18,576 matches
-
socotește C. Rădulescu-Motru, ci doar netezite, "prin răspândirea unei atmosfere calde, emoționale"180. Gigantismul emotiv și mistic caracterizează definitoriu prima formă de personalitate. Atitudinea ei proprie este antropomorfizarea. Starea sa difuză nu-i permite o exprimare coerentă "în afară", deși aptitudinile crescute pe fondul ei sufletesc sunt legate de energia cosmică. Totuși, această energie nu și-a găsit, prin aptitudinile omului primitiv, forma de actualizare căutată, "finală". Evoluția către aceasta este abia la început, dar sensul ei este de pe acum dat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prima formă de personalitate. Atitudinea ei proprie este antropomorfizarea. Starea sa difuză nu-i permite o exprimare coerentă "în afară", deși aptitudinile crescute pe fondul ei sufletesc sunt legate de energia cosmică. Totuși, această energie nu și-a găsit, prin aptitudinile omului primitiv, forma de actualizare căutată, "finală". Evoluția către aceasta este abia la început, dar sensul ei este de pe acum dat. Atitudinea posesivă a eului mistic se însoțește cu difuziunea emoțională necontrolată și cu tentația și realizarea antropomorfizării elementelor lumii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate influența lucrurile, primitivul practică minciuna. Mentalitatea este instrumentul adaptării primitivului (misticului) la mediu; ea constituie și nucleul structurii aptitudinale care susține tehnica muncii proprie personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată, modificările structurii personalității misticului semnifică o încadrare în spațiul finalității. Personalitatea amorfă a misticului, ca primă formă umană, este ea însăși "scop", fiind pregătită, după cum am văzut, de condiții
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
original, activ în anumite condiții sociale și plasat într-o perspectivă istorică. Filosoful român accentuează alte elemente ale sufletului mistic față de cele care apar accentuate în descrierile lui Lévy-Bruhl. Acesta din urmă insistă pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele lui Lévy-Bruhl și în general în lucrările de antropologie culturală, etnologie, sociologia comunităților arhaice, probe pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Exemple de personalități ca tipuri sociale: preotul, despotul, războinicul, cărturarul, medicul, artistul; apoi, educatorul, comerciantul, agricultorul, industriașul etc.) Mai aproapiate de diferențierile energetice cerute de natură, ele sunt, în comparație cu personalitatea mistică, mai apropiate și de "voința liberă" care susține sistemul aptitudinilor fixate într-un gen de muncă. În fond, condiționatul natural și Necondiționatul sunt mai apropiate de "tip" decât de mistic, am putea spune în termenii interpretării de față. Acest fapt are semnificația unei mai bune așezări a omului în ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de mistic, am putea spune în termenii interpretării de față. Acest fapt are semnificația unei mai bune așezări a omului în ordinea universală, a unei optime utilizări, prin muncă, a energiilor lumii, dar și a unei mai stabile cristalizări a aptitudinilor într-un gen de muncă dat. Omul își păstrează locul de centru de echilibru al ordinii universale, iar personalizarea energiei capătă o nouă poziție, mai apropiată de scopul final al evoluției sale. În textele lui Rădulescu-Motru, tipul nu apare cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca personalitate a poporului: "căci cultura este o personalitate. Ea este însă o personalitate tip, și nu o personalitate în corp concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de muncă, nu sunt dublate de conștiinciozitatea muncii, iar creația, întâmplătoare încă, nu-și are temeiul în aptitudini selectate de eu și întărite prin așezarea lor în structura personalității. Anticipațiile sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmarea configurării mediului cultural și datorită influențelor lui se formează personalitatea individului. Acest raport accentuat "aristotelician" apare și în Personalismul energetic: "Poporul este nu numai înaintea individului, dar este și mai complet decât individul. Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa (cultura) apare ca o potențialitate armonică ideală; pe când individul cuprinde în fondul său numai anumite aptitudini, și de aceea personalitatea sa apare ca o realizare specială sau concretă a acestor aptitudini"196. Argumentele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu numai înaintea individului, dar este și mai complet decât individul. Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa (cultura) apare ca o potențialitate armonică ideală; pe când individul cuprinde în fondul său numai anumite aptitudini, și de aceea personalitatea sa apare ca o realizare specială sau concretă a acestor aptitudini"196. Argumentele lui C. Rădulescu-Motru pentru ideea culturii ca pesona-litate (în genere) pornesc de la premisa că, asemenea personalității, cultura este echilibru sufletesc. Totuși, ea este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa (cultura) apare ca o potențialitate armonică ideală; pe când individul cuprinde în fondul său numai anumite aptitudini, și de aceea personalitatea sa apare ca o realizare specială sau concretă a acestor aptitudini"196. Argumentele lui C. Rădulescu-Motru pentru ideea culturii ca pesona-litate (în genere) pornesc de la premisa că, asemenea personalității, cultura este echilibru sufletesc. Totuși, ea este tip, nefiind "personalitate în corp concret"; "Cultura are o structură ideală: este mai mult o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui vine de la personalitățile individuale. De exemplu, tipul de cultură europeană este diferit de cel african datorită diferențelor dintre persoanele ce le alcătuiesc. Dar, deși se revendică de la personalitățile individuale, tipul de cultură este diferit fundamental de acestea în privința rostului aptitudinilor din structura lor. În timp ce primele au forma unor aptitudini stabile, cultura, ca personalitate tip, este alcătuită din aptitudini aflate permanent "în curs de formație". Acest ultim criteriu de distincție între personalitatea individuală și tipul de cultură este necesar nu doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cultură europeană este diferit de cel african datorită diferențelor dintre persoanele ce le alcătuiesc. Dar, deși se revendică de la personalitățile individuale, tipul de cultură este diferit fundamental de acestea în privința rostului aptitudinilor din structura lor. În timp ce primele au forma unor aptitudini stabile, cultura, ca personalitate tip, este alcătuită din aptitudini aflate permanent "în curs de formație". Acest ultim criteriu de distincție între personalitatea individuală și tipul de cultură este necesar nu doar determinării diferențelor dintre aceste două forme ale personalității, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre persoanele ce le alcătuiesc. Dar, deși se revendică de la personalitățile individuale, tipul de cultură este diferit fundamental de acestea în privința rostului aptitudinilor din structura lor. În timp ce primele au forma unor aptitudini stabile, cultura, ca personalitate tip, este alcătuită din aptitudini aflate permanent "în curs de formație". Acest ultim criteriu de distincție între personalitatea individuală și tipul de cultură este necesar nu doar determinării diferențelor dintre aceste două forme ale personalității, ci și pentru a justifica posibilitatea evoluției individului în context
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
posibilă, dar refacerea lui structurală într-o formă individuală este imposibilă și, de fapt, fără sens. În orice moment, idealul este o rezultantă a posibilităților individuale și el determină un spațiu de mișcare pentru acestea în care are loc "realizarea" aptitudinilor în unitatea sufletească. Ideea lui C. Rădulescu-Motru potrivit căreia cultura este personalitatea poporului (ideea privind dublarea tipului personalității individuale cu tipul de cultură) are o anumită semnificație dacă o raportăm la structura formală (schema logică) a determinismului prin finalitate. Din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în care se formează personalitățile individuale, deși, pe de altă parte, el nu ar avea temei în lipsa acestora. Idealul are, primordial, sensul unei "negații" a realității energetice naturale, a tuturor formelor bine constituite ale acesteia, propunând o configurație originală a aptitudinilor. Personalitatea tip (a individului) exprimă a doua operație din schema formală a determinismului prin finalitate, legată de extinderea finalității asupra naturii: afirmarea unității existenței (a existenței-ca-energie, care cu-prinde toate formele personalizate și pre-personalizate ale energiei). Tipul cultural exprimă, formal
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o arătare fără înțeles". Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de individul uman. Alcătuită ca o armătură "în contra mediului extern", cultura consistă din deprinderile voluntare și indirect din aptitudinile intelectuale ale oamenilor. Voluntarismul manifest din concepția despre cultură ca "tip" a lui C. Rădulescu-Motru se explică în două feluri: întâi, prin fundamentul însuși al sistemului filosofic principiul energiei și prin rolul acordat muncii, prezenței active a omului în lume
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în Vocația... . Originalitatea este o notă necesară a culturii și temeiul ei se află în puterea cu care poporul răsfrânge în creațiile sale fondul său propriu. Dependența vieții culturale de "mediul regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă originalitatea culturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regional" întemeiază posibilitatea culturii; dar realitatea ei constă în aptitudinile de muncă. Influența mediului asupra muncii nu este directă. "Imaginea" mediului se află în însușirile sufletești ale oamenilor care sunt în legătură de viață cu el; iar însușirile sufletești susțin aptitudinile anumitor genuri de activități în care subzistă originalitatea culturii. "O cultură este cu atât mai originală cu cât răsfrânge în ea mai expresiv fondul propriu al poporului care a produs-o. Și fondul propriu al poporului este cu atât mai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalist în ea însăși, ci pentru a-i preciza ordinea imanentă care, paradoxal, o scoate din sine și face posibil negativul ei. Tipul individual aparține culturii prin relativa libertate cu care poate folosi energiile, prin funcțiunea lui ca sistem de aptitudini specifice diferitelor meserii. Dar el este și al naturii, pentru că aptitudinile pe care le ordonează în unitatea sa de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care, paradoxal, o scoate din sine și face posibil negativul ei. Tipul individual aparține culturii prin relativa libertate cu care poate folosi energiile, prin funcțiunea lui ca sistem de aptitudini specifice diferitelor meserii. Dar el este și al naturii, pentru că aptitudinile pe care le ordonează în unitatea sa de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de existență sunt "forțe sufletești", energii. În constituția sa, tipul individual este "natural"; ca funcție însă, el este cultural. Dar funcția lui este primordială în ordinea determinismului prin finalitate. Munca este o activitate orientată către un scop, iar sistemul de aptitudini al tipului își dovedește îndreptățirea existențială numai în exercițiul acestei activități. Constituția naturală a tipului este condiționată de funcțiunea lui culturală; finalitatea se extinde asupra ordinii naturale, tipul apărând, astfel, ca un moment necesar în evoluția lumii. Această extindere are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finale a personalizării energiei (personalitatea energetică), factorii biologici, sufletești și sociali sunt mai bine armonizați decât în cazul misticului și al "tipului"; personalitatea energetică este ea însăși izvor de energie. Tehnica muncii pe care ea o activează este întemeiată pe aptitudini profesionale dezvoltate și utilizate spre transformarea și stăpânirea naturii și spre împlinirea programului existențial al omului. Acesta nu mai este nici o ființare supusă cvasitotal ordinii naturale, dar nici nu a ajuns, din primul său moment, la împlinirea condiției de experimentator
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naturii (în om) și făcut să lucreze de către om (propriu-zis și asupra naturii). Ceea ce am putea numi "umanizarea naturii" nu este expresie a necesității oarbe, ci, cum ar spune Spinoza, a necesității libere. Fundată în voința omului, libertatea sprijină cristalizarea aptitudinilor într-un gen de muncă și, în urmare, introduce în lume principiul de ordine propriu omului. O ordine care nu o desființează pe cea a naturii, munca nefiind un gest ne-natural, ci unul natural și cultural totodată; munca este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea energetică, o impune ca fapt universal. C. Rădulescu-Motru susține, în unele contexte ale operei sale, că personalitatea energetică are două forme: profesionistul și omul de vocație. Prima formă (ipostază) este clădită pe diferențierea dispozițiilor sufletești, dar numai în legătură cu o aptitudine, pe când cea de a doua este asociată omului în totalitatea determinărilor sale. În fiecare moment istoric al ei, munca ține pe om în legătură cu energiile naturii, dar și cu Necondiționatul. Pe de o parte, omul, ca personalitate energetică, este forma finală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]