3,921 matches
-
dar și pentru alte plante. El Își asumă acest rol pentru că Viața profită de fiecare minut. Iar trezirea la viață a unei păduri nu se face dintr’odată ci eșalonat: Întâi micile plante ierboase, ghiocei, viorele, brebenei, iarba Însăși, apoi arbuștii și la urmă abia arborii. De ce, voi Încerca acum să lămuresc. Plantele care, spuneam mai demult, au ațipit mai mult din cauza acțiunii excesive induse de viețuirea lor În sol, deci unei inhibiții, decât scăderii temperaturii din toamnă, au nevoie pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai puțin oxidante, adică de solul pe care l’a pregătit ghiocelul. Profunzimile solului au rămas Însă În același stadiu de oxidare de după iarnă, și doar creșterea temperaturii face să apară compatibilitatea plantelor lemnoase, cu rădăcini adânci. Evident, primii sunt arbuștii, cu rădăcini nu prea adânci totuși; arborii, cu rădăcini mai adânci, au acces la un sol, cum arătam mai Înainte, Încă mai puțin oxidat, deci au nevoie, pentru a fi compatibile, de o nouă creștere a temperaturii ambiante. Când, la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au nevoie, pentru a fi compatibile, de o nouă creștere a temperaturii ambiante. Când, la toamnă, temperatura va Începe să scadă, deci plantele vor dori medii tot mai oxidate, primii care vor adormi, ca deveniți incompatibili, vor fi arborii, apoi arbuștii și abia la urmă micile ierboase. Iar această eșalonare se va face mai rapid, pentru că toată vara plantele vor fi creat un sol puternic reducător; asta devine o incompatibilitate pentru ele, dar e benefică pentru heterotrofele solului care au astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca o amânare. Pentru că, zilele trecute, În drum spre casă, am văzut ceva, de loc singular: o copiliță care ținea cu orice preț să adauge la un buchet de flori de câmp ofilite pe jumătate câteva ramuri de Forsythia, acel arbust care de câteva săptămâni Încoace se ține Încărcat de flori galbene cu câte patru petale. O acțiune pe care adesea o privim cu Înțelegere, numind-o chiar romantică. Dar dacă ea e repetată de oricare trecător? Din acel arbust, care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acel arbust care de câteva săptămâni Încoace se ține Încărcat de flori galbene cu câte patru petale. O acțiune pe care adesea o privim cu Înțelegere, numind-o chiar romantică. Dar dacă ea e repetată de oricare trecător? Din acel arbust, care ne Încântă atât privirea, nu va rămâne decât scheletul. Dar ce e o floare? Nu Întâmplător am folosit cuvântul “romantic”. Căci romanticul Goethe, pe lângă Faust, a dat și prima explicație a originii florii. Anume, un lăstar a cărui dezvoltare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
orășeanul e mai greu, căci mediul antropizat pe care și l’a creat a diminuat amintita ciclicitate. El este atras acum de parcuri, adică tot de plante. Dar acestea sunt, din motive lesne de Înțeles, plante perene, adică arbori ori arbuști. Care, evident, nici pomeneală să moară pentru a elibera negentropia. Oare așa să fie? Odată cu toamna, arborele se pregătește de somn și, evident, leapădă frunzele, cu care nu mai are acum ce face. Dar nu oricum. Mai Întâi le suge
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
timp prestabilit și o multitudine de surse de informare. Am realizat la clasa a doua, proiectul Pădurea, având ca motto : Pădurea e plămânul planetei noastre. Planul de desfășurare a fost următorul: 1. PĂDUREA - mediu de viață pentru multe viețuitoare( arbori, arbuști, ierburi, animale) 2. Foloasele pădurii 3. Pădurea în literatură ( ghicitori, poezii, proză, compuneri) 4. Realizarea unei machete sugestive Proiectele au fost prezentate în fața clasei de fiecare elev, apoi apreciate de colegi, expuse în clasă sau date spre studiu. S-au
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
trebuie luată în considerație de toți. De problema absorbției oxidului și bioxidului de carbon din aerul atmosferic, s-au ocupat unii savanți ai omenirii. Într-un documentar la T.V. au fost prezentate niște dispozitive din material plastic, în formă de arbuști minusculi, care plantați (așezați) pe sol, absorb pe suprafața lor, oxidul și bioxidul de carbon din aerul atmosferic. După un timp, prin spălare în apă, oxidul și bioxidul de carbon se dizolva în apă și dispozitivele curate ar putea fi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
și crearea la Sofia a unei orchestre a gărzii care este și astăzi un frumos ansamblu de executanți disciplinați, și pasionat de flori: dineurile de la curte se distingeau printr-o decorațiune florală de mare efect. Trandafirii se etalau ca niște arbuști în vaze de Sèvres roze, însoțite de un serviciu de porțelan ornat cu motive florale un întreg ierbar datorat penelului fetelor lui Louis-Philippe. Regele se ocupa personal de grădină, pe care o crease singur și o prezentase el personal mamei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sacre, a cărui folosire epidermică anulează eroziunea timpului și fortifică trupul cabalin împotriva infernalului. Jarul are aici o proveniență specială, el nu este produs din orice lemn, ci din corn, care simbolizează „forța vie a sângelui și a influențelor benefice”. Arbustul are cea mai lungă perioadă vitală cunoscută în dimensiunea florală, înflorește primul în primăvară și fructele lui se coc toamna târziu. Lemnul conține, așadar, misterul longevității fecunde și transmite calului, în formă incandescentă, toată magia vitalității sale. Armele, hainele și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și nu mai pridideam să văd, să cunosc cât mai mult frumusețea deosebită a muntelui, pentru mine fiind o noutate. Ne aflam sus, la peste două mii de metri, în locuri în care brazii falnici de la poalele muntelui fuseseră înlocuiți cu arbuști pitici și ierburi suculente pentru brânzeturi de calitate... Tare frumos mai era timpul la început de septembrie, cu un soare blând ce emana o lumină galbenă ca mierea florilor de tei! De sus priveam în depărtări străvezii, cu priviri iscoditoare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
locuit și construcțiile gospodăriei(anexe, destinate satisfacerii nevoilor gospodărești. Ea poate fi folosită ca teren de acces spre locuința și anexele gospodăriei, cunoscută sub denumirea populară de "bătătură". Curtea poate fi folosită si pentru cultivarea de zarzavaturi, flori, plantații de arbuști ornamentali, boltă de viță de vie, etc. deci, curtea este una cu terenul de sub casă și construcțiile gospodărești continuând cu grădina. Terenul de sub casă și construcțiile, ca și orice suprafață de teren proprietate privată nu dispar niciodată doar că li
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cotețelor etc. față de imobilele cu destinație de locuință, obligațiile ce revin devălmașilor la ridicarea și repararea zidurilor comune, suportarea cheltuielilor ocazionate de asemenea lucrări, cât și cu privire la gardurile, șanțurile dintre proprietăți, distanța la care se pot sădi arbori, pomi fructiferi, arbuști, gardul viu, Întinderea crengilor arborilor și multe alte probleme și aspecte legate de servituții și nu În ultimul rând cu privire la modul de stabilire a servituțiilor (stingere. EXTRAS din Codul civil cu privire la servituții Art. 755 Noțiune (1 Servitutea este sarcina care
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare mațe intestine măieț băț mai voluminos la unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pârâiașe, se află plaje. Acolo marea și-a făcut golfuri destul de adânci. Apa-i liniștită în golf, este nisip suficient pentru plajă. Este foarte bine deși nu-i amenajat. Iar decorul de jur-împrejur este splendid: munți acoperiți cu verdeața, arbori, arbuști. Și cei mai mulți arbuști și chiar arbori sunt de leandru, care. în acest sezon este înflorit. Vezi în jurul tău pâlcuri mari, aproape păduri de leandru printre văile munților și pe malurile pârâiașelor. În mare ne-am scăldat, am înotat și am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
plaje. Acolo marea și-a făcut golfuri destul de adânci. Apa-i liniștită în golf, este nisip suficient pentru plajă. Este foarte bine deși nu-i amenajat. Iar decorul de jur-împrejur este splendid: munți acoperiți cu verdeața, arbori, arbuști. Și cei mai mulți arbuști și chiar arbori sunt de leandru, care. în acest sezon este înflorit. Vezi în jurul tău pâlcuri mari, aproape păduri de leandru printre văile munților și pe malurile pârâiașelor. În mare ne-am scăldat, am înotat și am încercat să pescuim
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a apropiat de intrare pe scuterul lui Supercub. A distribuit corespondența. Unele cutii primeau tone de scrisori, altele rămâneau chiar goale. De cutia mea nu s-a atins. Nici măcar nu i-a aruncat o privire. Lângă cutiile poștale era un arbust decorativ, iar vasul de ceramică ce-l găzduia era plin de mucuri de țigară și bețe de la înghețată pe băț. Arbustul arăta la fel de jalnic ca și mine. Am rămas cu impresia că toți cei care treceau pe-acolo își băteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
De cutia mea nu s-a atins. Nici măcar nu i-a aruncat o privire. Lângă cutiile poștale era un arbust decorativ, iar vasul de ceramică ce-l găzduia era plin de mucuri de țigară și bețe de la înghețată pe băț. Arbustul arăta la fel de jalnic ca și mine. Am rămas cu impresia că toți cei care treceau pe-acolo își băteau joc de el. Oare de când era în holul acela? O fi fost de mult, dar nu l-am observat eu până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și Ivănești. Numele satului provine, se pare, de la Mihăilă Buzea, menționat în uricul din 22 ianuarie 1495, care l-a stăpânit împreună cu Husul, după cum consemnează un alt document din 23 ianuarie 1502. Corni. Foarte probabil, poartă numele unei liziere de arbuști (cu lemnul foarte tare și flori galbene) cu același nume (Cornus mas). Cornii-Unguri. Sat situat în centrul comunei Epureni, plasa Prut, la distanța de 2,5 km de satul Epureni, așezat pe dealul Corni. Locuitorii ar fi de origine maghiară
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sau de vacă), merg cu Alfonso la explorat împrejurimile. Mergem în sat, în piața centrală, unde duminica se fac întrunirile bătrânilor pe câteva bănci lungi din lemn, apoi ne plimbăm prin păduricea de lângă casă, Alfonso explicându-mi despre plante și arbuști. Întâlnim un bătrân slab, înalt cam cât Alfonso, cu o tumoare neagră, mare cât un pumn, pe obrazul stâng. Vorbesc ceva într-o limbă necunoscută (limba tribului este Tsafiki, toți o folosesc între ei și vorbesc spaniola doar cu persoanele
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că vrea să facă același lucru și a început să stea tot timpul pe lângă tatăl lui, să învețe. Are un frate și o soră, ambii mai în vârstă, având aceeași meserie. Deci, curandero (vindecător) înseamnă șaman? „Curandero cunoaște plantele și arbuștii, cunoaște câte un leac natural pentru fiecare afecțiune. Șamanul știe și el toate acestea și are acces la lumea spiritelor.” Și tu, ce ești? Discuția despre șamani continuă după masa de seară, până în momentul culcării. Voi dormi din nou în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
magică. Plecăm, Miguel cu Mari și Sonia către Santo Domingo cu lista de cumpărături dată de Alfonso, iar eu cu Alfonso mergem în sat cu camioneta lui Pere, la o „tanti” care are o energie foarte îndrăgită de plante și arbuști. Ajungem la „tanti” acasă și intrăm într-o curte largă, împodobită cu plante și flori pe fiecare milimetru de gard sau de pământ. Admir plantele care se revarsă unele peste celelalte într-o armonie parcă nefirească. Apare o femeie în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
devreme ca să aibă timp să mi arate împrejurimile. După o plimbare de un sfert de oră ajungem la centrul Takiwasi, unde intrăm printr-o poartă de piatră arcuită, impunătoare. În interior, o grădină largă, îngrijită, presărată cu alei curate și arbuști tropicali, și o casă largă, cu etaj, arhitectură europeană, diferită de majoritatea caselor peruane. Mergem în spatele casei către o maloca tipic peruană, unde, îmi explică Emile, se fac ceremoniile. Grădina se extinde cu mult în spatele casei și la ceva distanță
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
au fost tăiate după 1949, când toate pădurile au devenit proprietate de stat. în pădurile rămase se găsește o vegetație specifică: stejarul și din familia stejarului: gorunul și cerul, apoi fagul, frasinul, teiul, ulmul, carpenul, cireșul de pădure, pădurețul și arbuști: alunul, cornul, socul. De asemenea, în păduri, rediuri, lunci, mai cresc măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]