3,021 matches
-
atentă a izvoarelor și istoriografiei, prin angajarea în dezbateri științifice de ținută, lipsite de idei preconcepute, pasiuni și urme de dogmatism. DE LA ELIBERARE LA REOCUPARE „... În ce privește Basarabia și Bucovina, suntem o țară învinsă, ni s-au impus anumite condițiuni de armistițiu și nu avem ce face și ne supunem, fiindcă suntem într-o situația silită. A fost punctul cel mai dureros acela în care se spune că hotarul României este acela fixat în 1940...”. Iuliu Maniu Situația gravă în care se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Molotov, era de acord cu atitudinea sovietelor. În noile împrejurări, din primăvara anului 1944, Marea Britanie și S.U.A. nu erau dispuse să acționeze în favoarea României. Declarația din 2 aprilie 1944 a fost urmată de prezentarea de către U.R.S.S. a condițiilor de armistițiu cu România, ce urmau să fie trimise lui Ion Antonescu și lui Iuliu Maniu, prin Barbu Știrbei, care se afla la Cairo. Propunerile sovietice cuprindeau, între alte clauze împovărătoare, pe aceea privind „restabilirea graniței româno-sovietice în concordanță cu acordul din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
24 august 1944, sovieticii ocupau Chișinăul, iar câteva zile mai târziu, Uniunea Sovietică ajungea să stăpânească din nou teritoriile românești răpite la 28 iunie 1940, precum și o parte din Moldova din dreapta Prutului. Desprinderea de Axă a creat condiții pentru încheierea armistițiului cu puterile antihitleriste. Noul guvernul român s-a pronunțat în acest sens și a solicitat recunoașterea pentru România a calității de cobeligeranță, în timp ce Moscova nu a ținut seama de consecințele Actului de la 23 august. Trupele sovietice au continuat ofensiva în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prizonieri de război a peste 100.000 de români, militari și civili, sub pretextul continuării stării de război între cele două state. Primul ministru român, generalul Constantin Sănătescu, nota la 1 septembrie 1944: „Nu am nici o veste de la Moscova; semnarea armistițiului ar pune capăt în parte dezordinii de acum. Pe motivul că suntem încă în război, rușii pradă peste tot [...]. Sosesc la Președinție reclamații din toate locurile pe unde ajung trupele ruse”. Reclamații similare soseau cu zecile de mii și la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Armata Roșie. După mai multe amânări, deși delegația română a sosit la Moscova în ziua de 30 august, aceasta a fost convocată în prima ședință, prezidată de Molotov, la 10 septembrie 1944, atunci când țara era ocupată de către sovietici. Convenția de armistițiu semnată (în zorii zilei de 13 septembrie, dar datată 12 septembrie 1944) de către reprezentanții României, pe de o parte, și mareșalul R. I. Malinovski, pe de altă parte, în numele Puterilor Aliate, ca reprezentant al „Înaltului Comandament Aliat (Sovietic)”, depășea cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
României, la participarea pe frontul hitlerist, la viitorul statut al statului la Conferința păcii și altele ne arată că suntem în fața unui tratat de pace în formă concisă, impus de Uniunea Sovietică, cu acordul reprezentanților Marii Britanii și S.U.A. Convenția de armistițiu consemna în preambul că Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii, acceptă condițiile armistițiului prezentate de cele trei Puteri Aliate. Reprezentanții României, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), mareșalul R. I.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ne arată că suntem în fața unui tratat de pace în formă concisă, impus de Uniunea Sovietică, cu acordul reprezentanților Marii Britanii și S.U.A. Convenția de armistițiu consemna în preambul că Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii, acceptă condițiile armistițiului prezentate de cele trei Puteri Aliate. Reprezentanții României, având depline puteri, pe de o parte, și reprezentantul Înaltului Comandament Aliat (Sovietic), mareșalul R. I. Malinovski („autorizat pentru aceasta de către guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit și S.U.A.”), pe de altă parte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
V. M. Molotov, referindu-se la frontiera româno-sovietică, a afirmat promt: „Acest lucru nu se poate discuta. A fost primită la început (de fapt, o condiție sine qua non a purtării discuțiilor - n. ns., I. A.) și stă la baza Armistițiului. Trecem la articolul 5”. Afirmația din art. 4, că granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională. Se consemna în termenii Convenției de Armistițiu un delict al
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
stă la baza Armistițiului. Trecem la articolul 5”. Afirmația din art. 4, că granița fusese stabilită la 28 iunie 1940 printr-un acord sovieto-român, reprezintă un fals grosolan, menit să înșele opinia publică internațională. Se consemna în termenii Convenției de Armistițiu un delict al dreptului internațional, reprezentat de anexarea prin forță - sub forma ultimatumului, însoțit de intrarea intempestivă a trupelor și administrației sovietice - a teritoriilor respective. Președinte al Partidului Național Țărănesc și ministru secretar de stat în guvernul gen. C. Sănătescu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Partidului Național Țărănesc și ministru secretar de stat în guvernul gen. C. Sănătescu, Iuliu Maniu, afirma în ședința din 16 septembrie a Consiliului de Miniștri: „... În ce privește Basarabia și Bucovina, suntem o țară învinsă, ni s-au impus anumite condițiuni de armistițiu și nu avem ce face și ne supunem, fiindcă suntem într-o situație silită. A fost punctul cel mai dureros acela în care se spune că hotarul României este acela fixat în 1940...”. Prin art. 19, guvernele aliate declarau nule
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Uniunii Sovietice unele ostroave și, în plus, brațul principal de vărsare Stari-Stambul. Nu s-a ajuns deocamdată la un traseu admis de ambele părți; frontiera pe Chilia rămânea neclarificată. Așa cum s-a mai afirmat, documentul nu reprezenta o convenție de armistițiu, ci un dictat, o capitulare necondiționată. Prin art. 4, Uniunea Sovietică punea din nou în aplicare, cu consimțământul delegaților Marii Britanii și ai S.U.A., art. III din Procotolul secret adițional al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. O problemă gravă pentru
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Procotolul secret adițional al Pactului Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939. O problemă gravă pentru poporul român era „rezolvată” în mod unilateral, fără a se mai aștepta adoptarea unei hotărâri în cadrul Conferinței de pace. La scurt timp după semnarea Convenției de Armistițiu, în octombrie 1944, primul ministru britanic, W. Churchill, încheia cu Stalin, la Moscova, faimosul „acord de procentaj”, prin care se stabileau sferele lor de influență în sud-estul Europei și în răsăritul Mării Mediterane. Între altele, România urma să rămână în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
În fapt, România va intra în scurt timp, în întregime, sub dominația sovietică. Guvernul dr. Petru Groza, format la 6 martie, nu a mai abordat în documentele oficiale problema frontierei româno-sovietice, fiind considerată „rezolvată” prin art. 4 al Convenției de armistițiu. În fața manifestărilor anticomuniste, organizate de forțe politice democratice, sovieticii au trecut la o numeroase amenințări, inclusiv la adresa integrității teritoriale a României. În atmosfera deosebit de tensionată din toamna anului 1945, cu două zile înainte de demonstrația anticomunistă de la 8 noiembrie, Molotov declara
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
25 noiembrie 1949, printr-un alt proces-verbal, s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe Canalul Musura, aflat la vest de brațul Chilia. Tratatul de pace, semnat la 10 februarie 1947, consfințea, în ce privește frontiera cu Uniunea Sovietică, situația instituită prin Convenția de Armistițiu din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată la 28 iunie 1940, ce reprezenta punerea în aplicare a art. 3 din protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Această „reluare” reprezenta un fals evident, deoarece nu a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a teritoriului statului român, fiind însoțită de numeroase acte de brutalitate și de transformare în prizonieri a peste 100.000 de români, militari și civili. Nu revenim aici asupra condițiilor în care delegația României a semnat la Moscova Convenția de armistițiu cu Națiunile Unite (12/13 septembrie 1944), al cărei conținut depășea cu mult trăsăturile unui document diplomatico-militar de acest fel, fiind în fapt o capitulare necondiționată, cu prevederi impuse, teritoriale, militare, economice, politice etc. Din punct de vedere teritorial, se
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
problemă gravă pentru poporul român era „rezolvată” în mod unilateral, cu consimțământul reprezentanților Marii Britanii și S.U.A., fără a se aștepta adoptarea unei hotărâri în cadrul Conferinței de pace. Semnificativ este și faptul că mareșalul sovietic R. Malinovski a semnat Convenția de armistițiu „din însărcinarea guvernelor S.U.A., U.R.S.S. și Regatului Unit” (precizare din finalul tratatului). În timp ce delegația oficială a României la Conferința de pace de la Paris, din 1946, nu a ridicat această problemă sau a avut câteva intervenții timide, membrii grupului de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
membrii grupului de români din exil au alcătuit o delegație neoficială, care a desfășurat o intensă activitate, insistând asupra dobândirii suveranității statale pe întreg teritoriul național. Aceste proteste față de configurația graniței cu Uniunea Sovietică (hotărâtă, de fapt, prin Convenția de armistițiu) nu au fost luate în considerare. Mai mult, până la semnarea tratatului de pace, sovieticii au făcut - atât la nord, în ținutul Herța, cât și la sud, în Deltă - unele „modificări”, depășind linia stabilită în 1944. În ședința plenară a Conferinței
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nord, în ținutul Herța, cât și la sud, în Deltă - unele „modificări”, depășind linia stabilită în 1944. În ședința plenară a Conferinței de pace, din 10 octombrie 1946, s-a hotărât, prin art. 1, așa cum fusese formulat în Convenția de armistițiu și în proiectul tratatului, ca frontierele României, cu excepția celei cu Ungaria, să fie „cele care erau în ființă la 1 ianuarie 1941 [...]. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
teritoriale a României, în Deltă și prin anexarea, în anul 1948, a Insulei Șerpilor. Tratatul de pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris, la 10 februarie 1947, confirma, în ce privește frontiera româno-sovietică, situația instituită prin Convenția de armistițiu, din 12 septembrie 1944 și, implicit, situația creată prin agresiunea din 28 iunie 1940, care - la rândul ei - reprezenta punerea în aplicare (și mult mai mult decât atât !) a art. 3 din Protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, din 23
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
al Majestății Sale Apostolice Imperială și Regală; Plenipotențiarul Bulgariei, dr. Momșiloff, Vice-președinte al Sobraniei; Plenipotențiarul Turciei, Marele Vizir Talaat pașa, de o parte și reprezentantul României, d. C. Argetoianu, de cealaltă. După cercetarea împuternicirilor lor, au convenit, întrucât convenția de armistițiu iscălită la 9 decembrie 1917 la Focșani a fost denunțată la 2 martie și a expirat la 5 martie 1918 ora 12 din zi, că de la 5 martie 1918 ora 12 noaptea va începe să curgă o suspendare a ostilităților
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sovietice în România este în exclusivitate dictată de necesitățile militare și de continuarea rezistenței trupelor inamice. 23 august 1944. Documente, vol. II, București 1984, p. 192-193; Ion Constantin, România, Marile Puteri și problema Basarabiei, București 1995, p. 187. Convenția de armistițiu între Guvernul Român și Guvernele Națiunilor Unite 12 septembrie 1944, Moscova Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii României în războiul împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii și a celorlalte Națiuni Unite, acceptă condițiunile armistițiului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
armistițiu între Guvernul Român și Guvernele Națiunilor Unite 12 septembrie 1944, Moscova Guvernul și Înaltul Comandament al României, recunoscând faptul înfrângerii României în războiul împotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii și a celorlalte Națiuni Unite, acceptă condițiunile armistițiului, prezentate de către Guvernele sus-menționatelor trei Puteri aliate, acționând în interesul tuturor Națiunilor Unite. Pe baza celor de mai sus, reprezentanții Guvernului și Înaltului Comandament Român, ministru de stat și ministrul de Justiției, L. Pătrășcanu, ministru subsecretar de stat al Afacerilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
august 1944 România a încetat toate operațiunile militare împotriva Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, s-a retras din războiul contra Națiunilor Unite și a rupt relațiile cu Germania și sateliții ei și că, după ce a încheiat la 12 septembrie 1944 un armistițiu cu guvernele Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, Regatului Unit și Statelor Unite ale Americii, lucrând în interesul tuturor Națiunilor Unite, ea a participat activ la războiul împotriva Germaniei; și Având în vedere că Puterile aliate și asociate și România sunt doritoare să încheie un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cetățenilor români de etnie germană cu vîrsta cuprinsă Între 18 și 30 de ani (femei) și 17 și 45 de ani (bărbați) pentru „muncă” În URSS. Guvernul român a protestat, pretinzînd că nu a existat o astfel de clauză În armistițiul din 12 septembrie 1944. Și regele Mihai a protestat, adresînd o scrisoare președintelui Roosevelt, În care declara: „acești cetățeni ce reprezintă aproximativ o jumătate de milion din populația României trăiesc aici de mult timp. Din aceste motive, acești cetățeni reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre ele se realizaseră deja din decembrie 1944, cu mult Înainte ca directiva sovietică să fie făcută oficială. În februarie 1945, la Ialta, SUA și Marea Britanie erau atenționate că se făceau deportări În URSS. Ele susțineau că nici un protocol din cadrul armistițiului nu pretindea „reparații sub forma muncii forțate” și că reconstrucția ar trebui să fie suportată de guvernul german, nu de Volksdeutsche care locuiau În alte țări. În acest mod au clarificat faptul că deportarea nu era nici pe departe un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]