3,144 matches
-
al împăratului s-a realizat în semn de apreciere față de împăratul Francisc I, care s-a aflat într-o vizită la Sibiu. Bustul a fost realizat din plumb în anul 1828 de către sculptorul vienez Procop. Pe soclul de piatră al bustului a fost așezată o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba latină: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES CIBINIENSES MDCCCXXVIII"". Monumentul statuar a fost amplasat într-
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
forjat. Monumentul a fost restaurat în anul 1883, cheltuielile în sumă de circa 1.000 de guldeni fiind suportate de împăratul Franz Joseph. Rotonda cu fântâna arteziană aflată în fața monumentului a fost refăcută în 1981. În timpul Revoluției din decembrie 1989, bustul împăratului Francisc I a fost vandalizat. Au fost trase câteva gloanțe în statuie, astfel că bustul a rămas fără nas și fără o mare parte din calota craniană. Bustul a fost dat jos de pe soclu și a stat până prin 1995
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
guldeni fiind suportate de împăratul Franz Joseph. Rotonda cu fântâna arteziană aflată în fața monumentului a fost refăcută în 1981. În timpul Revoluției din decembrie 1989, bustul împăratului Francisc I a fost vandalizat. Au fost trase câteva gloanțe în statuie, astfel că bustul a rămas fără nas și fără o mare parte din calota craniană. Bustul a fost dat jos de pe soclu și a stat până prin 1995 în curtea a doua a Muzeului Brukenthal, după care a dispărut de acolo și s-a
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
monumentului a fost refăcută în 1981. În timpul Revoluției din decembrie 1989, bustul împăratului Francisc I a fost vandalizat. Au fost trase câteva gloanțe în statuie, astfel că bustul a rămas fără nas și fără o mare parte din calota craniană. Bustul a fost dat jos de pe soclu și a stat până prin 1995 în curtea a doua a Muzeului Brukenthal, după care a dispărut de acolo și s-a crezut că a fost pierdut. În perioada mai-iulie 2004, la inițiativa Fundației austriece
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
s-a crezut că a fost pierdut. În perioada mai-iulie 2004, la inițiativa Fundației austriece Klagenfurt-Hermannstadt, restauratorii Sorin Fogarascher și Mirel Bucur de la Muzeul ASTRA s-au documentat timp de o lună și jumătate și au realizat o replică a bustului din piatră turnată. Ei au studiat câteva monede care îl prezentau pe împărat din profil, nefiind găsite alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
timp de o lună și jumătate și au realizat o replică a bustului din piatră turnată. Ei au studiat câteva monede care îl prezentau pe împărat din profil, nefiind găsite alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
au realizat o replică a bustului din piatră turnată. Ei au studiat câteva monede care îl prezentau pe împărat din profil, nefiind găsite alte dovezi, precum fotografii, din care să se observe detaliile bustului, în special cununa de lauri. Replica bustului a fost turnată de secția de restaurare ceramică a Muzeului ASTRA. În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri de fortificare a orașului
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
În mai 2006, s-au finalizat lucrările de restaurare a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri de fortificare a orașului istoric. După finalizarea lucrărilor, în interiorul nișei centrale a fost amplasat copia bustului împăratului Francisc I al Austriei. La dorința Fundației austriece Klagenfurt - Hermannstadt Sibiu, Consiliul Local al municipiului Sibiu a amplasat în stânga nișei o plăcuță bilingvă româno-germană, din material plastic. Inscripția în limba română este următoarea: "„Francisc I., Împărat al Austriei (1804
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
în Europa și Transilvania o perioadă de 31 de ani de pace. Monumentul este un simbol al spiritului unității europene. * Monumentul a fost restaurat din inițiativa Asociațiilor Parteneriatul Klagenfurt Hermannstadt - Sibiu din Austria și România, cu sprijinul Primăriei municipiului Sibiu.”". Bustul original a fost descoperit în anul 2008 în beciul Prefecturii Sibiu. În ședința Colegiului Prefectural din 16 aprilie 2008, prefectul județului Sibiu, Ilie Mitea, a luat hotărârea de a dona bustul lui Francisc I Muzeului Național Brukenthal, formalitățile fiind rezolvate
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
din Austria și România, cu sprijinul Primăriei municipiului Sibiu.”". Bustul original a fost descoperit în anul 2008 în beciul Prefecturii Sibiu. În ședința Colegiului Prefectural din 16 aprilie 2008, prefectul județului Sibiu, Ilie Mitea, a luat hotărârea de a dona bustul lui Francisc I Muzeului Național Brukenthal, formalitățile fiind rezolvate în săptămâna următoare. Bustul a fost restaurat de specialiștii restauratori care au refăcut nasul deteriorat. Dupa restaurare, în aprilie 2009, bustul a fost expus la intrarea în Muzeul Brukenthal. În prezent
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
descoperit în anul 2008 în beciul Prefecturii Sibiu. În ședința Colegiului Prefectural din 16 aprilie 2008, prefectul județului Sibiu, Ilie Mitea, a luat hotărârea de a dona bustul lui Francisc I Muzeului Național Brukenthal, formalitățile fiind rezolvate în săptămâna următoare. Bustul a fost restaurat de specialiștii restauratori care au refăcut nasul deteriorat. Dupa restaurare, în aprilie 2009, bustul a fost expus la intrarea în Muzeul Brukenthal. În prezent, fântâna arteziană este astupată cu pământ. Ansamblul monumentului cuprindea bustul împăratului Francisc I
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
județului Sibiu, Ilie Mitea, a luat hotărârea de a dona bustul lui Francisc I Muzeului Național Brukenthal, formalitățile fiind rezolvate în săptămâna următoare. Bustul a fost restaurat de specialiștii restauratori care au refăcut nasul deteriorat. Dupa restaurare, în aprilie 2009, bustul a fost expus la intrarea în Muzeul Brukenthal. În prezent, fântâna arteziană este astupată cu pământ. Ansamblul monumentului cuprindea bustul împăratului Francisc I și o platformă rotundă cu o fântână arteziană. Bustul se află amplasat într-o nișă realizată în
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
în săptămâna următoare. Bustul a fost restaurat de specialiștii restauratori care au refăcut nasul deteriorat. Dupa restaurare, în aprilie 2009, bustul a fost expus la intrarea în Muzeul Brukenthal. În prezent, fântâna arteziană este astupată cu pământ. Ansamblul monumentului cuprindea bustul împăratului Francisc I și o platformă rotundă cu o fântână arteziană. Bustul se află amplasat într-o nișă realizată în stil clasic, asemănătoare celor care adăposteau monumente din Grecia antică. În fața ei se află o scară de piatră cu trei
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
refăcut nasul deteriorat. Dupa restaurare, în aprilie 2009, bustul a fost expus la intrarea în Muzeul Brukenthal. În prezent, fântâna arteziană este astupată cu pământ. Ansamblul monumentului cuprindea bustul împăratului Francisc I și o platformă rotundă cu o fântână arteziană. Bustul se află amplasat într-o nișă realizată în stil clasic, asemănătoare celor care adăposteau monumente din Grecia antică. În fața ei se află o scară de piatră cu trei trepte. Două coloane cu capiteluri decorate cu motive vegetale susțin un antablament
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
format din trei registre. Deasupra arhitravei se află o friză cu denticuli, colorată în albastru și având săpată următoarea inscripție: ""JVSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM"". Friza susține un fronton de formă triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat la dreapta și la stânga de câte un sfinx bronzat. Bustul este așezat pe un soclu de piatră. Pe soclu se află
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
triunghiulară. Interiorul nișei este vopsit în culoarea roșie cu nuanțe portocalii. Bustul îl reprezintă pe împăratul Francisc I, îmbrăcat după moda romană, cu fruntea încununată cu lauri. Inițial, monumentul era flacat la dreapta și la stânga de câte un sfinx bronzat. Bustul este așezat pe un soclu de piatră. Pe soclu se află o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba română: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII HUNC XYSTUM DEAMBULATIONE COLUSTRANTI SACRUM ESSE IUSERUNT PIETATIS MONUMENTUM CIVES
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
de Sidney Paget, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Inspectorul Lestrade de la Scotland Yard îi prezintă lui Holmes o problemă aparent banală despre un om care sparge busturi din ipsos ale lui Napoleon, realizate de sculptorul francez Devine. Unul a fost zdrobit în magazinul lui Morse Hudson, iar alte două, vândute de Hudson doctorului Barnicot, au fost sparte în casa medicului și într-un cabinet deținut de acesta
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
lui Morse Hudson, iar alte două, vândute de Hudson doctorului Barnicot, au fost sparte în casa medicului și într-un cabinet deținut de acesta. Spărgătorul a intrat prin efracție în casele doctorului Barnicot, dar nu a mai furat nimic altceva. Bustul din locuința doctorului a fost dus afară înainte de a fi spart. Holmes își dă seama că teoria lui Lestrade după care spărgătorul ar fi un nebun care îl urăște pe Napoleon este greșită. Spărgătorul a intrat prin efracție în case
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
fost dus afară înainte de a fi spart. Holmes își dă seama că teoria lui Lestrade după care spărgătorul ar fi un nebun care îl urăște pe Napoleon este greșită. Spărgătorul a intrat prin efracție în case și a spart numai busturi turnate după același mulaj. A doua zi, Lestrade îl cheamă pe Holmes într-o casă unde a avut loc un incident asemănător, completat și cu o crimă. După ce a auzit un zgomot în casă, un ziarist pe nume Horace Harker
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
îl cheamă pe Holmes într-o casă unde a avut loc un incident asemănător, completat și cu o crimă. După ce a auzit un zgomot în casă, un ziarist pe nume Horace Harker a găsit un om mort la ușa lui. Bustul lui Napoleon, aflat în casă și care era identic cu cele trei, a fost furat de un hoț care a intrat pe o fereastră. În buzunarul mortului a fost găsită o fotografie a unui om care avea o figură asemănătoarea
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
care era identic cu cele trei, a fost furat de un hoț care a intrat pe o fereastră. În buzunarul mortului a fost găsită o fotografie a unui om care avea o figură asemănătoarea cu cea a unei maimuțe. Fragmentele bustului lui Harker au fost găsite în grădina din fața unei case nelocuite. Deoarece locul unde a fost spart bustul se afla lângă un felinar, era evident că hoțul a vrut să vadă ce face, el trecând pe lângă alte case nelocuite, dar
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
În buzunarul mortului a fost găsită o fotografie a unui om care avea o figură asemănătoarea cu cea a unei maimuțe. Fragmentele bustului lui Harker au fost găsite în grădina din fața unei case nelocuite. Deoarece locul unde a fost spart bustul se afla lângă un felinar, era evident că hoțul a vrut să vadă ce face, el trecând pe lângă alte case nelocuite, dar unde era mai întuneric. Holmes îi spune Lestrade să-l anunțe pe Harker că este convins că vinovatul
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
-l urăște pe Napoleon. Deși este convins că acest lucru nu este adevărat, detectivul găsește oportun să se folosească de presă pentru a-l convinge pe vinovat că așa cred anchetatorii. Holmes vorbește cu cei doi negustori care au vândut busturile și află că acestea fuseseră confecționate de Gelder & Co., obținând și lista cu cei care le-au cumpărat. Unul dintre negustori îl identifică în fotografie pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
Gelder & Co., obținând și lista cu cei care le-au cumpărat. Unul dintre negustori îl identifică în fotografie pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și serviciul cu două zișe înainte de spargerea primului bust. Holmes se duce la Gelder & Co. și află că busturile făceau parte dintr-un lot de șase busturi, dar directorul firmei afirmă că acestea nu erau cu nimic deosebite de celelalte. El îl recunoaște în fotografie pe Beppo, pe care
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
cumpărat. Unul dintre negustori îl identifică în fotografie pe Beppo, un imigrant italian. El a lucrat în magazinul lui Morse Hudson, părăsindu-și serviciul cu două zișe înainte de spargerea primului bust. Holmes se duce la Gelder & Co. și află că busturile făceau parte dintr-un lot de șase busturi, dar directorul firmei afirmă că acestea nu erau cu nimic deosebite de celelalte. El îl recunoaște în fotografie pe Beppo, pe care îl descrie ca fiind un ticălos. El a fost închis
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]