4,177 matches
-
pentru Gaia, mama Pământ, dar și pentru Finlanda. Una din temele predilecte este și cea a fermierului confruntat cu natura vitregă care atentează la însăși mijloacele primare de supraviețuire. Laponia, topos al naturii învrăjbite dar și regat al păcii, al aurorei boreale și al spiritului de dreptate și egalitate între oameni, are un loc bine definit în poezia lui Franzén29, întruchipând un spațiu al libertății depline. În Emili eller en afton i Lappland 30, Emili și Carl pătrund în inima Laponiei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Revista găzduiește și alte texte la fel de interesante. Unul dintre acestea îi aparține lui Andrei Pleșu care mărturisește în O bună întâlnire cu Finlanda că "toate tradițiile lumii își au obârșia undeva în spațiul septentrional"189. În cultura greacă, Nordul, cu aurorele boreale, apare ca un paradis terestru, mitologiile altaice îl consideră "buricul pământului", în timp ce vechii mexicani îl văd ca sursă a nenorocirilor. Nordul apare ca o contradicție, învăluit în mister, dar în același timp și o nesecată sursă de original. Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
limitate. Popasul său în Laponia, prin intermediul albumului lui Andreas Alarieston, de la mii de metri înălțime, încheie jurnalul de călătorie al lui Al. Căprariu în Finlanda. 3.2.3.2.4. Dorin Iancu Tot în 1980, Dorin Iancu publica Prin țările aurorei boreale, un jurnal de călătorie. Înainte de a trece la descrierea propriu-zisă a Finlandei, Dorin Iancu prezintă câteva caracteristici generale ale țării cu privire la poziția geografică, suprafața, relieful, clima, densitatea populației. Încă dela început punctează faptul că locurile de aici nu au
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
strânsa legătură cu spațiul înghețat. Legat de aceasta, trebuie să menționăm că finlandezii trăiesc într-o acută dependență de iarnă, anotimp care nu poate fi conceput în absența zăpezii. Nordul țării, mai friguros și întunecat, presărat pe alocuri cu miraculoase aurore boreale, îngropat timp de multe luni sub zăpezi protectoare și purificatoare, devine un spațiu de o frumusețe ireală, într-o liniște care amintește de începuturile lumii însăși. De aici nu este decât un pas, pe care Jansson l-a făcut
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și studiu introductiv de Stelian Neagoe, București, Humanitas, 1993. Bossy, Raoul, Jurnal: 2 noiembrie 1940 - 9 iulie 1969, București, Editura Enciclopedică, 2001. Căprariu, Al., Primăvară scandinavă, Cluj-Napoca, Dacia, 1980. *** Finlanda. Ghid complet, Oradea, Aquila '93, 2003. Iancu, Dorin, Prin țările Aurorei Boreale, București, Albatros, 1980. Ileasă, Vasile, Repere nordice și alte note de călătorie, București, Editura Eminescu, 1981. Manof, Ioan, Finlanda, țara cooperativelor. Fapte și constatări, București, Institutul Național al Cooperației, 1941. Meițoiu, Ioan, Scrisori din Scandinavia, București, Editura Ion Creangă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cf. Ioan Meițoiu, Scrisori din Scandinavia, București, Editura Ion Creangă, 1975. 271 Ioan Meițoiu, Porțile nordului, Craiova, Scrisul românesc, 1977. 272 Al. Căprariu, Primăvara scandinavă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p. 26. 273 Ibidem, p. 55. 274 Dorin Iancu, Prin țările aurorei boreale, București, Editura Albatros, 1980, p. 128. 275 Ibidem, p. 132. 276 Ibidem, p. 136. 277 Ibidem. 278 Ibidem, p. 143. 279 Ibidem, p. 148. 280 Cf. Victor Scoradeț, "Vara teatrală" finlandeză, un festival al publicului, în "Observator cultural", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
perfecte ale sălii Wigmore din Londra. Născută la Constanța, unde a studiat de la vârsta de cinci ani cu Victoria Nițu, Cătălina Butcaru a fost apoi eleva Olgăi Szel la Școala „George Enescu“, la București, unde a fost îndrumată și de Aurora Ienei și Dan Grigore. Șansa unei cariere internaționale i-au dat-o însă studiile, începute la 17 ani, la Universitatea de Muzică din Viena cu profesorul Jürg von Vintschger, el însuși format la școala unui mare pedagog vienez, Bruno Seidlhofer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
2004, ultimele semnate de Florentin Popescu. La cele menționate se adaugă: Vasile Voiculescu, poet isihast de Constantin Miu, 1998, De la comunicare la cuminecare, Dimensiuni ontice în opera lui Vasile Voiculescu de Delia Pop, 2000, dar și Biobibliografia vastă alcătuită de Aurora Alucăi, tipărită la Imprimeria Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, în 1988. Integrala prozei literare (1998) și V. Voiculescu, Integrala operei poetice (1999), îngrijite, prefață și cronologie de Roxana Sorescu, ca și ediția în trei volume a poeziilor, prozelor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Chipuri din viața literară. București, Minerva, 1970, p. 9—18. VRABIE, Gheorghe, Bârladul cultural Cu o prefață de N. Petrașcu, București, Tip. I. T. Copuzeanu, 1837, p. 260—264. Cărți despre Vasile Voiculescu Mărturii despre epocă, biografie și operă: Alucăi, Aurora, V. Voiculescu (1884—1963). Biobibliografie, I, II, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" — Iași, Iași, 1988 *** Articole, comunicări, documente V. Voiculescu, ediție îngrijită, prefață și note de Alex. Oproescu, Buzău, I (1974), II (1979), III (1992), IV (1994) *** V. Voiculescu interpretate
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
dar fără a distruge pe loc și complet mica industrie, micul comerț, micul credit, agricultura etc. Rezultatele operațiunii se cunosc... Numai în Caragiale se poate râde de ideea de cooperativă - vezi O scrisoare pierdută și proiectul „societății cooperative și enciclopedice” Aurora Economică Română, o paradigmă din care n-am ieșit cu totul până azi. Cum spuneam, cred că acea cooperativă era foarte reală, dar aflu de la tine întâmplări și imagini dintr-un fel de instituție perfectă, una în care toate problemele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Petre Becheru, categoria 82,5kg. Aur olimpic pentru atletismul românesc: Maricica Puică 3.000m (bronz la 1.500m), Anișoara Cușmir-Stanciu săritură în lungime, Doina Melinte 1.500m, Vali Ionescu argint la săritura în lungime - atletism. Argint pentru floretistele românce: Dan Aurora, Elisabeta Guzganu, Marcela Zsak, Rozalia Oroș, Monica Weber. Judo primă participare Mircea Frățică categoria 73kg și Mihai Cioc categoria “Open” au obținut bronzul. Seul, 1988 România a obținut 24 de medalii (7 de aur, 11 de argint, 6 de bronz
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
împrospătare, de bucurie lumi noasă pe care-l nutrește omul în mijlocul naturii. Tema naturii și-a găsit o întruchipare variată și originală nu numai în simfo niile a IV-a și a VI-a, ci și în sonata pentru pian ,,Aurora”, în sonata ,,Primăverii” pentru vioară, precum și în multe părți lente ale simfoniilor, cvartetelor și sonatelor sale. Beethoven nu prezintă însă natura ca pe o forță de nepătruns, amenințătoare, distrugătoare, care se opune omului și năzuințelor sale; dimpotrivă, ea este izvorul
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
ei concretă. Cuvintele rostite de compozitor cu privire la întâiul motiv al simfoniei a V-a : ,,Așa bate destinul la ușă!”, dezvăluie de asemenea conținutul ei. Ba mai mult, unele sonate ale sale poartă un titlu:,,Patetica”, ,,Appassionata”,,,A lunii”, ,,Les adieux”, ,,Aurora”, ,,Sonata primăverii”. În simfonia a VI-a, ,,Pastorala”,fiecare parte are un subtitlu programatic, iar în simfonia a IX-a, Beethoven introduce un text literar. Tendința spre programatism e atât de vădită în creația lui Beethoven încât putem spune că
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
1886, cauzei socialiste, înainte de a vira spre naționalism în timpul boulangism-ului. ĽAction (1903) a fost organul radicalismului combist. Clemenceau a fost un mare director de ziar iar cariera sa politică agitată a fost marcată de crearea lui La Justice (1880), L'Aurore (1897), unde Zola a publicat faimosul său "J'accuse" pe 13 ianuarie 1898, și L'Homme libre (1913). C) Ziarele de centru. La centru, din multitudinea de publicații moderate se distingeau bătrînul Journal des Débats care, după ce c(p(tase
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Paris, presa de stînga, cu L' Humanité și Ce soir, comuniste, Le Populaire și Franc-Tireur, socialiste, Libération și Combat a lui Albert Camus, cîștigau teren din plin, însă, între timp, deja Le Figaro atinsese 400.000 de exemplare; prin L'Aurore era deservită încă vechea clientelă a ziarelor moderate dispărute. Deja France-Soir, moștenitor al publicației Défense de la France, reluase formula lui Paris-Soir; Le Parisien libéré pe cea a lui Petit Parisien; Paris-Presse pe cea a lui Intransigeant; cît despre publicația serioasă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
în 1952) și a numărului de cotidiene (14 la Paris și 117 în provincie în 1952). Printre publicațiile supraviețuitoare, multe și-au scăzut tirajul: în timp ce France-Soir atingea 750.000 de exemplare, Le Parisien libéré 500.000, Le Figaro și L'Aurore 320.000, presa politică pierdea cititorii care se orientau spre ziarele moderate. Cea care renăștea era (ns( presa periodică. Paris-Match lua, în 1949, locul lui Match de dinainte de război și se ciocnea la debutul său de Point de vue Images
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de piață. Tirajul cotidienelor a urcat din nou încet la 11,4 milioane în 1954. În provincie, marile regionale și-au asigurat monopolul iar la Paris, în timp ce Le Figaro și-a menținut tirajul la 500.000 de exemplare, iar L' Aurore aproape a atins această cifră, France-Soir depășea un milion, iar Le Parisien libéré încerca să atingă 900.000. Le Monde depășea 200.000 de exemplare. În presa periodică creațiile și succesele erau numeroase. Jours de France se lansa în 1954
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
am prea intrat în cele două cinematografe câte-au mai rămas în oraș. Dar duminică, 2 decembrie, ora patru și-un sfert după-masa, Victoria a reapărut de undeva din neguri ca un fulger orbitor, ca un curcubeu minunat, ca o auroră boreală, ca o Cenușăreasă în sala de bal și mi-a ars terminalele. Nici n-am știut ce să zic, ce să fac de atâta bucurie. Ca de obicei, când se bulucesc toate în mine și mă emoționez tare, dau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
care o are la noi beneficiază de pe urma ușurinței pe care ne-o oferă de a ne apropia de opera și de sufletul ei funciarmente românesc. A publicat versuri și proză, în ambele fiind profund emoționantă și lirică. Les Chants d'Aurore au plăcut de la început prin armonia, prospețimea, sinceritatea versurilor pure și colorate ca apa șuvoaielor sub umbra mișcătoare a pinilor din Carpați. Academia Franceză a încununat acest volum. L'Arme sereine a confirmat această aprobare și a permis afirmația că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fiica. Găsim aici o întreagă teogonie de zeițe roz, zâne, duhuri, un mișcător decor de feerie, o prăbușire în abis, viziuni tulburătoare, colorate, imense perspective de spații largi și înzăpezite, câmpuri de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri pustii, adunări de spiriduși care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
un strat de gem, iar cremă, foaie neagră, cremă, foaie galbenă, cremă. Peste cremă, se presară 100 g nucă prăjită și măcinată. După aceea, se lasă la rece timp de 2-3 ore, apoi se taie sub formă de dreptunghiuri. PRĂJITURĂ AURORA Se prepară un aluat bine frământat, din care se fac 4 foi, din: 500 g făină, 150 g margarină sau unt, 4 linguri de smântână, 3 gălbenușuri, 200 g zahăr, un vârf de cuțit de amoniac. Crema - 200 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
contingenței drept cauzalitate; 10. parcelarea lumii în două zone distincte: sacră și profană, pură și impură, bună și rea, cadre și deținuți. Pentru George Călinescu, "un simbol nu este o noțiune prin care se înțelege o alta, cum ar fi aurora prin care se înțeleg zorile. Un simbol este o expresie prin care se exprimă în același timp ordinea în microsistem și în societate. A fi inițiat înseamnă a fi instruit că cele două ordine sînt mereu conjugate"25. Simbolurile nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de vorbire. Este perioada în care se conștientizează potențialul enorm al limbajului, impactul acestuia asupra relațiilor de putere de la nivelul comunității. Afirmând că "discursul politic reprezintă echilibrul fragil între trei discursuri: al jurnaliștilor, al politicienilor și al publicului"45, Nina Aurora Bălan consideră că miza discursului politic este instituirea unei interpretări particulare a realității. Dacă în cazul oamenilor politici, limbajul este guvernat de necesitatea legitimării accesului/menținerii la putere, în cazul jurnaliștilor, manifestarea discursivă vizează gestionarea mediatică a realității, sensibilizarea actelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
création verbale, Gallimard, Paris. Banciu, Viorica, (2009), Semantic and Pragmatic Characteristics of Political Discourse, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Barthes, Roland, (1985), L'aventure sémiologique, Edition du Seuil, Paris. Baylon, Christian, (2005), Sociolinguistique. Société, langue et discours, Armand Colin, Paris. Bălan, Nina, Aurora, (2005), Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova. Beciu, Camelia, (2002), Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, București. Beciu, Camelia, (2009), Comunicare și discurs mediatic, Editura Comunicare.ro, București. Bejan, Petru, (2004), Hermeneutica prejudecăților, Editura Fundației AXIS, Iași. Bejan, Petru, (2005), Filozofie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Tritonic, București, 2009, p. 37. 42 Rodica Zafiu, Limbaj și politică, Editura Universității din București, București, 2007, p. 14. 43 Henrieta Mitrea-Șerban, Limbajul politic în democrație, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2006, p. 9. 44 Nina Aurora Bălan, Discursul politic românesc, Editura Universitaria, Craiova, 2005, pp. 19-20. 45 Nina Aurora Bălan, op. cit., p. 125. 46 Apud Harold D. Lasswell, "The Language of Power", în Language of politics. Studies in quantitative semantics, The M.I.T. Press, Massachusetts Institute of
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]