3,060 matches
-
în Guvern 27% iar în KGB 16,7%, iar în ministere procentul varia între 5 și 32. De asemenea, românii erau tratați cu suspiciune și în ce privește cercetarea lingvistică și istorică. În primul deceniu de stăpânire sovietică nici un român basarabean nu a fost angajat în sectorul de istorie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură. În buletinele de identitate românii din orașe au fost considerați „moldoveni” (cei de la sate nu au dispus de buletine de identitate până în 1978) și s-
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de lucrări în care problema națională este abordată într-un asemenea mod, cu care noi nu putem fi de acord”. Ca urmare a politicii „agresive” șovine a României, statul totalitar sovietic a acționat metodic, cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a acționat metodic, cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor locali, comuniștii de la Chișinău au luat o poziție fermă în privința limbii. S-a hotărât
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cu străduință, pentru inocularea în conștiința basarabeană a unei „amintiri monstruoase”, apocaliptice, despre lumea românească de dincoace de Prut, s-a creat „hăul românofobiei”. Tot în această perioadă, în 1974, A. M. Lazarev publica volumul Organizarea statului sovietic basarabean și problema basarabeană, în care erau sistematizate ideile fundamentale ale moldovenismului. De teama potențialelor pretenții ale statului român asupra Basarabiei și a impactului acestora asupra naționaliștilor locali, comuniștii de la Chișinău au luat o poziție fermă în privința limbii. S-a hotărât ca, din acel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți, toate mai vechi cu cel puțin trei secole decât apariția statului România. Și din nou autorul basarabean, într-o rătăcire logică aberantă, inversează raporturile cauză - efect și consideră că apariția statului cu numele România (nume apărut din nimic !!!) a determinat desemnarea locuitorilor acestuia cu apelativul de „români”, și nu etnia locuitorilor noului stat a dat numele statului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
o românizare a moldovenilor, cum afirmă răspicat și plin de revoltă în alte articole, ci o moldovenizare (sub alt nume) a valahilor. Astfel încât, astăzi, pe tot teritoriul României, se vorbește o variantă foarte puțin modificată (chiar identică, susține istoricul basarabean) a limbii moldovenești. Așadar se susține, nici mai mult nici mai puțin decât UNITATEA lingvistică a locuitorilor dintre Tisa și Nistru, locuitori care vorbesc limba moldovenească, cu numele schimbat de „limba română”. Aberații care nu mai au legătură cu cercetarea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de altfel, granițelor statale artificiale și bazate pe considerente politice și geografice în Evul Mediu (graiul moldovenesc se întinde și în nord-estul Transilvaniei și în nordestul Munteniei, precum și o parte a Dobrogei). De asemenea, nu există graiul transilvănean, dobrogean sau basarabean, deci teoria conform căreia câte o limbă separată s-a dezvoltat pe cuprinsul celor trei provincii românești din Evul Mediu este cu desăvârșire eronată. De asemenea, specialiștii au observat că astăzi folosim limbi standard, unificate prin voința națională, însă, la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
să reproducem un fragment mai lung, reprezentativ pentru retorica „istoricilor” „moldoveni”, ce se referă la un moment amplu dezbătut de ei - Unirea din 1859 (la care se adaugă și palida acțiune separatistă din 1866, atât de preamărită în presa procomunistă basarabeană): „însă forțele unioniste din Moldova, în cârdășie cu românii, prin vicleșug și diferite manevre șmecherești, au înșelat țările garante, ignorând totalmente hotărârea Conferinței de la Paris și călcând în picioare voința maselor populare. Aceste forțe au aplicat o variantă monstruoasă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cel al minoritarilor a crescut de aproape ... 30 de ori, așadar un ritm de creștere de cinci ori mai mare pentru minorități, inclusiv pentru ruși și ucraineni. Și alte efecte benefice a avut stăpânirea rusească asupra Basarabiei: „realizarea (? n.n.) mărfurilor basarabene în Rusia Centrală îi asigurau regiunii venituri nemaivăzute”; „moldovenii au împrumutat de la ruși idealurile politice și valorile lor și le-au tradus la viață (se referă oare la ideologia bolșevică? n.n.). Includerea Basarabiei în componența Rusiei a însemnat înfăptuirea programului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Ghibu îi atribuie următoarele cuvinte, scoase cu totul din context: „Tot mai mult avem de a face cu un popor moldovenesc”. Mai mult, români convinși ca Onisifor Ghibu, Ștefan Ciobanu (care și-au afirmat de numeroase ori atașamentul pentru românii basarabeni și pentru unire) sunt revendicați pentru cauza moldovenismului, pentru că au folosit accidental, doar cu conotații geografice, formulări ca popor moldovenesc sau limba moldovenească. La fel sunt priviți și Eminescu, Pantelimon Halippa sau Simeon Murafa. Moldovan săvârșește chiar falsuri grosolane, atunci când
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Basarabia face parte, de opt ani încoace, din statul român”. La rândul lui, Alexei Mateevici, revendicat de moldoveniști, se adresa în felul următor într-o scrisoare: „însă poporul deja se deșteaptă, soarele renașterii a început să arunce și asupra românimii basarabene razele sale strălucitoare și înviorătoare”. Și tot el spunea, în 25 mai 1917: „Unii se socotesc moldoveni, alții, cei mai puțini, români. Da, suntem moldoveni, fiii vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului, așezat prin România, Bucovina
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în spiritul specificului local tipic pentru fărâmițarea politică, dar nu și etnică, pe care a adus-o Evul Mediu. La vremea sa, Istoria Moldovei a fost combătută de Costică Asăvoaie și Vitalie Josanu, după ce, cu câtăva vreme în urmă, istoricul basarabean Ion Eremia descoperea „caracterul de foileton pseudoștiințific” al lucrării și stilul „huliganico-agresiv” al acesteia. Însă, cum se întâmplă întotdeauna, au existat și elogiatori care au apreciat apariția lucrării, nu ca valoare științifică, ci ca manifest politic, așa cum o spune explicit
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a institutului este o lovitură dată limbii și literaturii române. Acțiunile vădit antiromânești declanșate odată cu anul jubiliar 2009 în Republica Moldova, inaugurate de către președintele, la acea vreme, Vladimir Voronin, a trezit reacția firească a istoricilor de bună credință. Mai mulți istorici basarabeni au susținut că sărbătorirea a 650 de ani de la constituirea statului moldovenesc este o simplă speculație politică. Ca un răspuns la discursul respectiv, istoricul Ion Varta susținea că anul 1359, ca an al constituirii statului moldovenesc, este unul contestat încă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Filip Vighel: „Eu am avut ocazia să studiez sufletul moldovenilor. Acești rumâni sau români, după cum își zic ei, se trag din coloniștii romani și slavo-dacii învinși de Traian. În limba pe care o vorbesc, predomină limba latină”. Iar despre boierii basarabeni afirmă cu dispreț că „nimeni dintre ei nu știe rusește și n-a avut curiozitatea să vadă Moscova sau Petersburgul”, iar Alexandru Sturza, „nu-și ascunde deloc dorința sa de a vedea Moldovlahia ca o împărăție deosebită, împreună cu Basarabia, Bucovina
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Valahia, ori valahi, ei se deosebesc prin trăsături dialectale neînsemnate”. Doar termenul „român” îl folosește și L. A. Kasso în întreaga sa lucrare intitulată Dreptul bizantin în Basarabia. Câteva citate din aceasta sunt relevante pentru poziția lui Kasso: „Izvoarele de drept basarabene nu s-au admis pentru întreaga Basarabie, ci numai pentru părțile locuite de români”. „Până în 1812 teritoriul județelor Akkerman și Ismail era numit de tătari Bugeac, iar de români - Basarabia”; „Provincia ce luă ființă în jurul Carpaților n-a rămas mult
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
scurt în paginile anterioare constituie doar o mică parte dintre ele. Afirmarea unității locuitorilor din întreg spațiul românesc, între Tisa și Nistru, chiar în lucrări ale apropiaților cercurilor țariste sau exponenți ai regimului sovietic, confirmă apartenența etnică indubitabilă a românilor basarabeni și a identității dintre „limba moldovenească” și limba română. Încheiere În urma periplului printre complicatele realități etnolingvistice ale statului de la est de Prut, câteva concluzii se impun. Pentru început, apare cu claritate faptul că în urma celor două secole de dominație străină
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sociale, a dezinformării și demonizării a tot ceea ce înseamnă spirit și cultură românească, cea mai mare parte a intelectualității românești din Basarabia nu a renunțat la valorile naționale. Acest lucru dă speranțe pentru generația următoare. Iată cum exprimă speranțele românismului basarabean Charles King: „printre principalii susținători ai partidelor pan-româniste se numără profesori universitari și de liceu, astfel că nu trebuie subestimată puterea educatorilor de a modela afinitățile politice ale viitorilor alegători ai Moldovei. Copiii învață acum despre moștenirile românești, merg
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu zic direct, nu-mi mai place. (Și critica trebuie să placă!) A prins o crustă academică și provincială: e apăsat și apodictic în tot ce scrie. Și scrie mult, lung, păcat în care se întîlnește și cu alți „frați basarabeni”. Cum nu duce lipsă de îndrăzneală, intră adesea pe teritoriul comparatismului, unde se „desfășoară” cu larghețe și cu un soi de zel protocronist. Probabil, „Bacovia și Nietzsche” e un eseu din această categorie. Singura mea asemănare cu Bacovia e că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Prin gazeta "Ardealul" și apoi prin "România Nouă" a promovat ideea unirii, iar prin revista "Școala moldovenească" (iunie 1917) a devenit "animatorul și realizatorul celor mai multe și mai importante prefaceri în viața școlii" (9, p. 319). Împreună cu alți oameni de cultură basarabeni (îndeosebi Pan Halipa, arhimandritul Gurie Grosu, Alexa Mateevici) a sprijinit organizarea Congresului învățătorilor din Basarabia (25-28 mai 1917), care a hotărît organizarea școlii în limba română. Mai mult, O. Ghibu a fost sufletul acestei inițiative, contribuind substanțial la pregătirea învățătorilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Basarabiei la 1812, regimul ocupației rusești în provincia de peste Prut, chestiuni curente legate de situația de acolo etc. Xenopol, care tocmai lucra la o nouă ediție a sintezei, făcea să apară în Viața românească și alte periodice studii asupra chestiunii basarabene, integrând-o în efortul general de a ne realiza unitatea. Momentul coincidea cu ultima criză orientală în care România a jucat un rol de seamă și la care N. Iorga a avut tăria să ia parte ca voluntar, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decenii, cât a mai trăit Iorga, asistăm la numeroase inițiative ce fac din el un campion redutabil al luptei naționale. Nu le vom cita acum. Sunt prea multe și ar merita desigur să fie amintite în alt context. Fiindcă tragedia basarabeană e oarecum sincronă cu propria lui tragedie, să notăm numai momentul de nouă sfâșiere, din 1940, când N. Iorga a ținut să scrie (și în limbi străine) Adevărul despre trecutul și prezentul Basarbiei. Și de astă dată el a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
la începutul secolului al XV-lea, cu monahul Gavriil de la Neamț, măiestru copist de manuscrise, își păstrează într-o anume măsură valoarea documentară referitoare la circulația și copierea scrierilor bizantino-slave în Țările Române. Pe lângă articolele din tinerețe despre folclorul haiducesc basarabean (Razboiniki Bessarabii v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896) și alături de comentariile pe marginea unor creații și credințe populare românești, prilejuite de culegerile lui S.Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, I. a oferit cititorilor ruși o reprezentativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996, 1; Mihai Cimpoi, Efim Tarlapan și căderea imperiului, LA, 1996, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Nicolae Bătrânu, Marțiale basarabene, LA, 1999, 4 noiembrie. M. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4; H. Zalis, Note despre lirismul penetrant, VR, 2000, 5-6; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 11; Adrian Dinu Rachieru, Portret în mișcare. Vlad Neagoe, „Reflex”, 2003, 4-6. M.Dr, N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
nuvele de Rafael Felipe, eseuri de Ortega y Gasset ș.a. SCRIERI: Ca două gemene surori, Chișinău, 1990; Receptare și confluențe, Chișinău, 1990; Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea, Chișinău, 1990; Tentația Spaniei, Chișinău, 1999. Repere bibliografice: Dan Mănucă, Editorial basarabean, RL, 1991, 3; Ileana Mihăilă, „Romancieri spanioli din secolul al XIX-lea”, RITL, 1992, 1-2; Eleonora Hotineanu, „Tentația Spaniei”, „Synthesis”, 2000-2001, 215-216. S.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288740_a_290069]