4,306 matches
-
versuri ca acestea: Azi cu petițiune M-adresăi către Amor Și-l rugăi cu-ncordăciune, Să astîmpere-al meu dor De-a mea tristă pusăciune Te îndură, zeu de foc! De nu vrei protestăciune Să întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întind în orice loc..., - femeie "romanțioasă", care răspunde baronului Flaimuc, falsului pretendent, când acesta îi spune că dorește o femeie "care să facă la mine poezii zo vi der Șiller vi der Ghete": "- Ghete! Șiller!, ce nume înalte ai rostit, baron ! Feblele mele talente cum vor răspunde la așteptarea dumitale ?" - femeie care strică limba, influențată de toate mani-ile lingvistice ale vremii (pusăciune, conprinzi, neînvingi-bilă, atășăciune etc.) - femeie modernă, care recomandă bătrânului ei amorez: 1 Ibidem, p. 296. 2 Scrieri, III, p.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
existențe nu l-a simțit și nu l-a redat nimene la noi. Închid paranteza. Alecsandri n-a uitat, în Iorgu de la Sadagura, nici pe evrei (Ițic zaraful, care se laudă că are "perciuni sudiți", supus străin), nici pe nemți (baron von Klaine Swabe. La C. Negruzzi, e baron Flaimuc), care, la începutul civilizării țării, au fost printre aceia care au importat această civilizație, ca medici, ingineri și alte profesiuni mai modeste etc. Un singur lucru n-a criticat Alecsandri în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a redat nimene la noi. Închid paranteza. Alecsandri n-a uitat, în Iorgu de la Sadagura, nici pe evrei (Ițic zaraful, care se laudă că are "perciuni sudiți", supus străin), nici pe nemți (baron von Klaine Swabe. La C. Negruzzi, e baron Flaimuc), care, la începutul civilizării țării, au fost printre aceia care au importat această civilizație, ca medici, ingineri și alte profesiuni mai modeste etc. Un singur lucru n-a criticat Alecsandri în Iorgu de la Sadagura: pretenția scriitorului fără talent, care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de aparent neechilibru între fapte. * sunt mai complexe psihodinamic și au scopuri personale mai îndepărtate și mai înalte. * sunt mai independente în judecată. * sunt mai autoritare și dominante. * resping stăpânirea de sine ca un mecanism pentru controlul impulsurilor. <ref>Fr. Baron, The Disposition Toward Originality, 1963</ref> * „Persoanele creatoare sunt mai autonome decât altele, mai pline de sine, mai independente în judecată (ele se plasează împotriva opiniei grupului, dacă simt că aceasta este greșită), mai deschise la iraționalul din ele însele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pitorești, dar care nu contribuie esențial la înaintarea acțiunii principale, cum sunt cele două „instituții” basarabene, Alexandru Ivanovici Brașevan și Anica Mesnicu, „mareșalul gubernial” Ștefan Gheorghevici Cazara, slavofilul Feodor Feodorovici Carpinschi, „moldovenizantul” Alexandru Matveevici Vătruță, „cinicul” Ivan Nicolaevici Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
de educație și divertisment apare și în romanul Zori în ceață (1985), unde prozatorul revine la temele preferate (mediul cazon, Dunărea, războiul, familia), cu saga unui clan de ofițeri și „ciocoi” în care se strecoară și un personaj remarcabil, Leonora Baron. Repetitiv și prolific, T. derapează uneori în kitschul literaturii de consum, după Marian Popa una din slăbiciuni fiind „eticismul sentimental”. SCRIERI: Croitor pentru săraci, București, 1962; Flăcări pe chei, București, 1964; Microbuzul de seară, București, 1964; Port dunărean, București, 1964
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
polarizată în funcție de atitudinea față de puterile beligerante. Francofilii vin joia la five o’clock-ul doamnei Sofia Mihailidis, văduva unui fost reputat ministru, de origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
Hertz nu exista. În loc era o căsuță joasă fără etaj, în care se afla cel mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în duel cu pistolul pe un ofițer. Marele edificiu în care este instalat magazinul Universel 102, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
afla cel mai bun birt de mâncări orientale, vestitul pe atunci birt Hristodor, cum am mai spus. Casa Prager era, pe atunci, o veche casă boierească, casa baronului Barbu Bellu 101. N avea prăvălii, era un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în duel cu pistolul pe un ofițer. Marele edificiu în care este instalat magazinul Universel 102, nu exista. Locul făcea parte din curtea caselor baronului Bellu. În locul actualului edificiu al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un mic palat particular, reședința baronului rămas vestit prin aceea că, sub domnia lui Cuza-Vodă, ucisese în duel cu pistolul pe un ofițer. Marele edificiu în care este instalat magazinul Universel 102, nu exista. Locul făcea parte din curtea caselor baronului Bellu. În locul actualului edificiu al Casei de Depuneri era un alt edificiu mai mic în care era instalată aceeași instituție.103 Grand Hotel nu era clădit, dar exista Hotel de France, o mică clădire cu un etaj vopsit în coloare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vreme avocatului Barbu Păltineanu. 101. Casa poetului Ienăchiță Văcărescu, ajunsă prin 1820 în stăpânirea logofătului Ștefan Bellu, a fost transformată pe la 1887 în magazin de blănuri de negustorul bucureștean Sigmund Prager. Barbu Bellu (1825-1900), despre care amintește Bacalbașa, era nepotul baronului Dumitru Bellu, fiul lui Ștefan Bellu. Casa există și astăzi (1987), lângă fostul ma gazin Sora (Calea Victoriei 9) (v. Potra, „Casa poetului Văcărescu“, în Bucureștii, pp. 318-336). 102. Magazinul universal Sora, familiar bucureștenilor între cele două războaie mondiale. 103. Pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o mică căsuță cu un etaj, în care se mutase mai târziu birtul Hristodor. 114 bucureștii de altădată 105. Librăria Socec a funcționat din toamna anului 1856 într-o clădire de pe Podul Mo goșoaiei (atunci la nr. 7), alături de casa baronului Meitani, în care se afla Prefectura Poliției Capitalei (astăzi sediul Poliției Capitalei); pe locul librăriei s a ridicat după Primul Război Mondial marele magazin universal „Socec - Galeriile Lafayette“, (Calea Victoriei nr. 17). Strada „care nu fusese deschisă“, amintită de Bacalbașa era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Slăniceanu („care n-a avut energia cerută de situația momen tană“, v. Memoriile, vol. IX, p. 44) a fost înlocuit cu generalul Al. Cernat la 2/14 aprilie 1877 (MOF., nr. 73, 3/15 aprilie 1877, p. 2255). 21. După ce baronul Dimitrie Stuart, agentul diplomatic al Rusiei la București, a cerut „cu energie“, la 31 martie/12 aprilie 1877, guvernului român să semneze convenția româno rusă, principele Carol a convocat a doua zi, la 1/13 aprilie 1877, un consiliu lărgit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
art. precedent, ratificarea cerută de legile române și a face imediat executorii stipulațiunile coprinse într-însa. [Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu Ministrul Afacerilor Streine al României.“35 Precum se vede, această Convențiune fusese semnată cu o săptămână mai înainte de intrarea armatelor rusești în România. Negocierile, firește, urmau 340
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
2, 1981, p. 88). 38. ROM., an. XXI, 17 aprilie 1877, p. 344. Proclamația a iritat autoritățile române care considerau că numai ele - ca reprezentante ale unui stat suveran - erau îndreptățite să se adreseze poporului român. Într-o convorbire cu baronul Stuart, consulul general al Rusiei la București, din 12/24 aprilie 1877, care venise special de la Chișinău pentru a explica motivele „intrării neașteptate a trupelor ruse în România“, principele Carol, în prezența lui I.C. Brătianu și M. Kogălniceanu, a amintit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și M. Kogălniceanu, a amintit și de proclamația adresată poporului român („În ceea ce privește proclamațiunea marelui duce Nicolae către locuitorii români, aceasta a jignit pe M.s. Domnitorul, căci el singur este în drept a se adresa poporului român“), primind o motivație nesatisfăcătoare („Baronul Stuart scuzează această proclamațiune prin necesitatea de a anunța românilor în mod public că armata rusă n-a intrat cu gânduri dușmănești“) (Regele Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tomul I, 1866- 1877, București, 1909, p. 518). 39. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căpitan, 1875): 253 Mărgăritescu (locotenent): 276 Mărgăritescu, Mihail: 276 Mârzescu, Gh.: 188, 307, 343, 346, 349 Mârzaian, Emanuel (Manuc-bei): 128 Mehedințeanu, Marin: 183 Mehedințeanu, Teodor: 183 436 indice de nume de persoane Mehmed (Mehemet) Ali-pașa (Karl Detroit): 362, 368 Meitani (baron): 114 Meitani, G.G.: 250, 267 Melhisedec (episcop): 274 Mendelssohn Bartholdy: 105 Mercuș, Leon: 119, 398 Merișescu (funcționar, 1869): 97 Méry, Joseph: 106 Meunier, Hippolyte: 174 Meyendorf, E.F.: 390 Michăilescu, Șt.C.: 93, 168, 381, 418 Michelet, Jules: 195, 298, 299 Miclescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
116; Ion C. Grădișteanu 122; Greceanu 118, 399; Ioanid 121; Karagheorghevici 127; Lahovary 115, 119; Emanoil Lahovary 119, 121; Emanoil și Nicolae Lahovary (Dumitrache Ghica) 119; Lenș (Ghica; Vernescu) 116; Maican 150; Manu 117, 121; Mazar-pașa 243; de la Măgureanu 50; baronului Meitani 114; maior Mișa (Anastasievici) 127; Musu 120; Oteteleșanu 115, 119; Barbu Păltineanu 113; Grigore Păucescu 121; Peretz (An ton Vanic) 129; Petrovici Armis 126, 158; Poenărescu 258; Prager (Ienăchiță Văcă rescu; Ștefan Bellu) 113; dr. Rădulescu 127; Joseph Resch
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deși au trecut, de la nașterea ei, trei decenii de cețuri, miasme și vijelii „istorice”. Ca o glumă, s-ar zice, și nu una de bun-simț, a trecut vremea și ne trec zilele acestei lumi. Baia, Înecul gândacului, micul dejun, fotoliul Baroni, sanctuarul cărților, arșița, visele, străzile, amintirile, monologul cățelușei, bucătăria plutind În brize de scorțișoară și frunze de dafin, nimic morocănos În miraculoasa epopee a cotidianului alert, curentat de umor și inteligență. Farsa, parodia, dar și, mereu invocată, frica („un cap
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din Waffen-SS; adică, la serviciul Însărcinat cu perfecționarea gazelor otrăvitoare sub aparența de dezinfectante. În vara lui 1942, face o vizită profesională la câmpul de concentrare Beßżec... Ulterior, Încearcă să galvanizeze opinia publică, izbutește chiar să contacteze un diplomat suedez, baronul von Otter... A Încercat și o audiență la nunțiul papal din Berlin, dar cererea fusese respinsă...” Sfârșitul lui Gerstein a fost să fie tragic și absurd: luat prizonier de trupele franceze În mai 1945, Închis În Închisoarea Cherche-Midi, se sinucide
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
agenți (feudali), cărora, Însă, după modelul clientelar, nu le plătește salariu, ci le permite aproprierea unei părți din profit. Sistemul feudal al vasalității, În perioada medievală, presupunea delegarea furnizării unor bunuri cum ar fi apărarea, ordinea internă și justiția către „baronii locali”, care puteau impune taxe și puteau reține astfel o parte din profitul extras prin taxare la nivelul feudei, considerat ca fiind plata pentru bunurile publice furnizate. La rândul lor, aceștia puteau subcontracta activitatea unor vasali mai mici (North și
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
5% în 1996, 50,5% în 2000. Mandatul oamenilor politici provine, în cele din urmă, dintr-un număr redus de voturi exprimate în favoarea lor ceea ce conferă mai multă autoritate poziției lor în structurile locale decât reprezentativitate democratică. De unde, termenul de „baronii locale”1 care spune mult mai mult. Contractul dintre alegător și ales rămâne, într-o manieră generală, extrem de fragil, cu atât mai mult cu cât numeroși oameni politici migrează, în perioada postelectorală, spre alte partide, în particular spre partide de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe de Herz. TUDOR ARGHEZI SCRIERI: Domnița Ruxandra, București, 1907; Floare de nalbă, București, 1908; Noaptea Învierii, București, 1909; Când ochii plâng. A fost odată, Craiova, 1911; Păianjenul, București, 1913; Bunicul, București, 1913; Cuceritorul, București, 1914; Sorana (în colaborare cu
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
vrem să rămână stigmatizată pentru totdeauna adevărata literatură bucovineană care și-a găsit și făurit un loc în literatura unei Românii întregite” (1, 2-3/1995). Revista acordă un spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]