10,938 matches
-
fig. nr. 125). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, iar lateral se așează un apărător. La semnal, portarul pasează jucătorului 1, care execută dribling până În apropierea semicercului de 9m din partea opusă, transmite mingea portarului și devine apărător semiactiv; după ce atacantul a pasat portarului, apărătorul se așează la coada șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
dispuși În șir câte unul, iar lateral se așează un apărător. La semnal, portarul pasează jucătorului 1, care execută dribling până În apropierea semicercului de 9m din partea opusă, transmite mingea portarului și devine apărător semiactiv; după ce atacantul a pasat portarului, apărătorul se așează la coada șirului, iar jucătorul din șirul opus este lansat pe contraatac, executând același lucru. Recomandări: Driblingul trebuie să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
să fie executat Înalt, iar pasa la portar va fi dată din alergare sau din săritură (fig. nr. 126). 2. Faza a II-a: contraatacul susținut Contraatacul susținut constituie faza a II-a a atacului, apelându-se la el, atunci când apărătorii aflați În repliere, marchează strâns vârfurile de contraatac. La această fază participă 2-3 atacanți care Își sincronizează deplasările și folosesc trei, patru pase În adâncime, urmând ca finalizarea să se efectueze de către unul din jucătorii de la 9m sau după infiltrările
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
existe multe situații de joc În care apare necesitatea de colaborare; de aceea, este neapărat necesar ca acest lucru sa fie Învățat. Când, de exemplu, un vârf de contraatac este În situația de a nu mai putea finaliza datorită replierii apărătorilor, el trebuie să colaboreze cu jucătorii din “valul 2”, oferind astfel Încă o posibilitate de finalizare pentru ceilalți jucători. Acest lucru trebuie exersat În lecții. Sarcinile jucătorilor din “valul 2” În desfășurarea contraatacului susținut Dacă portarul nu poate lansa direct
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
risc, ei trebuie să se demarce lateral pe o traiectorie exterioară și să se arate disponibili pentru acea fază de joc. În mod ideal, acești jucători vor fi jucătorii liniei de 9 m (inter stânga, inter dreapta). Sarcini complete ale apărătorilor ce recepționează pasa scurtă: * demarcarea liberă, oferind porterului posibilitatea de a angaja În siguranță; * contactul vizual cu portarul; * anunțarea disponibilității de primire a mingii. La ce trebuie să fie atent portarul În faza de desfășurare a jocului După intrarea În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mai mari. Dacă portarul nu a reușit lansarea pasei lungi spre vârful de contraatac, și nu s-a realizat nici o intercepție, răspunderea trecerii și transportului rapid al mingii În terenul advers revine jucătorilor din valul 2. În situația În care apărătorii se repliază rapid În jumătatea proprie de teren, atunci sarcina jucătorilor din valul 2 este mai ușoară prin faptul că pasarea nu este Împiedicată de nici un apărător. Situația devine mai grea, În cazul În care, În jumătatea de teren din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingii În terenul advers revine jucătorilor din valul 2. În situația În care apărătorii se repliază rapid În jumătatea proprie de teren, atunci sarcina jucătorilor din valul 2 este mai ușoară prin faptul că pasarea nu este Împiedicată de nici un apărător. Situația devine mai grea, În cazul În care, În jumătatea de teren din apărare rămân apărători, care acționează ofensiv cu scopul principal de a Întrerupe desfășurarea contraatacului. Astfel trebuie ținut cont, că transportul mingii se realizează mai rapid prin pase
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
rapid În jumătatea proprie de teren, atunci sarcina jucătorilor din valul 2 este mai ușoară prin faptul că pasarea nu este Împiedicată de nici un apărător. Situația devine mai grea, În cazul În care, În jumătatea de teren din apărare rămân apărători, care acționează ofensiv cu scopul principal de a Întrerupe desfășurarea contraatacului. Astfel trebuie ținut cont, că transportul mingii se realizează mai rapid prin pase decât prin folosirea driblingului. Driblingul va fi utilizat numai În situații limită. Pasarea rapidă și variabilă
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
contraatacului. Astfel trebuie ținut cont, că transportul mingii se realizează mai rapid prin pase decât prin folosirea driblingului. Driblingul va fi utilizat numai În situații limită. Pasarea rapidă și variabilă a mingii În faza de transport (a mingii) Îngreunează sarcina apărătorilor. Dacă În faza de desfășurare a contraatacului traseele mingii și ale jucătorilor sunt destul de clare, În această fază a transportului mingii În jumătatea de teren adversă există o gamă largă de posibilități de soluționare a situațiilor de joc: * Intermediarul va
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a transportului mingii În jumătatea de teren adversă există o gamă largă de posibilități de soluționare a situațiilor de joc: * Intermediarul va observa dacă este posibilă o pasă lungă spre unul dintre vârfuri. * Dacă posesorul mingii va fi atacat de apărător, el va continua jocul cu o pasă din săritură. * Intermediarul va decide În urma analizării situației, dacă va executa o pasă directă la vârf sau precedată de o fentă de pasare sau schimbare de direcție pentru a scoate adversarul din joc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
capabil să efectueze pasa lungă În condiții de siguranță, aceasta poate fi preluată de un intermediar. Nu este posibilă pasa lungă deci, se va continua cu o pasă rapidă, scurtă În adâncime sau pe diagonală. Dacă pe traseu apare un apărător ofensiv, care atacă posesorul mingii, atunci jucătorii fără minge trebuie să sprijine jucătorul cu minge asigurându-i eficiența pasei. În general, conducătorul de joc trebuie să fie În permanență punctul de sprijin. În faza de transport a mingii este indicat
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
alergare În viteză. Recomandări: * Exercițiul contribuie la consolidarea paselor lungi (necesare și fazei a II-a), la dezvoltarea vitezei de deplasare, a preciziei și a orientării În spațiu; * Pentru a crește dificultatea efectuării pasării, se dispun pe mijlocul terenului 2-3 apărători (fig. nr. 131). Ex. 6. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri la nivelul extremelor. La semnal jucătorul din șirul A paseză mingea portarului, iar jucătorul din șirul B aleargă În viteză, primește mingea de la portar și o transmite jucătorului 1
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
se țină cont de faptul că o echipă care este bine pregătită pentru atac, trebuie În mod obligatoriu să aibă preocupări și pentru sistemul de apărare advers. Structuri de exerciții Ex. 1. O pătrundere cu mingea În spațiul dintre doi apărători induce demarcarea indirectă a coechipierului și stă la baza creării raportului supranumeric (fig. nr. 132). Ex. 2. Jucătorul din linia de la 9 m, aflat În posesia mingii, depășește un apărător și angajează pivotul, centrul sau extrema (fig. nr. 133). Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 1. O pătrundere cu mingea În spațiul dintre doi apărători induce demarcarea indirectă a coechipierului și stă la baza creării raportului supranumeric (fig. nr. 132). Ex. 2. Jucătorul din linia de la 9 m, aflat În posesia mingii, depășește un apărător și angajează pivotul, centrul sau extrema (fig. nr. 133). Ex. 3. Încrucișare dublă Între jucătorii liniei de 9 m, unul dintre interi va finaliza. Obs.: dacă nu reușește să finalizeze, poate continua cu alte acțiuni, ca de exemplu angajarea pivotului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucători se poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea loviturilor de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează pe blocajul efectuat de extremă sau pivot (fig. nr. 135). Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea lui, continuată cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea lui, continuată cu aruncare la poartă sau cu pasarea mingii unui jucător (fig. nr. 137). Ex. 9. Circulația extremelor pe semicerc, cu pase la centru (fig. nr. 138). Ex. 10. Centrul pasează interului drept și se deplasează În locul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
jucător (fig. nr. 137). Ex. 9. Circulația extremelor pe semicerc, cu pase la centru (fig. nr. 138). Ex. 10. Centrul pasează interului drept și se deplasează În locul acestuia; interul drept transmite mingea interului stâng, care atacă poarta pe direcția unui apărător și angajează interul drept aflat În pătrundere; favorizat de plasamentul pivotului, acesta aruncă la poartă (fig. nr. 139). IV.3.1.3. Forme de joc În atac În realizarea atacului În jocul de handbal, se disting următoarele forme: * atacul rapid
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
forțe dorește să le diminueze prin circulație intensă de minge (această formă este caracteristică echipelor de Începători). În prima fază a atacului pozițional, prin circulația activă a mingii, prin unele fente de pătrundere efectuate de unul sau altul dintre atacanți, apărătorilor nu trebuie să li se lase nici un moment de odihnă. Se creează astfel, condiția aplicării unei combinații tactice de bază sau a unui mijloc al tacticii colective care să-i surprindă pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
efectuate de unul sau altul dintre atacanți, apărătorilor nu trebuie să li se lase nici un moment de odihnă. Se creează astfel, condiția aplicării unei combinații tactice de bază sau a unui mijloc al tacticii colective care să-i surprindă pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii la poartă de la distanță acționează În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de atac presupune ca interii și conducătorul de joc să fie posesorii
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun aruncător la poartă de la distanță. Prin mișcări intermitente pe semicerc, pivotul pune probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de atac presupune ca interii și conducătorul de joc să fie posesorii unei game variate de procedee de aruncare la poartă specifice acestor posturi, pentru a pune În dificultate apărători adverși, de fiecare dată când
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
probleme de marcaj mai multor apărători În același timp. Forma pozițională de atac presupune ca interii și conducătorul de joc să fie posesorii unei game variate de procedee de aruncare la poartă specifice acestor posturi, pentru a pune În dificultate apărători adverși, de fiecare dată când sunt În posesia mingii și angajați În mișcarea de pătrundere. Jucătorii din linia de 9m ajută astfel la demarcarea pivoților și chiar, a extremelor, obligându-i pe apărători să iasă din dispozitivul de apărare și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acestor posturi, pentru a pune În dificultate apărători adverși, de fiecare dată când sunt În posesia mingii și angajați În mișcarea de pătrundere. Jucătorii din linia de 9m ajută astfel la demarcarea pivoților și chiar, a extremelor, obligându-i pe apărători să iasă din dispozitivul de apărare și să-i atace În vederea blocării eventualelor aruncări la poartă. Interilor și conducătorului de joc le mai revine sarcina să angajeze pivoții ori de câte ori se eliberează de marcajul adversarilor, dându-le posibilitatea să arunce la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
1. Mijloacele tacticii colective În apărare Mijloacele tacticii colective se utilizează În cadrul celei de-a IV-a faze a defensivei și anume, În cadrul "apărării propriu-zise". Ele sunt următoarele: a. Repartizarea adversarilor sau numărătoarea este activitatea prin care se fixează fiecărui apărător câte un atacant, pe care Îl supraveghează, Îl marchează și Îl Împiedică să finalizeze. b. Vorbirea În apărare este primul și cel mai ușor mijloc de colaborare Între apărători. Cu ajutorul ei se transmit sarcini cu privire la organizarea apărării Încă din timpul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Repartizarea adversarilor sau numărătoarea este activitatea prin care se fixează fiecărui apărător câte un atacant, pe care Îl supraveghează, Îl marchează și Îl Împiedică să finalizeze. b. Vorbirea În apărare este primul și cel mai ușor mijloc de colaborare Între apărători. Cu ajutorul ei se transmit sarcini cu privire la organizarea apărării Încă din timpul replierii, dar și În continuare, În faza de organizare a dispozitivului, În cadrul repartizării adversarilor și, de asemenea, În timpul utilizării celorlalte mijloace colective de apărare. c. Alunecarea apare ca răspuns
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]