producția pentru consumul personal și local s-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vecinătatea punctelor de distribuire a acelor și seringilor. În general, potrivit datelor raportate, confiscarea de seringi sau ace sterile se întamplă rareori în Uniunea Europeană. 4.4.3. Strategia națională antidrog: priorități, politici și cadrul juridic existent Obiectivele specifice propuse de ANA sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătății, ordinii și siguranței publice. În acest sens, planurile de acțiune aferente strategiei detaliază și stabilesc concret măsurile și intervențiile din domeniul reducerii cererii și ofertei drogurilor, pornind
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]