8,321 matches
-
boală". Socrate s-a prefăcut fiind, de fapt, pesimist. "T I M I D I T Ă Ț I" A C T U A L E Dacă definim metafizica prin distincția operată între două lumi prin opoziția între esență și aparență, adevărat și fals, inteligibil și sensibil, atunci trebuie să spunem că Socrate este inventatorul metafizicii. El face din viață ceva ce trebuie judecat, măsurat, îngrădit, iar din gândire o măsură, o limită ce se exercită în numele unor valori superioare Divinul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
proporțiile pe care le cunoaște și consecințele sale. Problema apare în momentul în care sectorul privat este fetișizat și creditat cu tot ceea ce este bun și performant, iar cel public e desconsiderat și degradat din rangul său firesc, menținându-se aparențele că el ar conduce și ar controla tot ceea ce se întâmplă în spațiul său tradițional, când, de fapt, este deposedat de puterea reală. Avansul deținut de interesul privat nu numai că a dus la expansiunea acestuia, la "ocuparea" unor domenii
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
relațională PAGEREF Toc164861081 \h 17 HYPERLINK \l " Toc164861082" Disponibilitate și simț al ritmului pentru deschiderea spațiului PAGEREF Toc164861082 \h 19 HYPERLINK \l " Toc164861083" „Sen-no-sen is good because it gives you room!” PAGEREF Toc164861083 \h 21 HYPERLINK \l " Toc164861084" Sub calmul aparențelor, vigilența constantă PAGEREF Toc164861084 \h 24 HYPERLINK \l " Toc164861085" BA-UL CUNOAȘTERII COLABORATIVE PAGEREF Toc164861085 \h 25 HYPERLINK \l " Toc164861086" Un spațiu Împărtășit În mișcare PAGEREF Toc164861086 \h 26 HYPERLINK \l " Toc164861087" Ba, o conștiință Împărtășită PAGEREF Toc164861087 \h 26
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mobile franțuzești vechi. Radom Întrebase: cum se putea ca un autor atât de atașat de valorile și tradițiile ancestrale ale țării sale să aibă un interior - spațiu intim al existenței - atât de occidentalizat? Replica lui Yukio Mishima desemnează esența, nu aparența formelor, pasagere și lipsite de importanță. După ce a Încercat zadarnic să provoace la revoltă Forțele de Autoapărare japoneze În 1970, după ce a constat că eșuase, acest romancier ultranaționalist a ales moartea rituală prin sepukku. Considerând că nu mai merită să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mai multe victorii tactice, cu atât situația sa strategică devenea mai vulnerabilă. Aceasta nu poate să nu ne amintească de conținutul cărții lui Luttwak despre paradoxul strategiei, potrivit căruia, În acest domeniu, mai binele este adesea inamicul binelui. Sub calmul aparențelor, vigilența constantă Dacă, pentru Yukio Mishima, doar invizibilul e japonez, aceasta nu Înseamnă că restul nu contează, ba dimpotrivă, iar acest paradox nu e deloc absurd. Se manifestă aici realitatea unei percepții care acceptă simultan lipsa de permanență budistă În spatele
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
constantă Dacă, pentru Yukio Mishima, doar invizibilul e japonez, aceasta nu Înseamnă că restul nu contează, ba dimpotrivă, iar acest paradox nu e deloc absurd. Se manifestă aici realitatea unei percepții care acceptă simultan lipsa de permanență budistă În spatele zidului aparențelor și cea mai mare atenție pentru forme, etichetă și ritualuri. În Japonia, se obișnuiește să se spună că muntele Fuji poate fi urcat pe multe poteci, dar toate duc la același vârf. De aceea, În Arhipelagul Nipon se consideră preferabil
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
se extaziază și sărbătoresc În grup, cu multă bere și sake, explozia primăvăratică a florilor de cireș, ce eliberează, Într-un suflu puternic și neprecupețit, Întreaga putere a unei naturi la ieșirea din iarnă. În grija extremă pentru forme și aparențe, atemporalul se dezvăluie fără a devaloriza aceste manifestări temporare, căci unul fără celelalte nu există. Pe străzile din Tokyo, costumele cele mai tradiționale coexistă fără nici un dezacord cu cele mai up to date, cu ultimul strigăt al modei. Prin variații
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ce vei obține (see what you get), riști să aștepți mult, foarte mult timp. Atunci când promisiunea este evidentă și nu există distanță Între semnificant și semnificat, nu e necesară o receptivitate deosebită pentru a decodifica situația și pentru a depăși aparențele. Invers, În societățile În care elementul tacit predomină În relații și discursuri, sensibilitatea este esențială pentru a Înțelege ceea ce se află În spatele cuvintelor, În Întorsăturile de frază, În tăceri și În ritualurile cu detalii complexe și niciodată inocente. În Japonia
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sunt redutabile. Ele sunt mai profunde, acolo unde bărbații sunt descriptivi, iar asta se observă În munca de zi cu zi. Ceea ce nu e spus este vital, iar munca este infiltrată În permanență de sensibilitate și relațional. Se vorbește, În aparență, despre o mulțime de lucruri, fără a se numi neapărat obiectul, creîndu-se astfel consensul care conduce la decizie. Promovarea unei persoane este efectivă din momentul În care fiecare și-a manifestat adeziunea. În schimb, calitatea ține de responsabilitatea individuală și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În comunicarea sa cu publicul, a avut surpriza să constate că școlile vor să descopere tocmai această autenticitate in situ. „Este esențial pentru ele și, În orice lucru, trebuie să se caute ceea ce este esențial, să se meargă sistematic dincolo de aparențe”, declară conducerea Întreprinderii. Acest muzeu a devenit o referință utilă pentru viața socială, dar și un instrument, așa cum este cazul echipelor de pompierii, ce se folosesc de el pentru a improviza scenarii de intervenție În situație de criză. KTC Își
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de cele mai multe ori contestată, Întrucât se consideră că, În ultimă analiză, orice metodă implică o anumită activitate și, mai ales, este greu de Întrevăzut de unde și până unde Începe și se sfârșește adevăratul activism al elevului. De multe ori sub aparența unei pasivități se ascunde o intensă participară și trăire a momentului de Învățare dat. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la plictiseală, la oboseală și lipsă de atenție, de unde o eficiență scăzută a Învățării. Cel care urmărește o expunere este astfel mai mult obiect, decât subiect al Învățării, În sensul că aici nu el acționează, ci cu el se realizează aparența activității. Ritmul și sensul gândirii, al operațiilor, este strâns dirijat, impus pas cu pas, ceea ce răpește elevului posibilitatea de inițiativă, de opțiune, de judecată critică, menținându-l Într-o situație de dependență totală față de cele afirmate de educator. Nu este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
necunoscutului. Subiectul trăiește această situație discrepantă dintre propriile-i cunoștințeși noutatea care nu se mai potrivește acestora, care cere o altă explicație, ca pe un „conflict” lăuntric de natură epistemică, ca pe o situație paradoxală (ca pe un eveniment În aparență simplu și cunoscut, dar care sfidează explicațiile simple și cunoscute cu o părere contrară opiniei curente) și pe care caută să o rezolve prin căutarea și găsirea de soluții adecvate, prin demonstrații și argumentații raționale. Cert este că În această
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1999). De fapt, valoarea este dată de piață, clientul fiind cel care stabilește valoarea, prin aprecierea produsului. Pentru un produs existent pe piață există întotdeauna o valoare: prețul de vânzare. Diferența dintre preț Și valoare este diferența dintre esență Și aparență. Cunoașterea valorii unui activ este esențială în cunoașterea prețului care ar trebui plătit pentru un anumit activ. Un postulat de bază în evaluare este acela că o persoană nu va plăti pentru un activ mai mult decât valorează. Există însă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în afara lor. Din acest punct de vedere, orice eșec al școlii în a disemina cunoașterea tehnică este lipsit de importanță: școlile transmit în primul rând vocabular, dicție, stil vestimentar, gusturi estetice, valori și maniere. Sistemul de selecție este doar în aparență competitiv, fiind în realitate paternalist, iar aleșii trebuind să demonstreze: - apartenența la grupul cultural dominant sau - adeziunea la acest grup și la valorile sale. Argumentația lui Collins este apropiată de tema curriculumului ascuns și țintește procesele de reproducere socială prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educaționale pentru obținerea de poziții înalte în firmele private sau în birocrația de stat indică doar consolidarea noului mod de dominație. Diplomele fac parte din instrumentarul alchimiei simbolice prin care materialitatea puterii economice și a celei politice se ascunde sub aparența unei aristocrații cultivate și inteligente. În plus, locul statului în sistemul acreditărilor școlare dezvăluie adevărata sa esență. Mai mult decât monopolist al violenței fizice sau colector de taxe și impozite în perimetrul unui anumit teritoriu, statul se definește prin pretenția
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin contribuții legislative și constituționale numeroase, contradictorii, parțiale și suprapuse. 5. Cum, așadar, va proceda Platon pentru a-i convinge pe alții, dar și pe sine, la urma-urmelor, că ceea ce rațiunea pare să dicteze este și acceptabil, și fezabil, în pofida aparențelor destul de puțin atrăgătoare? (Căci nu trebuie să ne închipuim că Platon trișează susținând lucruri pe care el însuși nu le crede!) Ei bine, va recurge la restauraționism. Parcă anticipând o obiecție a lui Aristotel la alcătuirea statală din Republica, care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bun, deoarece a fost creat de un Creator bun. Faptul că experiența curentă pare a ne recomanda să credem contrariul nu ar fi decât dovada că această experiență - lumea „faptelor” pe care Rousseau voia să o înlăture - ține de regatul aparențelor false și falsificatoare. Am spune că optimismul teologico-antropologic susține optimismul politic al revoluției-restaurație și că, în același timp, își află în acesta din urmă finalitatea sa profundă. Nu putem face revoluție fără restaurație și nu putem face restaurație fără un
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de fapt, lucrurile și fenomenele din lumea sensibilă înconjurătoare, înțeleasă ca realitate decăzută metafizic, de gradul al II-lea. Noi înșine, oamenii, facem parte din această lume în care trăim fără să ne dăm seama că ne aflăm în mijlocul unor aparențe înșelătoare pe care, în ignoranța care ne caracterizează, le luăm drept niște realități adevărate. 5) Și, în sfârșit, focul din peșteră simbolizează chiar Soarele, principiul luminii datorită căruia este posibilă vederea însăși; prizonierii din peșteră au în fața lor umbrele, singurele
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vederea însăși; prizonierii din peșteră au în fața lor umbrele, singurele pe care le pot vedea, ale lucrurilor care defilează între ei și focul din spatele lor. „Morala” ce se impune din această fabulă este aceea că trăim în mijlocul unei lumi de aparențe înșelătoare pe care, din ignoranță, le luăm drept niște realități adevărate. Suntem, ca atare, sclavii ignoranței în care ne aflăm. Se impune, iarăși, o constatare fundamentală: suprimarea neștiinței la care este condamnat omul prin alcătuirea metafizică a realității contează ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la care este condamnat omul prin alcătuirea metafizică a realității contează ca o condiție fundamentală a eliberării sale din peștera în care îl închid simțurile sale, întrucât doar pe baza acesteia el va putea distinge cu claritate între realitate și aparența realității. Acest mit, probabil cel mai cunoscut din întreaga filosofie a lui Platon, trece pentru cei mai mulți dintre interpreții platonismului ca o metaforă a condiției umane. Conform cu aceasta, omul este condamnat să-și ducă existența într-o lume de aparențe, dar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și aparența realității. Acest mit, probabil cel mai cunoscut din întreaga filosofie a lui Platon, trece pentru cei mai mulți dintre interpreții platonismului ca o metaforă a condiției umane. Conform cu aceasta, omul este condamnat să-și ducă existența într-o lume de aparențe, dar pe care în neștiința sa fundamentală, în necunoștință de cauză, este ispitit s-o considere ca fiind cea cu adevărat reală. Prizonierii închiși în peșteră oferă imaginea condiției umane însăși, caracterizată prin perseverența cu care omul insistă într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în peșteră oferă imaginea condiției umane însăși, caracterizată prin perseverența cu care omul insistă într-o gravă eroare metafizică, una în care a fost aruncat de la început și care constă în a confunda cele două planuri ale realității: esența și aparența sa. O profundă eroare, bazată pe confuzia dintre adevăr și fals, dintre realitate și iluzia realității, prin care omul consideră ca fiind adevărat ceea ce este fals, ceea ce reprezintă doar o iluzie a realității ca realitatea însăși, apasă asupra condiției specifice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
iluzia realității, prin care omul consideră ca fiind adevărat ceea ce este fals, ceea ce reprezintă doar o iluzie a realității ca realitatea însăși, apasă asupra condiției specifice omului în lume. În termeni mai filosofici, este vorba de raportul dintre esență și aparență. Omul ia, ca fiind esență, ceea ce nu este decât aparență. În termenii proprii filosofiei platoniciene este vorba de confuzia dintre lumea I-a a Ideilor și lumea II-a a lucrurilor, dintre adevărata realitate și falsa realitate, ce nu valorează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este fals, ceea ce reprezintă doar o iluzie a realității ca realitatea însăși, apasă asupra condiției specifice omului în lume. În termeni mai filosofici, este vorba de raportul dintre esență și aparență. Omul ia, ca fiind esență, ceea ce nu este decât aparență. În termenii proprii filosofiei platoniciene este vorba de confuzia dintre lumea I-a a Ideilor și lumea II-a a lucrurilor, dintre adevărata realitate și falsa realitate, ce nu valorează decât ca o iluzie, aparența adevăratei realități. „Ce semnificație are
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]