3,579 matches
-
să-și procure „bani buni de argint", de cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Educația breslașilor era o îndatorire care folosea tot consumatorilor. Maistrul avea sarcina să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare a veniturilor meseriașilor", ci doar le asigura existența. Existau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care nu ducea la „o egalizare a veniturilor meseriașilor", ci doar le asigura existența. Existau și pe atunci categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi, cojocari de rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de uliță, cismarul de mahala, fiecare obligat să plătească o dare la „cutia breslelor", atunci când voia să promoveze, să se strămute în altă... uliță. Cojocarii erau și ei de trei clase: cojocari de rândul întâi, cojocari de rând și cârpaci. Breasla însă le „îndulcea" starea, făcea ca deosebirile dintre ei să nu devină pricină a conflictelor. Exista o industrie a clădirilor, unde starostele stabilea prețul cu cel care vroia să-și clădească o casă, împărțea lucrul între breslași, astfel ca fiecare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătească mai puțin decât altul", toți maiștrii aveau obligația „să dea aceleași salarii calfelor". Era interzis să se „smonească mușteriii altui maistru", și de aceea calfa care ieșea meșter nu-și putea deschide atelier în apropierea fostului său stăpân. Firește, breslele au avut un caracter rutinar. În toate hrisoavele se poruncea să „se lucreze după obiceiu" și se prescria forma și materialul obiectelor în mod precis. Nici un produs al unui meseriaș nu trebuia să difere de al altuia, ceea ce însemna „osificarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deschid ochii și ne împing spre europenizare, mai întâi cu privire la destinele portului și locuințelor noastre, apoi și restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat ori mai îndepărtat. Regulamentul Organic avea să desăvârșească fenomenul, munca se subjugă tot mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să strice „alișverișul creștinilor". m) Răzeșii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sătenii și aceia de acmu înaintea să nu mai hie. " Văcăritul, spune Ghibănescu, a fost cea mai grea dare, căci atingea economia țării și o plăteau și boierii și sătenii, ba încă boierii garantau plata oamenilor de pe moșie, cum și breasla. „Deci văzând Constantin Vodă aceste obiceiuri nu bune, au socotit pe Arhiereii țării și cu tot sfatul său și au legat cu mare blăstăm și văcăritul și ceara cu mierea să nu mai fie. Însă au făcut sobor în divanul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vol. I, 1387 - 1620, nr. 473, pagina 131). La 23 ianuarie 1742 Theofil obține de la Domnul Constantin Mavrocordat hrisov care dădea dreptul Episcopilor să pună vornici prin satele lor, „oameni care să asculte de Episcopie care din ce treaptă sau breaslă ar fi cel ce locuiește pe acele moșii". Episcopul avea dreptul să ia „dejma din toate", după vechiul obicei, iar oamenii pe care i-a apucat „banii steagului" pe acele moșii, nu aveau voie a se strămuta. Importantă de relatat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1761, „episcopul Inochentie se învoiește cu logofătul Ștefan Bosie și-i dă satul Pojorăuca cu vadul podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
podului de pe Nistru la Târgul Soroca, care fusese hărăzit Episcopiei de domnul Constantin Racoviță la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la anul 1757, în schimbul moșiei Stănilești, cu Maicanii și Stărpenii"... Breslele. Dezvoltarea industrială și a meseriilor, dar și a comerțului, au condus la asocierea lor în bresle. După modelul german sau polonez, membrii unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unor astfel de comunități se constituiau în bresle, confrăție care avea în frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
frunte un staroste. La început, ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ele aveau și un caracter religios, prin faptul că existau în reședințele episcopale, strămoșești, iar starostii erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau numiți de către mitropolit sau episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopi. Fiecare breaslă avea biserica sa, pe care o întreținea cu cheltuiala comună a breslei. Adesea bisericile căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căpătau numele breslei care o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul Inochentie obține de la Domnul țării - Ioan Theodor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul Inochentie obține de la Domnul țării - Ioan Theodor Calimachi carte de revizie eparhială
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul Inochentie obține de la Domnul țării - Ioan Theodor Calimachi carte de revizie eparhială, care, pe lângă clerul bisericesc, supus jurisdicției bisericești, alătură și breslele de prin târguri. Odată cartea domnească obținută, Episcopul comunica copia ei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760 episcopul Inochentie obține de la Domnul țării - Ioan Theodor Calimachi carte de revizie eparhială, care, pe lângă clerul bisericesc, supus jurisdicției bisericești, alătură și breslele de prin târguri. Odată cartea domnească obținută, Episcopul comunica copia ei și protopopilor, spre a le servi ca autorizație de la domnie, când exercitau activitatea de revizie și inspecție, fiecare în ținutul, ocolul sau raza lor de jurisdicție bisericească. În secolul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cartea domnească obținută, Episcopul comunica copia ei și protopopilor, spre a le servi ca autorizație de la domnie, când exercitau activitatea de revizie și inspecție, fiecare în ținutul, ocolul sau raza lor de jurisdicție bisericească. În secolul al XIX-lea toate breslele sunt desființate. Oprirea strămutării locului satelor a fost un mijloc de împiedicare a se mai „vagabonda de pe o moșie pe alta" sub diferite pretexte, dar care, aduceau pagube atât lor cât și proprietarilor. Spre a curma „abuzul" sătenilor, de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]