5,509 matches
-
Ce citim dimineața la nouă va fi uitat până la prânz și va trebui să fie recitit până la căderea serii. Viețile noastre lăuntrice au nevoie de o structură coerentă care să le fie imprimată, iar cele mai nobile gânduri care ne animă trebuie reiterate pentru a contracara forța constantă și distrugătoare cu care ne lăsăm distrași". (Botton, 2013, p. 123) Jocul ca modalitate de explorare oferă o sugestie importantă pentru aceste repetiții: inventivitatea profesorului este decisivă în reușita repetițiilor, dar și modul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
permite apariția unui front parabolic de viteză (cel mai apropiat profil în aorta toracică descendentă). În realitate, distribuția velocităților în fluxul laminar pulsatil nu este constantă ci se modifică în timp (fig. 4.9). Curgerea turbulentă particulele de fluid sunt animate de mișcări turbionare și nu mai există straturi concentrice regulate. În fluxul turbulent porțiuni ale fluidului se mișcă radial dar și axial formând vârtejuri. Într-un sistem tubular dat pentru un fluid cu o vâscozitate cunoscută tranziția de la curgerea laminară
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fost numit ca director al stațiunii cel pe care îl omagiem și care a reușit o performanță greu de egalat, 35 de ani (1967-1997) în această funcție și formarea unui colectiv din cadre pe atunci tinere, foarte bine pregătite și animat de dorința de afirmare și astfel de ridicare a unității la un nivel cât mai înalt. Am avut privilegiul ca de la început să fiu numit director adjunct științific și șef al laboratorului de cercetare și astfel să mă aflu aproape de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
N. A. Săulescu, care compară porumbul cu Făt-Frumos, cu chica în vânt, cu buzduganul la brâu și cu mantia verde de mătase foșnitoare în serile de vară. Presupunem că și tânărul cercetător de-atunci Mihai Cristea va fi fost și el animat de unele fantezii poetice, cum altfel, când era fiu al Țării de Sus, unde s-au ivit marile genii naționale Eminescu, Enescu, Iorga, Luchian ș.a., e mai sigur însă că era conștient de importanța muncii la care se angajase. Porumbul
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
este, continuă nu numai să existe ci să trăiască activ. De aceea, el ocupă unul din locurile cele mai importante rezervate contemporanilor și, s-ar putea spune cu deplină acoperire. Focul viu al căutărilor, al dorinței de împlinire l-au animat și îl animă neîncetat, acasă sau la Stațiune. Îmi place să cred că-și simte pe deplin împlinirea în a fi izbutit să deschidă și mai larg bariera cunoașterii în domeniul căruia i s-a consacrat. Am întrebat pe un
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
numai să existe ci să trăiască activ. De aceea, el ocupă unul din locurile cele mai importante rezervate contemporanilor și, s-ar putea spune cu deplină acoperire. Focul viu al căutărilor, al dorinței de împlinire l-au animat și îl animă neîncetat, acasă sau la Stațiune. Îmi place să cred că-și simte pe deplin împlinirea în a fi izbutit să deschidă și mai larg bariera cunoașterii în domeniul căruia i s-a consacrat. Am întrebat pe un apropiat de-al
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Cum Dumnezeu vă zice? Nihiliști, rosti Arcadie răspicat. Da... Pe vremuri erau hegeliștii, acum sunt nihiliștii. Să vedem și noi cum veți putea trăi în pustiu, într-o întindere fără aer16. În aceste câteva replici spirituale se condensează tensiunea care animă narațiunea lui Turgheniev și care determină fractura între vechea și noua viziune asupra lumii, cea a părinților, ancorată în vechile principii, și cea a fiilor, care nu mai este capabilă să cultive un crez. Nu înseamnă că definiția lui Turgheniev
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care caracterizau "la Belle Époque". E de ajuns să ne gândim la iraționalismul tulbure și opac, inspirat de filozofia romantică a lui Carus, la cercetările de mitologie ale lui Bachofen și la concepția tragică asupra vieții a lui Nietzsche, care anima viziunile dionisiace ale cercului așa-numiților "cosmici" inițiat de Alfred Schuler și de tânărul Ludwig Klages în München, la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX. Sau la direcția culturală promovată cu succes de Eugen Diederichs, fondator
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
redactare, întocmai cum se află în caietele manuscrise, foarte greu de citit și care acum trebuie descifrate din nou"153. E greu de stabilit în ce măsură Heidegger s-a implicat în munca de editare propriu-zisă, aceasta și pentru că interesul care îl anima era cu siguranță mai mult speculativ decât filologic. La 20 decembrie 1935 îi scrie de exemplu Elisabethei Blochmann: Urmează să fac parte din comitetul de redactare a marii ediții Nietzsche; nici în această privință nu sunt încă hotărât; în tot
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
produce desprinderea de orice referire și orientare tradițională, chiar și de cea legată de pământ care, în opoziție cu marea, caracterizează pentru Schmitt tradiția acelui Jus publicum Europaeum. În povestirea Land und Meer (Pământ și mare), scrisă pentru fiica sa, Anima, în 1942, când se găsea deja izolat în Berlinul național-socialist aflat în război, Schmitt recitește istoria europeană în lumina opoziției elementare dintre pământ și mare, dintre organizarea politico-juridică continentală și cea maritimă, derivând de aici o fabulație vertiginoasă: cea a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
genealogia, la storia" (1971), în Dits et écrits, vol. I, pp. 1004-1024. Fukuyama, F., The End of the History and the Last Man, Free Press, New York, 1992. Galimberti, U., La terra senza il male, Feltrinelli, Milano, 1984. Gli equivoci dell'anima, Feltrinelli, Milano, 1987. Psyche e techne. L'uomo nell'età della tecnica, Feltrinelli, Milano, 1999. Galli, C., "Ernst Jünger e Carl Schmitt: per la ricostruzione di due modalità del nichilismo contemporaneo", în S. Rota Ghibaudi și F. Barcia (ed.), Studi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
stăpân” rangurile sociale sunt respectate, fiecare are rolul său și obligațiile sale, lucruri ce nu se schimbă odată cu evenimentele la care protagoniștii iau parte; p. 105, r. 1112: „După vreme rea, a fi el vreodată și senin” speranța, optimismul ce animă și susține omul aflat în necaz la un moment dat; atitudine pozitivă de parcurgere a perioadelor de criză; 60 p. 112, r. 10 - 11: „La unul fără suflet trebuie unul fără de lege” răutatea trebuie pedepsită fără milă; atunci când omul este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a tinereții poate fi uneori privită cu rezerve, datorită faptului că implică pierderea copilăriei; r. 2122: „Inima însă ne era ferbinte, că ce gândeam și izbândeam” condițiile înconjurătoare nu contează când focul interior, dorința, voința și dragostea sunt cele ce animă omul și-l fac să supraviețuiască condițiilor neprielnice; p. 219, r. 20 21 : „De peatră de-ai fi fost, și nu se putea să nu-ți salte inima de bucurie” coardele sensibile ale sufletului sunt atinse și vibrează atunci când au
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
la păstrarea unui bun renume și la menținere unei atmosfere calme și împăciuitoare; r. 20 : „Mai trăiesc ei oamenii și fără popie” aluzie sarcastică adresată celor care aspiră, oarecum, la o scară socială mai înaltă; retezarea elanului, a impulsului ce animă un suflet dornic de ascensiune; r. 30 31 : „Are să urmeze cum știm noi, nu cum vrea el, că doar nu-i de capul său” autoritatea părinților este de necontestat, iar deciziile lor trebuie respectate, indiferent de părerea copilului; p. 222
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
înveți să trăiești cu ceilalți? Soluția acestei probleme este educația interculturală. Numai prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar aceasta nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt. Experiența interculturală din școală este animată de o dublă acțiune: receptarea și împărțirea. de receptare sunt legate climatul clasei și al școlii, calitatea primirii mesajului, modul în care elevii beneficiază ei înșiși de drepturile pe care sunt invitați să le respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ambiguitate a celor întâmplate. Fără să vrea, cititorul este atras într-un joc al sensurilor și al întrebărilor prin aceste cuvinte cheie care nu exprimă ceva concret (,,altul”, ,,adevărat”, ,,aici”, ,,cunoaște”, ,,prezență”, ,,trebuie”, ,,altceva”, ,,asta”, ,,cineva” etc.), dar care îi animă imaginația. În Întoarcerea din rai, scriitorul utiliza acest procedeu pentru a atrage atenția asupra unor probleme esențiale care ar fi putut trece neobservate în mulțimea de idei și de evenimente prezente în roman. Aici rolul sublinierilor este strâns legat de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și un instinct de posesiune. Rețeaua semantică 4.4 prezintă structura condițională și procesul ce explică conflictul dintre generații. Interpretarea ei ne spune că "tradiționalul" comportament al părinților reprezintă cauza generatoare a manifestărilor specifice autoritarismului în educația familială. Chiar părinții animați de "idei moderne", în limite mai reduse, întrețin acest conflict. REȚEAUA SEMANTICĂ 4.4. "Lupta între generații" Un rol semnificativ îl joacă variabila interpusă a rezistenței la schimbare, ce caracterizează comportamentul unor părinți. Știm că spre deosebire de alte domenii ale sistemului
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
din Leçons de littérature française et de morale (1842), Noël și De la Place aleg câteva texte construite pe principiul reformulării. Astfel, în acest discurs funebru al lui Fléchier la moartea lui Turenne, întâlnim: (5) Ce este o armată? Un trup animat de o infinitate de pasiuni dintre cele mai diferite, pe care un om abil îl pune în mișcare în slujba apărării patriei; o trupă de oameni înarmați care urmează orbește ordinele unui șef, ale cărui intenții nu le sunt cunoscute
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Carl Gustav, Modern Man in Search of a Soul, London, Kegan Paul, 1993. Jung, Carl Gustav, Personalitate și transfer, traducere de Gabriel Kohn, București, Editura Teora, 1997. Jung, Carl Gustav, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994. Jung, Carl Gustav, Tipuri psihologice, traducere de Viorica Niscov, București, Editura Humanitas, 1997. Karskens, Michael, Alterity as Defect: On the Logic of the Mechanism of Exclusion, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), Alterity, Identity, Image. Selves and Others in
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
comunicare.ro, 2004, p. 7. 193 "Revolta omului în fața furtunilor devastatoare, groaza sa în fața elementelor dezlănțuite umanizează furiile naturii și elementul pur fizic devine un zeu mânios." (Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994, p. 73). 194 Fiecare civilizație este deci legată de un spațiu cu limite aproape stabile; de unde, pentru fiecare dintre ele, o geografie particulară, a ei însăși, care implică o serie de posibilități, de constrângeri date, unele cvasipermanente, niciodată aceleași
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
The Shorter Routlegde Encyclopedia of Philosophy, London, Routledge, 2005, sv. arché. 198 Simon Blackburn, The Oxford Dictionary of Philosophy, Oxford, Oxford University Press, 2005, sv archetype. 199 Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994, p. 162. 200 Carl Gustav Jung, Tipuri psihologice, traducere de Viorica Niscov, București, Editura Humanitas, 1997, p. 477. 201 Idem, Personalitate și transfer, traducere de Gabriel Kohn, București, Editura Teora, 1997, p. 20. 202 Mircea Eliade, Imagini și simboluri
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de Micaela Slăvescu, București, Editura Artemis, 1994-1995, p. 27. 212 Anthony Stevens, Archetype Revisited. An Updated Natural History of the Self, London, Brunner-Routledge, 2002, p. 71. 213 Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994, p. 162. 214 Erich Neumann, The Great Mother. An Analysis of the Archetype, New York, Princeton University Press, 1963. 215 Ibidem, p. 3. 216 Ibidem, p. 4. 217 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Berkeley, California, Conari Press, 2001, p. 9. 238 Ibidem. 239 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, traducere de Mariana Noica, București, Editura Humanitas, 1992, p. 381. 240 Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994, p. 227. 241 William Doty, The Study of Myths and Rituals, Tuscaloosa, University of Alabama Press, 2000, p. xvii. 242 Jeppe Sinding Jensen, op. cit., p. 184. 243 Émile Durkheim, The Elementary Forms of the Religious Life, London, The Free
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Cambridge, Polity Press, 2001, pp. 19-20. 293 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994. 294 Beverly Moon (ed.), op. cit., p. xv. 295 Carl Gustav Jung, Puterea sufletului. Antologie. Psihologia individuală și socială, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994. 296 Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. simbol. 297 Dicționar de psihologie socială, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, sv. simbol. 298 Mircea Eliade, Tratat de istoria religiilor, traducere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Amarcord, 1999, p. 7. 310 Diane Morgan, op. cit., p. xxii. 311 Ernst Cassirer, The Logic of the Humanities, New Haven, Yale University Press, 1961, pp. 94-96. 312 Carl Gustav Jung, Puterea sufletului (antologie), II, traducere de Suzana Holan, București, Editura Anima, 1994, p. 45. 313 "E de la sine înțeles că orice mitologie și orice revelație provine din această matrice a experiențelor și de aceea orice idee viitoare despre om sau despre lume va proveni tot de aici. Ar fi, firește, o
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]