6,391 matches
-
Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unui auditoriu format din membri ai PCR, cu ocazia aniversării Revoluției Bolșevice. Acesta spunea că Uniunea Sovietică avea să "scuture lanțurile pe care ni le pregătesc nouă acum gangsterii și ațîțătorii de război imperialiști... Nici o mînă, nici măcar una înarmată cu bomba atomică nu va putea întoarce înapoi roata istoriei"479. Lucrurile o dată clarificate, Consiliul Securității Naționale a trecut la revizuirea politicii americane vizavi de Uniunea Sovietică. Pe 30 martie 1948, Consiliul a aprobat CSN 7, care conchidea că "obiectivul suprem al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite să reducă și, în final, să înlăture dominația sovietică din Europa de Est. În ultimele luni, sovieticii fuseseră destul de curajoși. Puseseră bazele unei Germanii de Est independente, înființaseră Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) și făcuseră pentru prima dată experiențe cu bomba atomică. În CSN 58/2 se arăta clar că țările-satelit au o "importanță secundară". În lupta bipolară pentru putere, ele aveau rolul de "adjutante ale puterii sovietice", care se extindea în Europa 497. Și totuși, răzvrătirea lui Tito părea să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ale Departamentului de Comerț. Și CSN 68 s-ar putea să fi avut vreo influență asupra Consiliului. Deși a fost aprobat oficial de către Truman abia pe 30 septembrie 628, documentul estima că în 1954, Uniunea Sovietică avea să posede suficiente bombe atomice pentru a înfrînge SUA. Pentru a evita aceasta, CSN 68 recomanda o concentrare militară masivă, atît de intensă încît să-i silească pe sovietici să renunțe la orice planuri pentru un atac surpriză împotriva Statelor Unite. Aceasta însemna, fără îndoială
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a terminat mai curînd printr-o încetare a focului decît printr-un tratat de pace victorios. Uniunea Sovietică nu se prăbușise, Europa de Est nu urmase exemplul lui Tito și, pentru a agrava parcă situația, în august 1953 Moscova lansase prima bombă cu hidrogen din lume. Avînd în vedere toate aceste evenimente, Statele Unite au fost nevoite să-și reconsidere diversele strategii de îngrădire a exporturilor, inclusiv hotărîrea CSN 104/2, care reglementa exporturile către Blocul Sovietic, CSN 91/1, referitoare la exporturile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-și mărească substanțial bugetul de apărare și implicit a crescut și încrederea în capacitatea de apărare a țării. Dar în același timp, Uniunea Sovietică devenise și ea mai puternică, pentru ca la sfîrșitul anului 1952 ambele superputeri să ajungă în posesia bombei cu hidrogen. Onorîndu-și o responsabilitate permanentă, CSN continuase procesul de revizuire a programelor și directivelor securității naționale americane. Un comitet director al personalului de bază din CSN a inițiat o revizuire majoră în octombrie 1951 și a emis două studii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
376 pag., 180.000 lei Semnele televiziunii, John Fiske, John Hartley, 216 pag., 120.000 lei Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb, 280 pag., 95.000 lei Societatea civilă, John Keane, 240 pag., 217.000 lei Stalin și bomba atomică, David Holloway, 360 pag., 98.000 lei Colecția MEMORII Am purtat steaua galbenă, Inge Deutschkron, 228 pag., 199.000 lei Am vrut unitatea Germaniei, Helmut Kohl, 312 pag., 173.000 lei Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga, 376 pag., 96
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
devenit un subiect îngrijorător pentru climatul întregii zone. 58 În Zanzibar, pentru securitatea delegaților, ținând cont că la Congresul al VI-lea, desfășurat cu doi ani în urmă în Complexului Expozițional din Lugoschul Mare (Republica Democratică Vandana), a explodat o bombă. 59 Unde bugetul pentru apărare a ajuns la 87% din PIB, după cum reiese din referatul secret al serviciilor din Honduras, singura țară care a păstrat un oficiu diplomatic în Republica Umanistă Vandana. 60 Echivalentul gradului generalissim. Adică mareșal șef. 61
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
ravagii. Iată de unde nemaiîntîlnita prudență a Israelului, dar și a SUA, care continuă să prefere dronele și atacurile țintite. Potrivit unui raport de acum un an, Iranul deținea 100 kg de uraniu îmbogățit 20%, cu care ar putea fabrica patru bombe nucleare, dar numai după ce ar ridica gradul de îmbogățire la 80-90%, ceea ce ar dura un an, plus încă doi pentru montarea încărcăturii pe rachetele Shahab-3, capabile să lovească Israelul. Ceea ce înseamnă că Iranul nu mai poate fi oprit pe cale militară
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
îmbogățire la 80-90%, ceea ce ar dura un an, plus încă doi pentru montarea încărcăturii pe rachetele Shahab-3, capabile să lovească Israelul. Ceea ce înseamnă că Iranul nu mai poate fi oprit pe cale militară, decît Doamne ferește ! printr-un atac nuclear sau cu bombe cu neutroni, ceea ce ar aprinde întreaga regiune și chiar întreaga omenire. O soluție ar fi continuarea atacurilor cibernetice, a embargoului și alte măsuri nonconvenționale. Fereastra temporală pentru o operațiune militară tip Blietzkrieg asupra Iranului se va închide în curînd. Oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
devenit un subiect îngrijorător pentru climatul întregii zone. 58 În Zanzibar, pentru securitatea delegaților, ținând cont că la Congresul al VI-lea, desfășurat cu doi ani în urmă în Complexului Expozițional din Lugoschul Mare (Republica Democratică Vandana), a explodat o bombă. 59 Unde bugetul pentru apărare a ajuns la 87% din PIB, după cum reiese din referatul secret al serviciilor din Honduras, singura țară care a păstrat un oficiu diplomatic în Republica Umanistă Vandana. 60 Echivalentul gradului generalissim. Adică mareșal șef. 61
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
înarmare, pentru tehnologii autodestructive. Cum să nu implodeze asemenea sisteme? În loc să se revină la marile echilibre clasice, se inovează în continuare orbește în virtual. Cum să integrezi comportamentul corect și moral în cultura Wall Street-ului? Acolo trebuie pusă o bombă și gata. Istoria ne învață că din marile crize se iese prin război. Ironia este că, dat fiind și gradul de interconecti vitate a sistemului, nu avem nevoie de mai puțină finanță, ci de una mai bună, or suspiciunea generalizată
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și bitcoinul, un război al datoriilor și rezervelor, al burselor etc. Cînd toată lumea încearcă devaluarea competitivă (gen quantitative easing) rezultatul nu poate fi decît conflictual. Avem și un război cibernetic, purtat cu frenezie pe canale specifice, cu atacuri și dezvăluiri bombă, un război psihotronic ș.a.m.d. Avem și un război cultural, soft, ce antrenează mai curînd mijloace simbolice pentru a cuceri mințile și inimile oamenilor. Dar avem și războaie clasice între state și/sau jucători non-statali (mișcări, miliții, rețele, triburi
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
războiului industrial care a presupus angrenarea totalității resurselor umane și materiale disponibile într-o societate. Orgolii prea mari, pentru a stăpâni o lume devenită din ce în ce mai mică, au aruncat rapid umanitatea în brațele celui de-al Doilea Război Mondial, care cu bombele sale atomice putea să-i aducă pieirea. Europa a trăit spaima morții, văzând chipul hidos al sinuciderii care i-a rânjit grotesc. Nimic nu s-a dovedit mai fals decât a pune progresul în serviciul ideologiei. De atunci s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
văzut astfel blocați, multe devenind insolvabile. Acțiunile lor la Bur-să s-au prăbușit. Potrivit lui Warren Buffet, cel mai bogat om din lume, "actualul sistem financiar este extrem de instabil". Instrumentele financiare au devenit extrem de complexe, cele derivate ne-fiind decît niște bombe cu ceas, sau "arme financiare de distrugere în masă". Astfel s-a ajuns la o situație în care "riscuri foarte mari s-au concentrat în mîinile număr relativ mic de dealeri", iar "derivatele au împins companiile pe o spirală care
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Books, New York. Huntigton, Samuel P., 1991, The Third Wave, University of Oklahoma Press, Norman. Iwamatsu, Shigetoshi, 1998, „The Dual Structure of Aggression of the Japanese Ruling Elite”, în Sensou Sekinin to Kaku Haizetsu (Responsabilitatea pe timp de război și distrugerea bombei nucleare), Sanichi Shobo, Tokyo, pp. 93-140. Jain, Devaki, 1996, Panchayati Raj: Women Changing Governance, Gender in Development Monograph Series, UNDP, New York. Jain, Devaki (ed.), The Women’s Movement in Latin America: Feminism and the Transition to Democracy, Unwin Hyman, Boston
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și un control strict al timpului de expunere. Fiecare participant a primit o foaie de hârtie A4 cu descrierea situației tragice din orașul T.: „Săptămâna trecută a avut loc o tragedie în orașul T. Un fanatic islamist a plasat o bombă într-o stație de tramvai aglomerată, efectele tragediei fiind 15 morți și 30 de răniți, autorul atentatului fiind ucis în timpul deflagrației. Populația orașului T. a fost șocată și îngrozită de acest incident, fapt ce a dus la constituirea unei comisii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
continuă să se aprindă focare de război, principalul câmp de bătălie a devenit piața mondială. Se poate spune că succesul în lupta pentru putere în lume nu se mai măsoară cu etalonul cuceririlor teritoriale și cu numărul tancurilor și al bombelor, ci prin locul sau ponderea câștigate pe piața mondială (market share). Rusia ocupă un teritoriu imens și dispune de rachete și bombe aproape fără număr. Și cu toate acestea, influența ei în afacerile mondiale este mai mică decât cea a
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
pentru putere în lume nu se mai măsoară cu etalonul cuceririlor teritoriale și cu numărul tancurilor și al bombelor, ci prin locul sau ponderea câștigate pe piața mondială (market share). Rusia ocupă un teritoriu imens și dispune de rachete și bombe aproape fără număr. Și cu toate acestea, influența ei în afacerile mondiale este mai mică decât cea a Japoniei, care nici măcar nu deține arme nucleare. În secolul XXI se profilează totuși numeroase focare de război: Israel-Palestina, India-Pakistan, Irak, Cecenia, iar
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
15 ori, iar în comparație cu mileniul trecut, ritmul de creștere a populației a sporit de 70 de ori. În numai trei decenii, țările cele mai avansate industrial și tehnologic au pășit în era avioanelor supersonice, a rachetelor și sateliților artificiali, a bombei nucleare și a terorii nucleare, a automatizării și electronicii, a crizei urbane și a poluării mediului ambiant. În condițiile în care informațiile au devenit universale și comunicațiile instantanee, deciziile politice luate astăzi trebuie concepute în vederea zilei de mâine. În politica
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
unei epoci în care folosirea forței rămânea încă mijlocul suprem de rezolvare a conflictelor internaționale. Momentul de cotitură l-a constituit al doilea război mondial. Caracterului lui distrugător, barbaria hitleristă și genocidul pricinuit de ea, precum și efectul terifiant al primelor bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki au răvășit atât de adânc conștiința omenirii, încât făuritorii Cartei ONU au stipulat explicit interzicerea folosirii forței ca principiu fundamental al dreptului internațional contemporan. Dar abia în primii ani ai deceniului șapte al secolului trecut
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
rezultatele posibile și, pe această bază, se putea elabora o strategie a victoriei. Astăzi o strategie a războiului nuclear este de neconceput pentru o minte rațională: nici un obiectiv strategic, militar sau industrial nu poate fi circumscris, deoarece efectele distrugătoare ale bombelor nucleare se extind asupra a zeci de kilometri, distincția dintre militar și civil este anacronică, iar apărarea civilă este privită pe bună dreptate ca o farsă. Distincția dintre arme strategice și arme tactice este dubioasă, deoarece, odată folosite cele socotite
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
reguli stabilite de secole, în primul rând din cauza asimetriei lor. Terorismul nu dispune de armate regulate, de forțe navale și aeriene, dar dispune de fanatici gata să-și sacrifice propria viață, de ingineri și chimiști pricepuți în armament modern și bombe artizanale, și nu este exclus să obțină și arme de distrugere în masă. Ideologia este arma cea mai tare a terorismului. Într-o lume marcată de adânci discrepanțe între țările bogate-dezvoltate și țările sărace-înapoiate - potrivit Băncii Mondiale, în proporție de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
rețelei Al-Qaida este de părere că măsurile antiteroriste adoptate de SUA după 11 septembrie 2001, inclusiv războaiele din Afganistan și Irak, nu au slăbit eficacitatea loviturilor teroriste. După 2002, rețeaua Al-Qaida a fost implicată în cel puțin 17 atentate cu bombe care au ucis peste 700 de oameni, adică mai multe atacuri și victime decât în perioada anterioară lui septembrie 2001. Epilog 1. Prăbușirea comunismului în URSS și în Europa de Est a produs un adevărat cutremur în structura mondială a puterii, urmând
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]