10,834 matches
-
ideea autogestion...rîi aplicat... În Iugoslavia. Presiunea lor s-a dovedit atît de puternic..., Încît autorit...țile au acceptat ca pe timpul verii uzina de automobile Zeran din Varșovia s... funcționeze că centru-pilot și s... creeze, din septembrie, primele consilii muncitorești. Aspirația spre o gestionare autonom... a uzinelor, existent... În prim...vară și vara anului 1956 În Polonia, va cunoaște În aceeași epoc... un avînt puternic În Ungaria. Vom discuta Într-o secțiune separat... „Revoluția maghiar...”, dar se cuvine subliniat... aici forță
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
eliber...rîi, orientat... prioritar spre lupta pașnic... și ap...rărea demnit...ții de cet...țean” (M. Najman); sau de indivizi izolați, dar foarte carismatici, ca p...rintele Cristofor În Bulgaria ori pastorul Tokès În România. Dizidentele identitare La fel ca aspirațiile religioase, cele naționaliste nu s-au stins sau diminuat deloc În rîndurile populației din Europa comunist..., spre deosebire de ceea ce afirm... autorit...țile. Acestea, adoptînd politică struțului, refuz... s... văd... nenum...ratele semne de efervescent... tot mai greu ținut... În frîu. Trei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Occidentului, pe care Il idealizeaz.... Pe scurt, desi difuz... și latent..., exist... În 1985, dup... moartea lui Hodja, dorința adînc... a populației de a sc...pa de jugul În care era ținut.... Ramiz Allia ar fi putut r...spunde acestei aspirații, devenind un fel de Hrușciov sau Gorbaciov; dar nu a știut s... fie nici unul, nici altul. El refuz... s... Împrumute calea hrușciovian... și s... adopte, precum noul secretar-general al URSS-ului făt... de Stalin, o atitudine critic... În privința lui Hodja
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
proprietarilor jefuiți și de a restitui p...mîntul sau Întreprinderile familiilor care le posedau Înainte de naționaliz...ri și colectiviz...ri. Chiar dac... aceste m...suri au costat scump noile regimuri și au creat probleme noi, ele au satisf...cut, incontestabil, aspirația la reparații și repuneri În drepturi a unei p...rți a populației, cea care a suportat foarte greu confiscarea brutal... a propriet...ții private de c...tre statul comunist. Identificarea și pedepsirea responsabililor Ideea de a-i pedepsi pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
liberal... Primatul economiei și terapia de șoc Popoarele est-europene așteptau de la desatelizare În primul rînd o Îmbun...ț...țîre a nivelului și condițiilor de trai. Așa cum rezum... cu realism un jurnalist ceh, „c...derea comunismului a fost provocat... nu de aspirația populației spre democrație, ci de criză economic... Atunci cînd bogatul Occident a recomandat propria teorie a moderniz...rîi, prezentat... În primul rînd că o reform... economic..., puțini polonezi, unguri sau cehi au ezitat. Toți voiau s... fac... parte din aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
de condiție de viață pentru societate"1133. Tocmai pentru că se trezea, omul începe să adune frustrări. Este meritul lui Mises de a fi sesizat că: "Succesul incomparabil al marxismului se datorează perspectivei pe care o oferă, de a împlini acele aspirații onirice, acele vise de răzbunare care au fost atât de adânc împlântate în sufletul omenesc din timpuri imemoriale. Marxismul promite un paradis pe pământ..."1134. Da, există și această față a originii socialismului. Mereu cel aflat în sărăcie va considera
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
puțin: "... care sunt intențiile și obiectivele vitale trădate de conduita oamenilor, ce cer ei de la viață, spre ce tind ei ? Nu ne vom înșela nicidecum dacă răspundem: ei aspiră la fericire 1218, oamenii vor să devină și să rămână fericiți . Aspirația aceasta are două fațete, un scop negativ și unul pozitiv: pe de o parte evitarea durerii 1219 și a neplăcerii iar pe de alta trăirea unor plăceri intense"1220 Chiar dacă Engels vorbește despre un socialist utopic, Robert Owen, piedicile enumerate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
el este o sinteză a pornirilor ereditare, conduse de principiul plăcerii și a normelor morale,dirijate de principiul realității.El este predominant conștient, fiind sub unghiul conștiinței, ceea ce caracterul este sub acela al conduitei.El are unitate de motivații și aspirații și este atât logic cât și etic. El este sinteza dintre pornirile instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ceea ce caracterul este sub acela al conduitei.El are unitate de motivații și aspirații și este atât logic cât și etic. El este sinteza dintre pornirile instinctive, telurice, ce izvorăsc din adâncul ființei noastre pământești, pe de o parte și aspirațiile nobile, spirituale, care se inspiră din normele sociale, pe de altă parte. El este o expresie a ființei omenești sub semnul completitudinii, și de aceea nimic din ceea ce este omenesc nu-i este străin. (...) Supra-eu-l, crește și se dezvoltă din
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Iată ce spune despre repartiție: "Societatea perfectă nu urmărește o distribuire egală a veniturilor. Egalitatea nu se potrivește nici naturii umane, nici rațiunilor, motivațiilor, după care se conduce sistemul economic actual. După cum se știe, oamenii diferă în mod radical prin aspirațiile, prin dorința lor de a face bani, ca și prin competența fiecăruia de a-i câștiga". (Vezi Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, București, 1997, p. 58). De asemenea, se declară pentru renunțarea la concesiile pe care statele le fac celor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
managementul taylorist-fordist, tratând pe lucrători doar sub aspectul lor de executanți fideli și disciplinați ai dispozițiilor venite de la conducere, a apreciat și utilizat doar unele dintre capabilitățile lucrătorilor, anume cele privind forța și rezistența fizică, disciplina, memoria, motivarea prin câștig, aspirația pentru o muncă mai simplă, repetitivă și de răspundere redusă. Această viziune a fost clar prezentată de H. Ford. „Ideal ar fi să avem mașini complet automatizate peste tot unde este necesar un grad ridicat de precizie (...) În sistemul nostru
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în afara acestor referiri, strategiile elaborate în spațiul de competență a managementului resurselor umane au un anumit specific al lor. Strategiile managementului resurselor umane pornesc de la înțelegerea particularităților oamenilor din organizație și se dezvoltă prin luarea în considerare a capabilităților și aspirațiilor umane. „Strategiile managementului resurselor umane au ca obiective concrete performanțele organizației (adică ale oamenilor din organizație). Managementul abordat concomitent ca teorie și practică este, în etapa actuală, unul dintre cei mai importanți factori generatori de performanțe economice la nivel de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
un obiect de investiții. În fapt, omul nu este o resursă ca celelalte, „investiția” în oameni implică o altă viziune generală asupra organizațiilor. Strategia de personal orientată valoric aduce în discuție strategiile care beneficiază de luarea în considerare a dorințelor, aspirațiilor, intereselor personale. Acest tip corespunde elaborărilor mai recente privind strategiile antropocentrice, implicând „organizarea producției bazate pe pricepere”, astfel încât „pregătirea profesională trebuie să și schimbe statutul său marginal, mai ales cel de a adapta abilitățile la noile nevoi organizaționale sau doar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
răspunde unor astfel de necesități individuale și sociale importante. Aceleași lucruri se pot spune și despre universul ceremonial. Exprimată diferit, această constatare a condus la asocierea obligatorie a mitului cu ritul, ca forme simbolice prin care sunt satisfăcute nevoile și aspirațiile fundamentale ale oamenilor. Relația cu ritul „Nu poate fi negat faptul că miturile sunt strâns asociate cu ritualurile. De fapt, dacă o povestire nu a fost asociată cu un cult sau ritual, În mod explicit sau implicit, este mai bine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antiteză, pentru unii dintre urmașii lui Durkheim, mitul este forma inițială, deoarece prin el se exprimă „reprezentările colective” sau „ideologia” societății (vezi analiza din I. Strensky, 1987, pp. 149-150): Mircea Eliade, punând la Începuturile fenomenului religios, pe de o parte, aspirația omului către sacru și, pe de alta, „hierofania”, adică Întruparea și revelarea sacralității În fenomene ale lumii Înconjurătoare, va ipostazia mitul ca formă originară: „Mitul nu e tardiv decât În formulări. Dar conținutul său este arhaic și se referă la
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fiecare gest al unui actor implică un răspuns din partea celorlalte persoane implicate În ceremonie), În timp ce În obișnuințe nu există o structură elaborată a rolurilor; c) structura valorilor: În obișnuințe, acestea sunt bazate mai ales pe elemente afective și pe anumite aspirații, În timp ce În rituri ele se referă la reprezentări colective; d) structura mijloacelor puse În mișcare: există mari diferențe În ceea ce privește locurile de desfășurare, timpul alocat, decorurile și obiectele simbolice folosite, atitudinile participanților etc.; e) structura formelor de comunicare: emițătorul, destinatarul, codul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trăite ca) niște metafore, un mod indirect de exteriorizare a stărilor personale; c) canalizarea unor conflicte: pulsiunile agresive ale indivizilor sunt Îndreptate către aceste categorii, și nu către alte structuri sociale; d) exteriorizarea unor fantasme legate fie de viața socială (aspirațiile de putere, frustrările În față nereușitelor sau suferințelor cauzate de un statut social inferior), fie de viața personală (fantasme sexuale). A doua parte a secolului XX a cunoscut o efervescență a vrăjitoriei În societatea occidentală. Pe un plan mai general
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anticipa anumite fapte. De asemenea, magia și știința au În comun ideea că prin anumite tehnici (acțiuni și unelte) omul poate modela natura conform dorințelor sale. Spre deosebire de știință, magia se Întemeiază pe două mari confuzii: Întâi, ea amestecă sentimentele și aspirațiile omului cu realitatea obiectivă. Apoi, ea contopește lucrurile din natură cu cele din societate. Rezultatul acestor fuziuni este un amalgam de relații simbolice și o sumă de practici magice, ambele bazate pe credință, și nu pe cercetarea empirică. Mecanismul prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unele lucruri nu pot fi traduse fără deformarea evidentă a semnificațiilor, dintr-o cultură În alta. În plus, Bruce Kapferer consideră că actele magice au atât rolul de a modifica natura, cât și de a exprima și a comunica anumite aspirații individuale sau de grup: ca și riturile care instituie intervale liminale de negare a ordinii sociale consacrate, actele magice instituie, În practică sau În imaginar, logici sociale alternative, oferind soluții de negare, refuz și, mai ales, schimbare a practicilor și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Oedip. Acesta ar exprima frustrările băiatului care Își dorește mama (ca un ecou sexualizat al perioadei de comuniune din timpul alăptării), dar nu o poate avea, deoarece tatăl este cel care o stăpânește din punct de vedere sexual. Frustrările și aspirațiile copiilor/masculilor din hoarda primitivă sunt, deci, baza istorică a acestui complex: Dacă animalul-totem este tatăl, conluzia la care ajungem este că ambele porunci capitale ale totemismului, ambele prescripții care constituie nucleul său, anume interdicția de a ucide totemul și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
situație, În care Întoarcerea nu este posibilă, singura alinare stă În retrăirea clipelor de altădată, În Întoarcerea imaginară la căldura căminului și a familiei În care a copilărit. Aceste trăiri sunt exprimate prin imaginea dorului, concretizare a dragostei familiei și aspirației către aceasta: dorul se poate materializa și poate fi transmis cu ajutorul elementelor naturii - de aici și rugămintea adresată vântului de a-i aduce semnele afecțiunii veșnice a fraților, surorilor și părinților. Acest cântec contrastează cu orațiile care preamăresc evenimentul nunții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întrebării regulile sociale structurale și sugerează noi posibilități (1974, p. 202). De aici derivă caracterul periculos, amenințător, al oricărei secvențe liminale. Și, implicit, caracterul ambivalent al oricărui sistem ritual. Pe de o parte, ritul ține oarecum În frâu nemulțumirile și aspirațiile de schimbare, le oferă o formă „legitimă” de manifestare și le sublimează În simbolic (regăsim aici ecourile modelului „riturilor de rebeliune” propus de Max Gluckman). Pe de altă parte, ritul face posibilă exprimarea tensiunilor sociale, le aduce În prim-planul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cele ale vieții; d) obligatorii: sunt impuse de autoritățile ecleziastice sau laice ca formă de pedepsire; e) de căutare: nu au un scop precis, ci sunt efectuate În speranță găsirii unui loc care va aduce un răspuns la Îndoielile sau aspirațiile individului; f) inițiatice: orice pelerinaj care are ca scop o transformare a statutului participanților. Deoarece pelerinajul În sine implică o transformare a statutului (spiritual, social, cultural) al participanților, ultima categorie mi se pare redundantă. În consecință, ea nu poate fi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Încercând depășirea acestor polarități, Mihail Bahtin (1974), urmat și de unii antropologi, precum Roberto Da Matta (1991), a propus o viziune a carnavalului ca sinteză a artei și a vieții, a negării și afirmării ordinii, a sacrului și profanului, a aspirațiilor individuale și a constrângerilor sociale. În felul acesta, carnavalul ar fi un limbaj care afirmă viziunea asupra lumii specifică pentru cultura populară. Comentând rolul figurilor grotești care populează universul carnavalului, Mihail Bahtin (1974, p. 43) releva puterea reflexivă și eliberatoare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
legitimare a ordinii politice, prin fabricarea și impunerea unui „trecut” exemplar, capabil să legitimeze pretențiile acestora la supremație. Succesul lui depinde de abilitatea acestor grupuri de a obține, stimula și menține vie adeziunea populară, prin reprezentări simbolice În consens cu aspirațiile populare. Spre exemplu, mai multe studii (C. Amalvi, 1994; A. Corbin, 1994; J.R. Gillis, 1994; M. Ozouf, 1976; R. Sanson, 1976) au urmărit etapele prin care data de 14 iulie a fost construită și impusă ca sărbătoare națională a Franței
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]