8,411 matches
-
slava, Îți așterneau pios, uitând otrava Ascunsă-n șușoteli și vorbe goale... Acum se bucurau, uitând gâlceava, Văzând Mântuitor în mers agale, Primit cu sărutări pe sfinte poale, Ca omul luminat precum dumbrava. Suit pe un asin, privea cu milă Apostolii din jur, dar multă silă Vedea la prefăcuți ce-aveau să-L vândă Și a zâmbit, știind la ce osândă Iubirea Lui va fi nesocotită Și doar în Cer Îi fi-va prețuită... Referință Bibliografică: SONET DE FLORII / Marian Malciu
SONET DE FLORII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373998_a_375327]
-
explicat că "Săptămâna care urmează este diferită de cele 40 de zile de post care au trecut. Este cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii. Săptămâna Sfintelor Patimi a fost săptămână de post aspru încă din timpul Sfinților Apostoli și în Sfânta și Marea Vineri nu se săvârșește Sfânta Liturghie și nici nu se mănâncă absolut nimic pentru a se împlini cuvântul Mântuitorului că atunci când Mirele, adică El, Hristos, nu va mai fi cu ucenicii, aceștia vor posti cu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă. În Sfânta și Marea Joi, dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele și mântuitoarele
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
să vadă de va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac". Iar Sfântul Apostol și Evanghelist Matei spune: Iar a doua zi, întorcându-Se în cetate a flămânzit. Și văzând un smochin lângă cale, a venit la el și n-a găsit nimic în el decât numai frunze. Și i-a zis lui: "În
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Săptămâna Patimilor care se săvârșesc în zilele de luni, marți și miercuri unite cu Vecernia zilei următoare. Cuvânt ziditor pentru Sfânta și Marea Joi În Sfânta și Marea Joi dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, miercuri seara cu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
umble după întâietăți. După ce le-a spălat picioarele îi îndemnă la aceasta zicând: "Cel care vrea să fie întâiul să fie în urma tuturor", dându-se El Însuși pildă. Se pare că Iisus Hristos a spălat picioarele lui Iuda înaintea celorlalți Apostoli. În urma tuturor a venit și la Petru. Acesta, având mai multă dragoste de Iisus Hristos, nu L-a lăsat să-i spele picioarele; dar pe urmă Îi îngăduie să-i spele nu numai picioarele, ci și mâinile și capul. Așadar
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
să fiu și eu ca ea!”. Doamna Gavrilă mi-a vorbit despre relația ei cu Dumnezeu, dar totul era ca un vis pentru mine. Reporter: Mă bucur dacă se poate spune în vremea noastră despre cineva că este un model. Apostolul Pavel spunea: „Călcați pe urmele mele, întrucât și eu calc pe urmele lui Cristos”. Simona Albu (Tălpău): Da, și spre surprinderea mea, am găsit mai multe modele în lumea în care trăiesc acum și mă bucur că sunt înconjurată de
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
am văzut schimbarea din mama, după care a urmat transformarea vieții mele. Reporter: Înainte de a-L întâlni pe Dumnezeu nu erai mulțumită și voiai să te afirmi prin munca ta. Care este acum scopul tău în viață? Simona Albu (Tălpău): Apostolul Pavel spune: „Și să-L cunosc pe El și puterea învierii Lui”. Acesta este scopul meu acum: să-L cunosc pe El, pe Dumnezeu. Cu cât Îl cunosc mai mult, cu atât îmi dau seama că nu știu mai nimic
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375318_a_376647]
-
despre ea. Apostolatul penitențial itinerant început cu doi frați discipoli, Bernardo de Quintavalle și Pietro Cattani, avea să fie primul experiment de viață franciscanaă, sămânța noii comunități creștine ce a dus la formarea nucleului celor 12 frați (precum cei 12 Apostoli ai lui Isus Cristos), pentru care Francisc a scris Regula, a mers la Papă ca să i-o aprobe. Un adevărat dar făcut de Dumnezeu, nu numai acelui Ev și acelui spațiu geografic, dar și nouă, celor de azi, care dorim
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
trăi după forma Sfintei Evanghelii, așa cum a făcut Francisc? Așa cum rezultă din paginile cărții, rod al cercetării asidue a principalelor izvoare franciscane, înseamnă “a urma” în simplitate și sărăcie acest ideal de viață care a fost modelat de către Isus împreună cu apostolii”. (Cf. 1 Cel.29 : FF 336). Și ca o caracteristică principală a noii forme de viață evanghelică propuse de Francisc este renunțarea totală la ceea ce i-ar fi revenit sieși, cât și la ceea ce ar fi revenit comunității și nu
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
cultural și bisericile dedicate cinstirii lor, devin locuri unde se formează deprinderi de devoțiuni particulare. Și Francisc a fost influențat în pietatea sa de cultul dedicat sfinților. Legendele populare și așa numitele Passiones care făceau referință la misiunile efectuate de apostoli, au înflăcărat mintea și inima Sfântului Francisc. Adânc înrădăcinată în conștiința poporului, credința populară l-a influențat. De asemenea, prezența fraților studioși în fraternitate a facilitat transmiterea orală a culturii - concretizată în culegeri de predici, meditații și alte texte patristice
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
și morții, practic este începutul noii creațiuni a lumii. Învierea nu este o doar o părere a unora care L-au văzut și au vorbit cu El, ci este probată printr-un număr de 12 apariții în fața diferitelor persoane, a apostolilor, a Mariei Magdalena, a celor doi ucenici care se îndreptau spre Emaus, în Cenacol unde erau adunați ucenicii după moartea Lui, împreună cu Prea Sfânta Fecioară Maria. După Înălțarea lui Iisus, la patruzeci de zile după Învierea Lui, Domnul îl trimite
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
duhovnicului la spovedanie, sau arăți prin faptul de a fi smerit. Important este, că imaginea ta să fie un rod al smereniei, pentru că aceasta este principala virtute. Să nu cauți niciodată să fii mai mult decat ești, după cum spune Sfanțul Apostol Pavel în Epistola sa către români: „Să nu te crezi mai mult decât trebuie să-ți crezi și să nu-ți crezi decât intru crezarea măsurii”. Cu alte cuvinte, să nu te crezi tu că ești mai mult decât trebuie
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
sau de un cuget stricat, sau de o petrecere și viețuire rău famate, atunci prietenia față de acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
astfel, drept mărturii de însemnată credibilitate pentru Biserica noastră, dreptmăritoare, strămoșească și românească” (pp. 5 - 6). “Pe lângă cele semnalate deja, prin această lucrare, autorul dovedește și faptul că este un apropiat și prieten al Sfinților Ilie Profetul sau Proorocul, Andrei Apostolul cel întâi chemat și Iacov cel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Niceta de Remesiana. Pe toți îi descrie în cuvinte sincere, delicate și alese și îi prezintă credincioșilor ca modele, pilde și reepere de înaltă și autentică viețuire
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
din divina substanță a adevăratei fericiri, o fericire în așteptare pe drumul anevoios spre desăvârșire. E drept că mai există și categoria deloc neglijabilă a căldiceilor (credincioșii fără credință și ateii religioși pomeniți de scriitorul suedez Pär Lagerkvist), despre care Apostolul Ioan spune următoarele în Apocalipsa (3/16): „Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea”... Cu speranța că voi izbuti să îmbogățesc cu o câtime imaginea despre fericire, adaug la cele spuse
FERICIREA-N BANI SCĂLDATĂ E-N ESENŢA EI RATATĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375554_a_376883]
-
înaltă în omenire, încât ar fi fost dezonorant pentru Noi să râvnim la orice, altceva sau la oricine, altcineva. Aleșii Fii ai Daciei Mari-iluștrii traco-dacologi și urmașii urmașilor lor, incepand cu: Hestia, Zamolxis, Orfeu, Burebista, Deceneu, Decebal, Socrate, Herodot, Sfinții Apostoli: Andrei, Pavel, Ioan, Filip, Marcu, Matei, Luca; Mării sfinți Părinți și Împărați: Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Nicolae de Mira-Lichiei, Sf. M. Mc. Gheorghe, Sf. M. Mc. Dimitrie, Sf. M. Mc. Mină, Sf. M. Mc.
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Tisa și spre nord ceva, și spre sud mai mult, si care întindea simbolică hora a sacrificiului propriu, pentru a stavili navală hoardelor sângeroase cu suflete crude de diavol. A strâns cu pasiune, cu grijă de părinte, cu grijă de apostol, toate rândurile scrise de alții-mari oameni dotați și patrioți-publicându-le unde reușea, cu sacrificiul sau material, numai și numai să nu se piardă acele pietre prețioase ale romanismului, ale noastre, ale tuturora și care compuneau patrimoniul sfânt al oamenilor născuți pe
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mai mult de 2 500 articole de promovare a culturii”. (Așa cum l-am cunoscut. Op. cît. p. 98-99) Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
de prea sfanțul și prea fericitul Leon, papa Romei, ca circulă în scris în Biserică Romei, următoarele: După ce Leon a scris scrisoarea către cel intru sfinți Flavian patriarhul Constantinopolului, împotriva ereticilor, Eutihie și Nestor, a pus-o pe mormântul verhovnicului apostolilor Petru. A petrecut în rugăciuni, post și culcări la pământ, s-a rugat celui dintâi dintre ucenicii Domnului zicând: Ceea ce am greșit eu ca om, îndreaptă tu că unul căruia ți-a fost încredințată Biserică și Tronul de Domnul și
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
s-a rugat celui dintâi dintre ucenicii Domnului zicând: Ceea ce am greșit eu ca om, îndreaptă tu că unul căruia ți-a fost încredințată Biserică și Tronul de Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. După patruzeci de zile, apostolul s-a arătat celui ce se ruga și i-a spus: ,, Am citit și am indreaptat”. După ce papă Leon a luat scrisoarea din mormântul sfanțului apostol Petru, a deschis-o și a găsit-o indreaptata de mână apostolului. CAPITOLUL 148
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
Tronul de Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos”. După patruzeci de zile, apostolul s-a arătat celui ce se ruga și i-a spus: ,, Am citit și am indreaptat”. După ce papă Leon a luat scrisoarea din mormântul sfanțului apostol Petru, a deschis-o și a găsit-o indreaptata de mână apostolului. CAPITOLUL 148 VEDENIA LUI TEODOR EPISCOPUL DARNEI DESPRE ACELAȘI PREA FERICIT LEON Teodor , prea cuviosul episcop al cetății Darnei din Libia, ne povestea acestea: Când eram în sinchel
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
de zile, apostolul s-a arătat celui ce se ruga și i-a spus: ,, Am citit și am indreaptat”. După ce papă Leon a luat scrisoarea din mormântul sfanțului apostol Petru, a deschis-o și a găsit-o indreaptata de mână apostolului. CAPITOLUL 148 VEDENIA LUI TEODOR EPISCOPUL DARNEI DESPRE ACELAȘI PREA FERICIT LEON Teodor , prea cuviosul episcop al cetății Darnei din Libia, ne povestea acestea: Când eram în sinchel, al celui intru sfinți patriarhul Evloghie, văd în vis pe un barbat
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
mea, scrisă către fratele nostru Flavian, patriarhul Constantinopolului. Ați scos la adevăr doctrina mea, din acea scrisoare și ați închis gurile ereticilor. Cunoaște frate, că nu numai pe mine m-a bucurat dumnezeiasca voastră osteneală, ci și pe Petru, verhovnicul apostolilor și înainte de toate, pe însuși Adevărul propovăduit de noi, care este Hristos, Dumnezeul nostru. Vedenia acesta nu am avut-o numai o dată, ci am văzut-o de trei ori. Încredințat de a treia vedenie, am povestit-o celui intru sfinți
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
El a lăsat Trupul Lui (Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi o găsim strânsă în jurului Mesei Domnului, căci „stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” ne relatează Faptele Apostolilor în capitolul 2 cu 42. De atunci, aflându-se în stare permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]