4,609 matches
-
asigura dezvoltarea elementelor noi aduse în lume cunoașterii. Nimic din noua creație nu se poate regăsi fără ca această idee să fie punct de sprijin. Dar nu ideea de Dumnezeu este analizată ci existența lumii cogito-ului sa ca atare. Se reia argumentarea existenței lui Dumnezeu pentru a descrie rolul acestuia. Dacă El există atunci și alte idei pot avea suport, chiar dacă nu le găsim reprezentare imediată în lumea sensibilă. Argumentul folosit este unul ontologic: "nu pot gândi pe Dumnezeu decât existând"179
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot gândi pe Dumnezeu decât existând"179, transformând propoziția Dumnezeu există într-una analitică. Iar existența este cea mai înaltă dintre desăvârșiri și nu pot să-mi imaginez un Dumnezeu fără această calitate. Chiar dacă pentru a se feri de circularitatea argumentării Descartes dezvoltă ideea amintită ajunge la aceeași concluzie: "când bag de seama că existența este o desăvârșire, să trag pe drept încheierea că ființa primă și supremă există"180. Argumentarea de această dată încearcă să susțină noi atribute ale ideii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără această calitate. Chiar dacă pentru a se feri de circularitatea argumentării Descartes dezvoltă ideea amintită ajunge la aceeași concluzie: "când bag de seama că existența este o desăvârșire, să trag pe drept încheierea că ființa primă și supremă există"180. Argumentarea de această dată încearcă să susțină noi atribute ale ideii de Dumnezeu. Noul argument este unul ontologic, neputând să-L imaginez fără atributul existențial: Ființă primă există și nu poate decât să existe. Argumentația ontologică este bazată pe relația cauzală
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
datorită construcției lumii prin intermediul cogito-ului și ca urmare a noilor cogitate, problema poate fi analizată de alt nivel. Primul element fundamental este existența cogito-ului ce are printre formele sale de manifestarea imaginația și simțirea. La acestea se adaugă modalitatea de argumentare prin care se ajunge în lumea certitudinii: regula simplității. Acum se adaugă nouă modalitate de argumentare: "așa m-a învățat natura"184 pe care o vom numi regula naturalului. Prin introducerea noului sistem de argumentare putem accepta lucrurile sensibile ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alt nivel. Primul element fundamental este existența cogito-ului ce are printre formele sale de manifestarea imaginația și simțirea. La acestea se adaugă modalitatea de argumentare prin care se ajunge în lumea certitudinii: regula simplității. Acum se adaugă nouă modalitate de argumentare: "așa m-a învățat natura"184 pe care o vom numi regula naturalului. Prin introducerea noului sistem de argumentare putem accepta lucrurile sensibile ca forme a cogitatelor. Există în cercetarea lucrurilor sensibile doar două variante: fie lucrurile percepute sunt exterioare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestea se adaugă modalitatea de argumentare prin care se ajunge în lumea certitudinii: regula simplității. Acum se adaugă nouă modalitate de argumentare: "așa m-a învățat natura"184 pe care o vom numi regula naturalului. Prin introducerea noului sistem de argumentare putem accepta lucrurile sensibile ca forme a cogitatelor. Există în cercetarea lucrurilor sensibile doar două variante: fie lucrurile percepute sunt exterioare mie, și atunci ceea ce este exterior există, și lucrurile pot fi trecute în registrul lumii cunoașterii, al adevărului, fie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și imaginația ar fi aparținut cogito-ului, atunci lucrurile percepute ar fi intrat în sfera realului, deoarece legătura dintre cele două atribute și eu este cauzală, precum cea dintre cogito și sine. Dar nu s-a putut oferi o astfel de argumentare, așa încât s-a căutat o altă soluție. Lucrurile ce sunt percepute de multe ori le percep dincolo de voința mea, deci ele nu îmi aparțin cu necesitate, înseamnă că ele sunt exterioare și izvorăsc de la obiecte corporale, deci obiectele corporale există
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce se manifestă întotdeauna. Prin existența acesteia putem scoate în evidență una dintre cele mai importante funcții ale științei: funcția predictivă. Predicția poate să apară atât timp cât cauzalitatea este una riguroasă. Pentru aceasta trebuie identificate posibilitățile prin care raționamentele folosite în argumentarea științifică să fie certe. Von Wright 15 unul dintre cei mai aprigi susținători ai cauzalității riguroase, consideră că, fără o relație cauzală strictă, problema legității în știință își pierde importanța. Dar însuși modul în care legea redă realitatea a devenit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
purtătorul de cuvânt al autorului; - prin intermediul naratorului, autorul își expune deschis sau camuflat, aleziv, punctul său de vedere, concepția sa de viață, etc.; - este personajul de care are nevoie autorul pentru a rezolva „artistic”, conform convențiilor literare, anumite probleme: 1. argumentarea unor fapte; 2. explicarea unor întâmplări pe care cititorul nu le bănuiește; 3. subliniează starea de spirit a personajului (personajelor); - este însuși autorul, uneori, sau un personaj creat de autor, de cele mai multe ori; (!!) când naratorul, ca personaj, este aceeași persoană
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și al Pariarhului Miron Cristea cu care filosoful întreținea raporturi personale. Apărător al disciplinei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Al doilea număr al revistei Logos reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ce pot fi decelate în tradiția populară românească), frumosul uman ce poate atinge plenitudinea sa în ipostaza sfântului, precum și frumosul artistic. Primul volum al tratatului intitulat Teologie și estetică discută toate aceste ample și spinoase probleme, reușind, ca pe fondul argumentării patristice a raportului dintre spiritual și artistic, să abordeze și câteva aspecte esențiale privitoare la mistagogie și caligogie (a se vedea, de pildă, Frumosul în teologia, mistagogia și caligogia Sfântului Dionisie Smeritul și Areopagitul), la teofilie, teognosie și filocalie, precum și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sale sînt de aceeași natură cu infinitatea de operații care ne dezleagă de o lume de ființe algebrice, pentru un grad superior de transcendență. în literatură, idealitatea personagiilor se obține printr-un exces de dărnicie". E o explicită și aplicată argumentare a comuniunii dintre matematică și literatură. La Ion Barbu, cum subliniază Basarab Nicolescu în Pentru mai dreapta cinstire a lumii lui Anton Pann, din monografia amintită, viziunea este complementară, într-un anumit sens, celei a lui Mateiu Caragiale. Între poeții
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cum citim în Salut în Novalis (Al.A. Philippide - Stînci fulgerate), din "Vremea", 27 martie 1930, redevenirăm contemporanii lui Eminescu. Paginile barbiene sînt și o replică la nedreapta abordare a poeziei acestui Novalis moldav folosind un limbaj operațional matematic în argumentarea deosebirii dintre figurație și alegorie la Philippide: "Lovinescu, de exemplu, osîndise poezia lui Philippide tocmai pentru frumusețea ei cea mai rară; declarase alegorie și procedeu unul din riturile rapsodice pe care, în lipsă de alt termen și pentru a-1
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a oprit în argumentarea prezenței elementelor de continuitate și stabilitate aflăm pe Leibniz și Vico. Leibniz (1646-1716), adevărat homo universalis, așa cum aflăm doar în Renaștere, din aceeași familie cu Da Vinci, Michelangelo, Goethe, a afirmat în Monadologia, apelînd la sintagma grecească, sympnoia panta, că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care seamănă cel mai bine cu discursul și scopurile căutării și speranței religioase. Conține bogăție, multiplicitate, substanță, nuanță și prezență - de o calitate de neegalat de orice altă "știință socială" - care ce îi opune? Reducție, simplificare, liniaritate, putere numerică și argumentări de tip binar" (V.N.). Activitatea estetică este un rezultat al creativității umane, este poate forma cea mai potrivită a imita pe Dumnezeu creatorul. Curajul de a urma această cale, este o virtute creștină esențială; e trăsătura, ne spune Virgil Nemoianu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
creștinismului, în realizarea unității creștine, o necesară flexibilitate liturgică și ritualică în contextul unei Europe materialiste, în refuzul afirmat al credinței. "Miza e, nici mai mult, nici mai puțin decît supraviețuirea Binelui într-o lume umană și armonioasă" (V.N.). În argumentarea legăturii dintre Frumos și elementul religios apelează, în principal, la Despre speranță (1935) lucrarea filosofului german Josef Pieper. Nădejdea este una dintre cele trei virtuți teologice despre care aflăm în Întîia epistolă către Corinteni a Sfîntului Apostol Pavel, unde, în
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și G. Călinescu în Viața lui Mihai Eminescu, publicistica eminesciană cuprinde bogate însemnări economice, pe cît de competente, pe atît de organizate în chipul unei doctrine închegate. În Apărătorul legii și Tipografia națională ("Curierul de Iași", 23 iunie 1876), în argumentarea contra unei concurențe incorecte, subliniază necesitatea unei minime învățări a economiei politice, cale de a pricepe legile concurenței și a elementelor care concură la formarea unui preț: "Prețul conține cheltuielile producerii, plus un ascendent care să facă cu putință reproducerea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
universități. Rădăcinile trebuie căutate mai degrabă în legile care guvernează acțiunile desfășurate în comun de oameni, în special acolo unde e vorba de mai multe organizații, în cazul de față facultățile care fac propunerile aprobate apoi de ministere". Și în argumentarea gradului de generalitate a hazardului atunci cînd se manifestă legile care guvernează acțiunile desfășurate în comun de oameni, sînt puse în paralel procedeele de alegere a papilor și/ sau președinților SUA, cînd rareori favoritul are șansa de a fi ales
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
În generațiile viitoare. Autorii planului au Înțeles orașul ca aparținând tuturor și au lăsat loc pentru viitor. Felul În care aceștia au ajuns la soluțiile pe care le-au prevăzut, subtilitatea analizelor, privirea În ansamblu a problemelor și modul de argumentare dezvăluie o cunoaștere sensibilă a orașului, o abordare gentilă, cu respect față de ceea ce este necesar acum și față de societate și viziunea ei. Acest tip de abordare este specific urbanismului ce Împinge la dezvoltare proprie, susține și călăuzește, dar nu impune
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
ale democrației. Ultimele capitole ale cărții abordează, de exemplu, aspecte legate de o democrație fără calitate și modalitatea de a ajunge la instaurarea democrației de calitate sau, cum o intitulează însuși autorul, a unei "bune" democrații. Nivelul de analiză și argumentare teoretică, precum și abordarea comparativă îi oferă cărții un înalt standard de calitate. Totodată, având în vedere gradul de informații și faptul că autorul se înscrie printre marii specialiști din domeniul științelor politice, volumul poate reprezenta un model de abordare și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o dezbatere liberă între egali (dezbatere ce stă la baza legitimității înseși a procedurii); c) pluralismul instituției deliberative (în care obiectivele, chiar divergente când privesc soluții similare, sunt recunoscute; d) conexiunea dintre dezbtere și decizii; e) respectul față de opiniile și argumentările participanților; f) angajamentul de a evita practici incorecte. Din punctul de vedere al efectelor deliberării (dat fiind faptul că opiniile nu sunt exprimate a priori, ci formulate în cursul dezbaterii), sunt posibile: eliminarea argumentelor și a soluțiilor iraționale; evidențierea variilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și un excelent mijloc de recapitulare, sistematizare și consolidare a cunoștințelor învățate de elevi în cadrul lecției. Chiar și cei mai puțin motivați au participat activ la completarea schemei. Metoda ciorchinelui facilitează dezvoltarea unor capacități mentale (analiză, evaluare, comparare, sistematizare, exemplificare, argumentare) și stimulează formarea unor atitudini și capacități pozitive la elevi (spiritul critic, curajul de a comunica ideile proprii etc.). Revenind la metoda mozaicului, utilizarea acesteia în cadrul lecției a prezentat multe avantaje. Elevii și-au asumat responsabilitatea sarcinilor de îndeplinit, au
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
Barbu"3. Obstacolele de înțelegere, nu puține, nu vor face, probabil, niciodată populare printre cititori, aș cum, de fapt, ar merita, aceste pagini. Sub forma unui poem în proza, "Veghea" încearcă o demonstrație, în care temele și direcțiile principale ale argumentării se pierd în "pădurea" de metafore și simboluri; ele sunt, mai curând, sugerate ori evocate (ca să folosim doi termen dragi lui Mallarmé4) și nu expuse, prezentate la vedere - de aici dificultățile și imposibilitatea de a cuprinde, fie și într-un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
eul cosmic, nemuritor, liber, conștient de identitatea lui cu divinitatea. 36 Idem, p. 141. 37 Idem, p. 140. 38 Idem, p. 19: "Little by little [...] their chaff of inconsistency - until at length there stands apparent an unencumbered Consistency". În teoria argumentării, consistentă indică lipsa oricărei contradicții logice între teza principala (axioma) și cele secundare, ori faptele invocate în demonstație, toate fiind adevărate în același timp, din perspectiva interpretării adoptate. 1 Henri Begson, "Essai sur leș données immédiates de la conscience", [1888], în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]