6,475 matches
-
bine de știut că lindinile au devenit o minoritate oprimată cu propriile lor fonduri de la UE, și nu paraziți pe care trebuie să-i Îndepărtezi cu pieptănul În fiecare seară din părul copilului care se zbate. (Am Încercat uleiul de arbore de ceai, puturos, dar inutil, acum am trecut la o chestie chimică după o rețetă a lui Saddam Hussein. Oare Îmi va omorî copiii Înainte să omoare lindinile?) Pare rău, nu sunt disponibilă pentru prânz: am uitat că e vacanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
incendierea conacului Hollinger și despre absurda mărturisire a lui Frank. În portul de ambarcațiuni pătrunsese o goeletă albă cu velele strînse și cu motorul la minimum. La cîrmă se vedea silueta subțiratică a lui Gunnar Andersson, de aceeași Înălțime cu arborele artimon, cu cămașa fluturîndu-i pe umeri ca o fîșie de velă zdrențuită. Vasul părea neîngrijit, avea carena pătată de ulei, de unde am presupus că Andersson navigase cu el pe traseele petrolierelor dinspre Tangier. Apoi am observat capătul de panglică galbenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mijloace contemporane de reproducere a realității - cuvântul și camera de luat vederi - nu sunt mai neputincioase, mai puțin capabile să surprindă sunetul (sau lipsa lui), mirosurile, temperaturile și stările, preajma, multiplele niveluri de ființare pe verticală, de la sol spre vârful arborelui, ca și În varietatea formelor de viață și În subtilitatea interrelațiilor lor. Într-un anume fel, pădurile sunt ca marea, mult prea diversificate senzorial și mult prea necuprinse pentru a lăsa să li se surprindă altceva decât suprafețele sau lucirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
să fie reprezentată aici, iar la această altitudine se mai găsește doar Într-un singur alt loc În insulele britanice, și anume În Irlanda. Ici-colo, În pădure, mai vezi câte un pâlc de frasini și câțiva arbuști de ilice. Însă arborele care domnește este bătrânul rege peste toți arborii: Quercus robur, stejarul englezesc, sau stejarul comun. Coborâm, spre marginea cea mai Înaltă. Nume, știință, istorie... nici botanistul cel mai de neclintit În clasificări nu se gândește la specii și ecologii când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
acelor popoare, pe nedrept, considerate și categorisite ca fiind primitive, potrivit căreia, toate entitățile cu precizarea că ne referim inclusiv la cele ce aparțin regnului mineral au darul de a supraveghea împrejurimile, în analogie cu al unei ființe vii: un arbore suspină, asemenea omului, își depistează dușmanii sau prietenii, distingându-i, ca intenție. Idem, pietrele au o somnolență glorioasă, iar șuierul vântului și hohotele furtunii nu-s altceva decât o distilare a gândurilor, tălmăcindu-se în proteste, în tânguiri și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fiind în tot timpul acesta profund absorbit în efortul de a-și aminti culorile unei vesele sărbători din copilărie, ce unduiau în armonioase și sprințare sonuri galițiene, încât icnetul agresiv al bolovanului sur, amplasat la subsuoara unui gros ram de arbore sequoia îl trezi, plonjându-l subit într-o sfioasă așteptare. După un scurt răstimp echivoc, își reveni din surprindere. Amuzat de ineditul întâlnirii, cotrobăi în covorul de frunze cafenii, după un baston zdravăn al cărui contur îl intui pe dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de ineditul întâlnirii, cotrobăi în covorul de frunze cafenii, după un baston zdravăn al cărui contur îl intui pe dată și, cu o curiozitate de bebeluș poznaș, îl îmboldi în coastă pe puiul de linx vânăt care, cocoțat stângaci în arbore, îl fixa cu ochi tăioși. Nevârstnica și încă nătăfleața jivină scuipă șuierător, după tradiția felinelor, și, cu o mânioasă cange de spini în devenire, lovi convingător în spațiu. Ludic și stupefiat agresor, cu endemice instincte ale jocurilor de vânătoare, practicate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gravifică și contemplă cu o uimire în creștere desfrâul vegetal al misteriosului tărâm, până când, din gama de verde virgin, reuși să decupeze profilul de harfă al unui pom răsărind din adânca despicătură a unei colosale copite de bazalt. E un arbore tipic medicinal, care nu crește decât pe anumite latitudini ale Timpului, se înfioră Profesorul, în timp ce examina interesantul exemplar botanic. Doamne, unde mă aflu, oare? Porni la nimereală printre ferigi arborescente, care pendulau grațios, ca niște imense pene de struț, legănate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mic. În locul cuvintelor absente din conversația lor, se studiară cu binevoitoare căutături. Firește, era vorba, deocamdată, de un popas al amândurora, dar luîndu-l de mână cu prietenie, aborigenul O'Piatră îl duse mai la lumină, trăgându-l dincolo de un măreț arbore, ce semăna cu un elegant candelabru chaldeean, cu șase brațe, dispuse în grupe de câte trei, fiecare, de o parte și de alta a unui braț median, ca la o Menora. Acolo, timp de mai multe secunde, îi studie rana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
stufărișuri, dezmeticindu-se treptat la chemările repetate ale doamnei: Albert! Albert! Albert!... Albert, de câte ori să te anunț că micul dejun se răcește de tot? Peste șapte zile se trezi meditând astfel pe axa aceluiași gând: Atunci, în poiana străjuită de arborele în formă de candelabru chaldeean, parcă m-am întâlnit cu mine însumi... Hoinărind visător pe aceste poteci ale amintirii, reflectă la cromatica vopselelor de pe fața zugrăvită a lui O'Piatră, la logica dispunerii penelor din fastuoasa-i podoabă a capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i pe neaveniți. Astăzi, Maestrul și mai cu seamă o Teorie nouă, că mai ba! Discipolii ți-i nimerești la întâmplare: buni sau nemernici, inteligenți sau idioți... Tu, Fată a Vânătorului, dreptate aveai: florile din preajma ta și din poiana cu arborele în formă de candelabru chaldeean s-ar fi sufocat, aici în osânda suficienței, a stupidității indiferente... Balada culeasă de la Vânătorul O'Piatră cel cu care vibrez în chip surprinzător cu greu va fi învoită și cu greu va avea acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se poate dezice de acest set de experiențe (de)formatoare. Ele au intrat în alcătuirea intimă a eului, în structura ființei, și a le desprinde cu bisturiul pentru a restabili configurația inițială ar fi sinonim cu o mutilare. Ca un arbore forțat să crească într-un ghiveci prea strâmt, copilăria și adolescența acestei fete cuminți urmează cursul prestabilit și conturul trasat de un compas ideologic rigid. Compensațiile vin în plan imaginar, fantasmatic, în registrul suprarealist al menghinei care înflorește. O întrebare
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
Brezianu (toți patru, SUA), Nicolae Balotă, Alexandru Papilian (ambii, Franța), Andrei Băleanu, Ion Constantinescu (aceștia doi, RFG), Victor Ivanovici (Grecia); 1986: Norman Manea (RFG; din 1988 SUA), Lucian Raicu, Maria Mailat (Franța), Alexandra Târziu (SUA), Ion Taloș (RFG); 1987: Grigore Arbore (Italia), Marian Popa, Titu Popescu (ambii, RFG), Dan Culcer, Adina Kenereș, Damian Necula, Bujor Nedelcovici, Matei Vișniec (toți, Franța); 1988: Sonia Larian (Franța), Petru Romoșan (tot Franța), Romulus Zaharia (SUA), Virgil Duda (Israel); 1989: Dinu Flămând, Mihai Dinu Gheorghiu, Mircea
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
de documente pe care le-a avut la îndemînă, este uimitor să vezi cîtă informație, de un detaliu mergînd pînă la acribia ultimă, a putut strînge rafinatul nostru autor. Contemplînd edificiul celor peste 800 de pagini cîte numără volumul, cu arborele genealogic al neamului Bibeștilor și Epurenilor, cu descrierile saloanelor artistice din Paris și cu portretele vii ale personajelor vremii, simți că C. D. Zeletin nu poate avea alt profil de cărturar decît cel cu care ne-am obișnuit a-l
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
cari se ocupă cu istoria patriei știau povestea romantică a lui Iacob Eraclid Despot, a unui aventurar atât de fin încît a fost în stare să facă pe un om serios precum era Carol V, împăratul, să-i întărească un arbore genealogic al cărui începători sânt însuși bătrânul Jupiter, zeul zeilor din Olimp, și muritoarea Alcmene. E drept că Jupiter însuși nu figurează în arborele genealogic, dar e pus ca începător al neamului ilustru al Eraclizilor un erou al Iliadei lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stare să facă pe un om serios precum era Carol V, împăratul, să-i întărească un arbore genealogic al cărui începători sânt însuși bătrânul Jupiter, zeul zeilor din Olimp, și muritoarea Alcmene. E drept că Jupiter însuși nu figurează în arborele genealogic, dar e pus ca începător al neamului ilustru al Eraclizilor un erou al Iliadei lui Omer, Tlepolem, fiul lui Ercule, deci nepot de fiu al lui Jupiter, care, oștindu-se împreună cu ceilalți elini asupra Troadei, a fost omorât de Sarpedon
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari se ocupă cu istoria patriei știau povestea romantică a lui Iacob Eraclid Despot, a unui aventurar atât de fin încît a fost în stare să facă pe un om serios precum era Carol V, împăratul, să-i întărească un arbore genealogic al cărui începători sânt însuși bătrânul Jupiter, zeul zeilor din Olimp, și muritoarea Alcmene. E drept că Jupiter însuși nu figurează în arborele genealogic, dar e pus ca începător al neamului ilustru al Eraclizilor un erou al Iliadei lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
stare să facă pe un om serios precum era Carol V, împăratul, să-i întărească un arbore genealogic al cărui începători sânt însuși bătrânul Jupiter, zeul zeilor din Olimp, și muritoarea Alcmene. E drept că Jupiter însuși nu figurează în arborele genealogic, dar e pus ca începător al neamului ilustru al Eraclizilor un erou al Iliadei lui Omer, Tlepolem, fiul lui Ercule, deci nepot de fiu al lui Jupiter, care, oștindu-se împreună cu ceilalți elini asupra Troadei, a fost omorât de Sarpedon
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și am așteptat de la tine un semn de recunoaștere. Oi fi avut după aceea, asta e posibil... Simulă oboseala (fiindcă mersesem foarte puțin), se opri și se așeză pe bordura unui mic havuz secat din mijlocul unui scuar cu un arbore foarte bătrân. Se însera. O lumină galbenă de noiembrie liniștit se zărea în depărtare, mărind parcă, lărgind bulevardul care ducea spre centru și înecînd acest centru în mister, ca și când acolo s~ar fi petrecut cine știe ce... îmi amintii de teritoriul meu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
N-ași putea să spun cu certitudine că chiar ași muri sufletește dacă ași accepta să-i fac pe plac Matildei și acestui Mircea, căruia i se pare că a întemeiat o dinastie și n-ar vrea să figureze în arborele ei genealogic numele unui oarecare individ, contabil de meserie, fost soț al alteței-sale Matilda și tată bun al principesei Silvia. Adică cum? Ai divorțat-o pe alteța-sa Matilda de un contabil? Chiar așa? A fost măritată și a făcut
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dacă gândea cu intensitate, sau pur și simplu nu gândea nimic, ci era doar prizoniera unei apăsate inerții psihice. Mă îngrijorai: nici o stare de spirit nu seamănă cu alta în felul de a se manifesta, cum nici o frunză dintr-un arbore nu se mișcă la fel sub influența vântului, care nici ea nu e la fel, de la simpla adiere la furtună. Astfel de stagnări ale sufletului mai cunoscusem la Suzy, cea de-acum era însă cea mai mare. Parcă împietrise, ași
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi lucrat și pe-al lui Aurel Vlaicu. Face-o congestie cerebrală noaptea-n somn și se prăpădește fără să știe ce i s-a-ntâmplat. Date reale, concrete. Le-am luat din arhive, găsești ce vrei acolo: de la arbore genealogic, la fișe medicale. Pe scurt, toți protagoniștii poveștii cu calculatorul dispar înainte de publicarea romanului. Din moment ce nimeni nu mai e-n viață, cine poate povesti ce s-a-ntâmplat?“ „Singurul martor al evenimentelor.“, a observat tânărul Lupu. „Un martor tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
începea să-mi curgă pe nas, gura se deschidea incredibil de larg și-mi auzeam urletele de plâns. După Berggasse, m-am oprit în dreptul hotelului. Câteva secunde, doar cât să-mi trag sufletul. Știam cine sunt: îmi găsisem originile, iar arborele meu genealogic acum se închidea, ca bucla unei povești, când se-apropie de final. Eram o canalie, un geniu, un prinț al înșelăciunilor și din nou un geniu. Dar rolul meu se încheiase. Îmi cedasem drepturile de autor asupra vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de societate națională / 226 Figura 11. Arborele genealogic al PCR / 323 Figura 12. Ipostaze cartografice ale unității / 358 Figura 13. Valorile percepute de elevi ca fiindu-le transmise în procesul educațional, N = 5.861 / 384 Figura 14. Calitățile "bunului cetățean", N = 5.861 / 385 Introducere Cartea facerii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căutat un alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]