5,546 matches
-
de autonomie administrativă deplină. În august 1912, rebelii au cucerit Skopje, acțiune care a șocat Poarta. Ea a acceptat în septembrie unele dintre cererile insurgenților, dar în octombrie, înainte de a se ajunge la un acord final, a început Primul Război Balcanic. Evenimentul acesta avea să ducă la instaurarea unei situații de urgență pentru liderii albanezi. Ținuturile lor naționale erau iarăși în mare pericol de a fi împărțite între statele balcanice creștine. MACEDONIA Soarta ținuturilor macedonene nu va constitui doar o problemă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a se ajunge la un acord final, a început Primul Război Balcanic. Evenimentul acesta avea să ducă la instaurarea unei situații de urgență pentru liderii albanezi. Ținuturile lor naționale erau iarăși în mare pericol de a fi împărțite între statele balcanice creștine. MACEDONIA Soarta ținuturilor macedonene nu va constitui doar o problemă majoră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, ci avea totodată să constituie pe viitor principalul element de contradicție între statele balcanice. Macedonia, o regiune cu o suprafață de 25
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mare pericol de a fi împărțite între statele balcanice creștine. MACEDONIA Soarta ținuturilor macedonene nu va constitui doar o problemă majoră la sfîrșitul secolului al XIX-lea, ci avea totodată să constituie pe viitor principalul element de contradicție între statele balcanice. Macedonia, o regiune cu o suprafață de 25 000 de mile pătrate (64 000 de kilometri pătrați n.t.) și 2 milioane de locuitori, nu avea granițe politice clare, fiind împărțită între trei vilaiete: Selanik, Kosovo și Bitola. Ea este
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unii dintre locuitori se considerau în primul rînd macedoneni. Elementul musulman, din care făceau parte turcii, albanezii și slavii sudici din Bosnia și din Herțegovina, era numeros, formînd probabil jumătate din populația totală. Musulmanii alungați din Rusia sau din statele balcanice se mutaseră aici, iar cea mai mare parte a populației albaneze era predominant islamică. Marea importanță a zonei consta în poziția ei strategică. Ea era inima peninsulei și includea văile Vardarului și Strumei. Cel mai mare și mai important port
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interese în ținuturile sudice dinspre Marea Egee pe care le avea și Rusia în Bulgaria. Rusia și Marea Britanie erau extrem de preocupate de soarta regiunii din cauza apropierii ei de Strîmtori și a rolului ei în ceea ce privește echilibrul de forțe din Balcani. Pentru națiunile balcanice, problema era și mai urgentă și vitală: oricine ar fi deținut Macedonia ar fi avut o poziție strategică dominantă în peninsulă. Să ne amintim că principala obiecție față de Bulgaria Mare de la San Stefano fusese aceea că granițele stabilite, care încorporau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de faptul că naționalitățile nu locuiau în districte compacte, așa cum ar fi fost convenabil. Cu toată evidenta concentrare a grecilor în partea de sud, celelalte grupuri erau complet amestecate. Dată fiind situația aceasta, este limpede de ce le venea greu statelor balcanice și marilor puteri să rezolve chestiunea și de ce soarta regiunii a fost în cele din urmă stabilită prin violență. În încercările lor de a obține supremația, naționalitățile rivale se bizuiau pe organizațiile care operau pe teritoriul Macedoniei. Activitățile acestora erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în zonă, pornind de la premisa falsă că motivul esențial al tensiunilor erau condițiile economice și politice. Agitatorii nu urmăreau însă instituirea unei administrații mai bune; de fapt, ei aveau interesul ca situația să devină cît mai greu de stăpînit. Statele balcanice erau și ele deranjate de cursul evenimentelor. Evident, guvernul bulgar beneficia de anumite avantaje în această competiție pentru obținerea supremației. Văzînd în Sofia cel mai redutabil inamic, guvernele sîrb și grec au încercat în anii '90 să ajungă la o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ajungerea la un consens. Din rîndul marilor puteri, Rusia și Austro-Ungaria erau cel mai direct implicate în regiune. Deși Alianța Celor Trei Împărați se dezmembrase în 1887 după disputa asupra Bulgariei, nici una dintre aceste puteri nu dorea izbucnirea unei crize balcanice. Monarhia habsburgică era ocupată cu problemele ei interne, iar atenția rușilor era îndreptată tot mai mult spre Orientul Îndepărtat. Astfel că Franz Joseph și Nicolae al II-lea au căzut de acord în aprilie 1897 în privința problemelor din Balcani. Ambele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de a controla situația le demonstrase ofițerilor din armată evidenta incapacitate a guvernului lui Abdul Hamid. După cum am văzut, revolta Junilor Turci a avut drept centru Salonicul și a fost dusă la bun sfîrșit de Armata a Treia Macedoneană. RĂZBOAIELE BALCANICE, 1912, 1913 Pe la începutul secolului al XX-lea, fuseseră formate două aliniamente diplomatice majore. Primul, Tripla Alianță, era alcătuit din Germania, Austro-Ungaria și Italia, iar cel de al doilea le unea pe două foste inamice, Rusia și Franța. Acordurile pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
îndepărta și mai mult posibilitatea aceasta. S-a declanșat o veritabilă criză. Liderii sîrbi au apelat la sprijinul Rusiei, în vreme ce Imperiul Habsburgic spera în ajutorul Berlinului. Guvernul rus nu era însă în măsură în perioada aceasta să-și susțină prietena balcanică. Înfrîngerea din 1905 în fața Japoniei și problemele interne cauzate de revoluția din același an slăbiseră statul pe plan internațional. Confruntată cu un ultimatum, Serbia a fost obligată să-și schimbe poziția inițială față de anexare și să dea asigurări că țara
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Racconigi și au ajuns la un acord privind interesele lor reciproce în regiune. Această înțelegere i-a permis în 1911 Italiei să intre în război cu Imperiul Otoman în chestiunea controlului asupra zonei Tripoli. Mult mai serioasă era încurajarea statelor balcanice de către Rusia de a începe negocierile pentru formarea unei alianțe generale între ele. Obiectivul rușilor era instituirea unui front împotriva monarhiei habsburgice, nu pregătirea unui război sau împărțirea definitivă a teritoriilor otomane din Europa. Cu toate acestea, cu sprijinul activ
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
negocierile pentru formarea unei alianțe generale între ele. Obiectivul rușilor era instituirea unui front împotriva monarhiei habsburgice, nu pregătirea unui război sau împărțirea definitivă a teritoriilor otomane din Europa. Cu toate acestea, cu sprijinul activ al agenților diplomatici ruși, guvernele balcanice au încheiat o serie de acorduri, care erau de fapt alianțe războinice îndreptate împotriva Imperiului Otoman. Negocierile urmau deci o cale aflată dincolo de capacitatea de control a guvernului rus. Primul acord a fost semnat între Bulgaria și Serbia în martie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
200 000, iar Serbia cu unul de 150 000 de soldați. Grecia și Bulgaria au încheiat în mai 1912 un pact similar, deși nu era inclusă nici o prevedere teritorială. În octombrie, Muntenegru a semnat acorduri cu Serbia și Bulgaria. Statele balcanice nu erau pregătite de război. Negocierile acestea, chiar dacă nu și detaliile lor exacte, erau cunoscute de marile puteri, toate fiind tot mai îngrijorate în privința lor. Ele nu doreau o altă criză răsăriteană. La 8 octombrie, Rusia și monarhia habsburgică au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
război. Negocierile acestea, chiar dacă nu și detaliile lor exacte, erau cunoscute de marile puteri, toate fiind tot mai îngrijorate în privința lor. Ele nu doreau o altă criză răsăriteană. La 8 octombrie, Rusia și monarhia habsburgică au trimis un avertisment statelor balcanice în numele tuturor puterilor, dar intervenția lor era tardivă. În aceeași zi, Muntenegru lansează un atac împotriva Imperiului Otoman, căruia i s-au alăturat imediat aliații săi din Balcani. Grecia, Bulgaria, Serbia și Muntenegru erau astfel pentru prima oară unite printr-o alianță
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în numele tuturor puterilor, dar intervenția lor era tardivă. În aceeași zi, Muntenegru lansează un atac împotriva Imperiului Otoman, căruia i s-au alăturat imediat aliații săi din Balcani. Grecia, Bulgaria, Serbia și Muntenegru erau astfel pentru prima oară unite printr-o alianță balcanică și luptau umăr la umăr împotriva Imperiului Otoman. Victoria asupra armatei otomane s-a dovedit destul de ușor de obținut. Forțele balcanice numărau 700 000 de oameni, față de cei 320 000 ai inamicului lor. Puterea militară otomană fusese slăbită de problemele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au alăturat imediat aliații săi din Balcani. Grecia, Bulgaria, Serbia și Muntenegru erau astfel pentru prima oară unite printr-o alianță balcanică și luptau umăr la umăr împotriva Imperiului Otoman. Victoria asupra armatei otomane s-a dovedit destul de ușor de obținut. Forțele balcanice numărau 700 000 de oameni, față de cei 320 000 ai inamicului lor. Puterea militară otomană fusese slăbită de problemele financiare, care făcuseră ca armata să fie lipsită de echipament modern. În plus, flota grecească a deținut controlul mărilor pe toată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unui astfel de conflict și, ca să preîntîmpine pericolul, făcuse în septembrie o înțelegere cu albanezii, iar în octombrie una cu Italia. Nu numai că guvernul italian obținea Tripoli și Cirenaica, dar el s-a folosit de prilejul oferit de Războaiele Balcanice pentru a rămîne în posesia Insulelor Dodecanese ocupate anterior. În ciuda acestor acțiuni, regimul Junilor Turci nu era nici el gata să intre într-un conflict armat. Cu toate că în anii anteriori armatele otomane reușiseră de obicei să învingă forțele militare balcanice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balcanice pentru a rămîne în posesia Insulelor Dodecanese ocupate anterior. În ciuda acestor acțiuni, regimul Junilor Turci nu era nici el gata să intre într-un conflict armat. Cu toate că în anii anteriori armatele otomane reușiseră de obicei să învingă forțele militare balcanice, de data aceasta combinația era prea puternică. De partea statelor balcanice, cele mai importante lupte au fost purtate de armata bulgară, care era nevoită să țină piept principalelor forțe otomane din Tracia. Comandamentul militar bulgar a fost obligat să-și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acestor acțiuni, regimul Junilor Turci nu era nici el gata să intre într-un conflict armat. Cu toate că în anii anteriori armatele otomane reușiseră de obicei să învingă forțele militare balcanice, de data aceasta combinația era prea puternică. De partea statelor balcanice, cele mai importante lupte au fost purtate de armata bulgară, care era nevoită să țină piept principalelor forțe otomane din Tracia. Comandamentul militar bulgar a fost obligat să-și concentreze trupele și eforturile aici. Între timp, aliații sîrbi și greci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un oarecare teritoriu din jurul capitalei. Bulgariei i se acorda Adrianopolul, iar Creta era în sfîrșit cedată Greciei. Dar marea problemă a împărțirii Macedoniei rămînea în picioare. Referitor la acest punct a apărut o chestiune care nu fusese prevăzută de aliații balcanici. În cadrul înțelegerilor încheiate, aceștia porniseră de la presupunerea că vor împărți între ei teritoriile albaneze. Spre surprinderea lor, marile puteri au insistat însă asupra instituirii unui stat albanez. Cele mai importante susținătoare ale unei Albanii independente erau Italia și Austro-Ungaria; în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de la presupunerea că vor împărți între ei teritoriile albaneze. Spre surprinderea lor, marile puteri au insistat însă asupra instituirii unui stat albanez. Cele mai importante susținătoare ale unei Albanii independente erau Italia și Austro-Ungaria; în schimb, Rusia sprijinea pretențiile statelor balcanice. Unul dintre obiectivele majore ale sîrbilor la intrarea în război fusese obținerea unui port la Marea Adriatică, de preferat Durrës. Ca și mai înainte, Imperiul Habsburgic, secondat de Italia, s-a opus oricărei extinderi a Serbiei spre Adriatica. Ambele puteri erau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de teritoriul pe care speraseră să-l anexeze, ele au căutat să obțină o compensație din acela atribuit Bulgariei sau din acela rămas neîmpărțit în Macedonia. Problema nu era caracterul național al ținuturilor respective, ci echilibrul de forțe dintre aliații balcanici. Temîndu-se de Bulgaria ca principală competitoare, Serbia și Grecia au ajuns iar la o înțelegere secretă asupra împărțirii acestei zone și a ajutorului reciproc în caz de război. Aceste două guverne erau în legătură și cu România, Muntenegru, ba chiar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noaptea de 29/30 iunie declanșarea unui atac asupra Greciei și a Serbiei. Acțiunea a constituit o greșeală dezastruoasă. Trupele române, muntenegrene și otomane s-au alăturat grecilor și sîrbilor în lupta împotriva armatei bulgare. Cel de-al doilea război balcanic a avut drept rezultat înfrîngerea completă a Bulgariei; la 31 iulie a fost semnat un armistițiu. Tratatul de la București din august 1913 a stabilit împărțirea Macedoniei și instituirea unei Albanii independente. Marii învingători erau Serbia și Grecia. După anexarea teritoriului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Dedeagač (Alexandroupolis). Atît Imperiul Otoman cît și România au avut de cîștigat: Poarta a primit înapoi Adrianopol, iar România a anexat sudul Dobrogei. Acordul final constituia evident un regres extrem de mare pentru Bulgaria și pentru Imperiul Otoman. Cele două războaie balcanice au pus deci capăt stăpînirii otomane în peninsulă, cu excepția unei fîșii din Tracia și a Constantinopolului. Regimul Junilor Turci fusese incapabil să stopeze declinul continuu al Imperiului. Acesta deținea totuși în continuare controlul asupra guvernului. Deși fusese sfidat de partidele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
continuare controlul asupra guvernului. Deși fusese sfidat de partidele din opoziție între 1909 și 1911, el a repurtat o victorie decisivă în iunie 1913 și a instaurat dictatura. Celelalte partide au fost interzise. INDEPENDENȚA ALBANIEI Imediat după izbucnirea primului război balcanic, liderii albanezi și-au dat seama de pericolul situației create. La început ei au adoptat o atitudine neutră, dar armata otomană a fost învinsă mai repede decît anticipaseră ei, iar armatele balcanice au ocupat teritoriul albanez. În vederea apărării poziției Albaniei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]