167,887 matches
-
dar dai un rachiu, da? Între timp, în casa lui Ion și Aneta era mare jale: Dă telefon lui frate-tu, grefierul, tremură Aneta. Fratele este trăsnit în moalele capului cînd aude vestea. Trebuia să-l lăsați acolo. Era legitimă apărare. Să-l aducem înapoi? Doamne ferește! Habar n-am ce-i de făcut acum. În casa tinerilor pătrunde o disperare mortală. Totul s-a năruit în urma acestei catastrofe. Pe la ora zece pe uliță trecea Portofel. Dom' Portofel? strigă cei doi asasini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la nas, pe frunte și chiar pe la urechi. Total preocupat de înfruntarea acelei vremi de cîine, omulețul, care era profesorul Paraschiv, nici n-a băgat de seamă salutul amical al unui fost elev. Acesta a pus umbrela sa enormă întru apărarea celui atacat furibund de stropi și fulgi. Paraschiv observa că ceva s-a schimbat și este aproape mirat că eforturile sale în ștergerea lentilelor, nasului și urechilor au început să dea oarece rezultate. Abia atunci își dă seama de ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai cum? repetă puștiul. Ce urmează, mă? Urmează... (privește speriat spre maică-sa). Mama, tot mamă, suflă: Dalbe. Dalbe, spune și Răducu. De ce te bagi, fă? Vrei să te cotonogesc? Nu, ziceam și eu așa... Ieși la treabă! Rămas fără apărare, Răducu se străduiește din răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă de alte chinuri datorită faptului că nici Vasile, tăică-su, nu știa mai mult. Acum hai să înveți și urătura. Prin capul lui Cireș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ai plecat mata... Uită-te, și țîțîșoarele ce-au mai crescut... Fata roșea, se lăsa pipăită și chiar accepta să fie controlată și mai în detaliu. Îndrăzneț cum devenise, Romeo era în al nouălea cer că fetișoarele satului sînt fără apărare în fața lui. Într-o zi, vine Tina, verișoara lui. Cu timiditate îl abordează, precis totuși. Nu mă iei cu mata? De cînd sînt "mata"? Bine, mă iei cu tine? Ce să faci acolo? O să muncesc. O să fac orice treabă. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
va citi, în fața prietenilor intelectuali, Discorsi și L 'Arte della Guerra. Ca secretar al Florenței organizase prima armată națională, iar în opera amintită, scrisă după ce-și pierduse postul, concepe, în formă de dialog, o teorie a tehnicii militare de apărare, închină această operă lui Lorenzo Strozzi, gentilom florentin și o motivează cu ceea ce a învățat din istorie: "din cîte am văzut și citit, armata e prima instituție în stat". Dintre cei doi parteneri de dialog, Cosimo nu face decît să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
necunoscute. De asemenea, și scrierea lui Pseudo Isocrate, Sfaturi către Demonik venită din antichitatea greacă. Nu același lucru se poate spune despre De administrando imperio a lui Constantin Porfirogenetul, o carte aproape în întregime dedicată interesat doar tacticii militare de apărare și cucerire. Constantin, fiul faimoasei Zoe Carbonospina și a lui Leon VI, supranumit "cel înțelept", și care stăpînea atunci (sec. al X-lea) o parte din sudul Italiei, își concepe tratatul luînd în calcul geografia politică și forța principalelor puteri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
apărat și ocrotit pe toți prietenii lui, care, fiind numeroși și slabi și, pe deasupra, temîndu-se unii de biserică, alții de venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; dar prin intermediul lor, el putea cu ușurință să ia toate măsurile de apărare împotriva celor care continuau să fie puternici, în schimb, de abia ocupase Milanul și făcu tocmai contrariul, dînd ajutor papii Alexandru pentru ca acesta să poată ocupa Romagna. Nu-și dădu seama că prin această hotărîre își micșora propria lui putere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
părerii mele, proverbul mult prea cunoscut care spune că cine pune temei pe popor construiește pe noroi; proverbul este adevărat doar atunci cînd un cetățean particular are încredere în popor și se amăgește cu gîndul că acesta i-ar lua apărarea, dacă el ar fi urmărit de dușmani sau de magistrați. În cazul acesta, el poate să se înșele de multe ori, așa cum li s-a întîmplat fraților Gracchi la Roma și domnului Giorgio Scaii la Florența. Dar dacă principele care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a putea analiza caracterele acestor principate trebuie să considerăm și chestiunea următoare: să vedem anume dacă un principe are vreodată un stat destul de solid și puternic încît la nevoie să se poată susține singur, sau dacă are întotdeauna nevoie de apărarea altuia. Și spre a lămuri mai bine această chestiune, spun că, după credința mea, se pot susține singuri numai acei principi care, dispunînd fie de oameni mulți, fie de bani, reușesc să-și alcătuiască o armată bună și să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împotriva lui nu mai este nimic de făcut; dar oamenii se strîng acum mai mult în jurul principelui, pentru că li se pare că el le este foarte îndatorat, întrucît casele le-au fost arse și bunurile le-au fost nimicite pentru apărarea lui. Oamenii sînt în adevăr astfel încît ei se simt legați și obligați față de ceilalți, atît prin binele pe care îl fac, cît și prin acela pe care îl primesc. Prin urmare, dacă vom considera cu atenție toate aceste lucruri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că nu-i este greu unui principe înțelept să păstreze viu curajul supușilor lui, atît la începutul asediului, cît și în cursul lui, cu condiția, desigur, de a nu fi lipsit nici de provizii de hrană, nici de mijloace de apărare CAPITOLUL XI Despre principatele ecleziastice Ne mai rămîne să discutăm acum numai despre principatele ecleziastice; aici greutățile există înainte de a intra în stăpînirea lor, și dacă izbutești să le obții fie prin însușirile tale proprii, fie printr-o împrejurare norocoasă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
doilea, ca nici unul dintre principii acestor state să nu-și mărească teritoriul. Cei care provocau mai multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum ea s-a realizat la apărarea Ferrarei; iar pentru a-l ține în frîu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și fiind mereu cu arma în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ele pot să prospere sau să decadă, arătînd de asemenea diferitele moduri în care mulți au încercat să le cucerească și să le păstreze, îmi mai rămîne acum să vorbesc, în general, despre modurile și mijloacele de atac și de apărare care pot fi necesare în fiecare din statele arătate pînă aici. Am spus mai sus, că un principe trebuie să fie bine statornicit în statul lui, căci altfel se prăbușește cu siguranță. Dar temeliile cele mai bune ale oricărui stat
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
după cum am mai spus, atîta vreme cît nevoia este departe; dar cînd ea se apropie, toți se ridică împotriva ta. Iar principele care s-a încrezut cu totul în vorbele lor și se găsește acum lipsit de orice posibilitate de apărare este pierdut; căci prieteniile pe care le obții cu bani și nu cu un suflet înalt și nobil le cumperi, dar nu le ai în realitate și nu te poți folosi de ele la momentul potrivit. Oamenii șovăie mai puțin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pentru a spune lucrurilor pe scurt, susțin că acela care uneltește cunoaște numai teama, grija de a păstra secretul, frica neîncetată de pedeapsă, care îl înspăimîntă; în schimb, principele are de partea lui autoritatea deplină a principatului, legile, mijloacele de apărare ale prietenilor și ale statului care îl păzesc, astfel că, dacă adăugăm la toate aceste lucruri și simpatia poporului, nu este cu putință ca cineva să fie atît de cutezător încît să uneltească. Și în timp ce un conspirator trebuie să se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine niciodată să te lași să cazi în credința că vei găsi pe cineva care să te ridice de jos. Lucrul acesta sau nu se întîmplă niciodată, sau, dacă se întîmplă, nu este spre siguranța ta, deoarece acest mod de apărare este josnic și nu depinde de tine. Numai acele mijloace de apărare sînt bune, sigure și de durată, care depind numai de tine și de însușirile tale proprii. CAPITOLUL XXV Cîtă putere are soarta asupra lucrurilor omenești și în ce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe cineva care să te ridice de jos. Lucrul acesta sau nu se întîmplă niciodată, sau, dacă se întîmplă, nu este spre siguranța ta, deoarece acest mod de apărare este josnic și nu depinde de tine. Numai acele mijloace de apărare sînt bune, sigure și de durată, care depind numai de tine și de însușirile tale proprii. CAPITOLUL XXV Cîtă putere are soarta asupra lucrurilor omenești și în ce fel poți să i te împotrivești Știu prea bine că mulți oameni
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care s-o stăpînească. Iar dacă veți privi Italia, care este astăzi locul schimbărilor de acest fel, și totodată aceea care le-a dat naștere, veți vedea că ea este ca o cîmpie fără stăvilare și fără nici un fel de apărare. Dar dacă ar fi fost apărată cu energia și virtutea necesară, așa cum sînt Germania, Spania și Franța, atunci sau revărsarea apelor n-ar fi provocat acele mari schimbări care s-au întîmplat, sau însăși revărsarea nu s-ar fi produs
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rezistențe a lui Leonida la Thermopile și mai ales prin progresele uimitoare ale Imperiului roman și ale Imperiului arab. Această maximă a lui Machiavelli poate, deci, conveni tuturor popoarelor destul de numeroase ca să poată furniza un număr suficient de soldați pentru apărare. Ca și autorul, sînt convins că un stat nu este bine servit de mercenari și că fidelitatea și curajul soldaților țării respective îi depășesc pe aceștia cu mult. Este, în primul rînd, periculos să-i lași pe supuși să lîncezească
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
conducerea trupelor, să rămînă lîngă armata sa, ca într-o a doua reședință. Interesul, datoria, gloria lui totul îl obligă la aceasta. Cum este șeful justiției distributive, tot așa este și protectorul și apărătorul poporului său; el trebuie să privească apărarea supușilor ca pe unul din obiectivele cele mai importante ale funcției sale, pe care, din acest motiv, nu-l poate nimănui încredința, decît lui însuși. Interesul lui îi cere ca el să se afle în persoană la armată, deoarece toate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
spune că acest spirit de neliniște, care i-a chinuit atîta pe oameni, acum s-a potolit; nu mai este, astfel, nevoie de citadele pentru a răspunde de fidelitatea orașelor. Nu același lucru se poate spune despre fortificații, necesare pentru apărarea în fața dușmanului și pentru a asigura mai bine liniștea statului. Armatele și fortărețele sînt la fel de utile pentru principi; căci, dacă pot opune armata lor inamicilor, ei o pot și salva, sub tunurile fortărețelor, în caz de pierdere a bătăliei; asediul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prefaci că ai încredere. (Christina) 30 Ele sînt venale (fără scrupule). (Christina) 31 Ce loc va dura atît, dacă e serios atacat fără să fie apărat? (Christina) Observația are valoare parțială, pentru că în finalul capitolului se pune accent și pe apărare. (N.ed.) 32 Toți principii de astăzi sînt ecleziastici. Toată Italia este în această stare, ca și o mare parte a Europei. (Christina) 33 Se poate nefericire mai mare decît aceea în care sînt popoarele Statului eclesiastic sub Inocențiu X? (Christina
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
amenințând echilibrul pe termen mediu și lung (Van Parijs, 1999). Comportamentul lor electoral iresponsabil ar penaliza tinerele generații mai puțin numeroase și mai puțin reprezentate. Viriot Durandal remarcă totuși că pensionarii nu constituie un ansamblu omogen în cadrul electoratului centrat pe apărarea exclusivă a intereselor sale. Pe eșichierul politic, sufragiile lor sunt destul de împărțite și organizațiile lor nu sunt neapărat unitare. De fapt, totul depinde de cultura lor de mobilizare. Dar ameliorarea nivelului socio-cultural al seniorilor în țările noastre, cultura lor mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
preț. Ea îl varsă, atenție!, peste capul lui Isus, în timp ce Acesta șade la masă în casa lui Simon Leprosul, cum menționează și textul din Proloage. În urma gestului, ucenicii se enervează și-I cer socoteală, dar Isus, așa cum ne amintim, ia apărarea femeii, spunându-le că ea a făcut ce-a făcut ca semn al apropiatei Sale îmbălsămări și înmormântări. Marcu (14,3-9) aduce câteva amănunte inedite. De la el aflăm că parfumul a fost obținut din nard, că este „de încredere” și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de adevăr” îl obligă să-l situeze pe Dionisie către sfârșitul secolului I d.Hr. sau mai târziu, în prima jumătate a secolului al II-lea. Citez câteva dintre argumentele sale: 1. În corpus nu există nici un fel de preocupare pentru apărarea Sfintei Treimi, subiect care era totuși la ordinea zilei în secolele al V-lea și al VI-lea; autorul pare să nu cunoască terminologia trinitară din scrierile lui Athanasie, Vasile, Grigore din Nazianz și Chiril al Alexandriei. 2. Dimpotrivă, tema
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]