3,183 matches
-
nu-i vremea de dormit, / Ci-i vremea de-mpodobit, / Cu podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la fată; C-o sticlă de vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bună, / De la soare, de la lună, / De la tată, de la mamă, / De la câți ți-au fost de-o seamă, / De la frați, de la surori, / De la grădina cu flori, / De la fete și flăcăi, / De la stratul cu hamei, / De la fetele de joc, / De la strat cu busuioc; Unde-au șezut florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cătat / Și de urmă nu ț-am dat."229 Norocul-antropomorf este supus unui ritual al purificării, prin "cânt" și "muncă", paliative care anulează discrepanța dintre certitudine și virtualitate. Imperativul reflexiv și imprecativ transfigurează procesualitatea semantică în plan simbolic: "Frunză verde busuioc, / Ardă-te focu, noroc, / Că n-ai crescut pe-a meu loc. / Nu știu ce nu ț-o priit, / Că de la mine-ai fugit, / M-ai lăsat nenorocit; / Nu știu ce nu ț-o plăcut, / Că pe mine m-ai urât / Și iute m-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și mustrează florile: / Unde li-s miroznele? / Busuioc bătut pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine, / C-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
menține legăturile dintre vechi și nou, jocul căiuților urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație. În seara înspre Anul Nou, fetele descântă de "ursită", punând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns / Și din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oi îmbrăca / Cu brâu de dragoste te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca Soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare.../ Răsai, soare, frățioare / Cu nouă răzișoare! / Nu știu soarele-o răsărit, / Ori un crai o ieșit? / Ba nici crai nu-i, nici crăiasă, / Ci-i N. N. cea frumoasă, / Dintre toate fetele mai aleasă!"158 În ziua de Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Arăpușchii"225); Un vânător bătrân avea trei feciori pe care îi învățase tot vânătoarea. El îi sfătui să vâneze pe oriunde, numai pe Muntele Vânăt să nu se ducă, că cine s-a dus acolo nu s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa mi-o cântat mierla, / Cucu și cu pupăza; Să mă duc din satul meu / Și ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 92 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971, "Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
joc, Ed. cit., p. 73. 235 Ibidem, p. 234. 236 Ibidem, p. 229. 237 Ibidem, pp. 135-136. 238 Ibidem, pp. 410-411. 239 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 387. 240 Ibidem, p. 189. 241 I. G. Sbiera, Op. cit., Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă, pp. 132-142. 242 Ibidem, p. 142. 243 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997, p. 65. 244 Ibidem, p. 67. 245 Ibidem, p. 332
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
explicație, o concluzie și marchează totodată o pauză, În genere mai mică decât pauza indicată de punct. Ele se pun atât la sfârșitul unei fraze, cât și În interiorul ei (Îndreptar..., 1995, p. 76). Exemplu: „Erau În casa aceea trei oameni: Busuioc, Iorgovan, Sofron” (I. Slavici). Uneori, cele două puncte pot suplini virgula sau pauza: „Sufletul vostru: un Înger, inima voastră: o liră...” (M. Eminescu). După două puncte, cuvântul care urmează poate fi scris cu majusculă sau cu minusculă, În funcție de context. De
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
hrean, cu oțet; cu oțet din flori de trandafir, cu rachiu, spirt, mujdei de usturoi, saramură concentrată (cât mai multă sare dizolvată În apă). Inhalații cu aburi din apă, de rachiu sau oțet, cu fum de făină de porumb, de busuioc, coji de ceapă sau de usturoi, de flori de mentă uscate și pisate, puse pe jar. Ventuze puse pe spate, urmate de consum de ceaiuri care favorizează și accentuează transpirația. Ceaiuri de boz, busuioc, cozi de cireșe, de frunze de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fum de făină de porumb, de busuioc, coji de ceapă sau de usturoi, de flori de mentă uscate și pisate, puse pe jar. Ventuze puse pe spate, urmate de consum de ceaiuri care favorizează și accentuează transpirația. Ceaiuri de boz, busuioc, cozi de cireșe, de frunze de gutui, rădăcini de iarbă mare, de lemn galben, de lumânărică, mentă neagră, de nalbă, pătlagină, flori de tei, flori de salcâm, pelin, mătase sau spice de porumb, mușețel, de spin, de flori de soc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zile. Ceai din fructe de anason și coajă de salcie, flori de tei, de soc și frunze de rozmarin, câte o linguriță din fiecare, la un litru de apă. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai din busuioc, o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de levănțică, o linguriță la o cană. Se beau 34 căni pe zi. Ceai de mac de câmp, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
linguriță la o cană, la care se adaugă un vârf de cuțit de bicarbonat de sodiu. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din scorțișoară și cuișoare, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de busuioc și chimen, 2 lingurițe de amestec la 2 căni cu apă În clocot. Se fac 2 inhalații pe zi, una seara, la culcare. În uz extern: Frecții cu oțet aromatic, preparat prin macerarea timp de 5 zile a 2 linguri
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
schin, soc, podbal, pătlagină, plămânărică, porumbar, șovârf, sunătoare, tătăneasă, flori de tei, trei frați pătați, unguraș, urzică, urzică moartă, vâsc (de măr sau păr, mai ales), frunze de zmeur, boabe de porumb, frunze, flori și/sau rădăcină de leuștean, mentă, busuioc, din paie de ovăz, cu zahăr candel, cu semințe de orz. Deosebit ce eficient era considerat ceaiul din spin albastru și coada șoricelului. Sirop de ridiche neagră, preparat astfel: se ia o ridiche mai mare, se scobește și se pune
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și manifestată printr-o secreție apoasă persisitentă, care apare din cauza răcelii, a timpului friguros și a umezelii reci. " Tratamente populare Inhalații cu fum de făină de porumb, de coji de ceapă, coji de usturoi puse pe cărbuni; cu semințe de busuioc aprinse, cu ardei iute, flori de bujor roșu, flori de cimbru de grădină, cu sămânță de cânepă, cu cotoare uscate de mărar, cu putregai de răchită, cu fum de tămâie, cu tutun. Inhalații de aburi de la pietrele de râu Înfierbântate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
din vârfuri de crengi de brad și de fag sau molid. Sirop din zeamă de ceapă și pătlagină, din vin alb sau roșu, În care s-au plămădit plămânărică și unguraș, cu zahăr. Miere de albine cu argințică, sămânță de busuioc, muguri de brad, hrean ras, rădăcini de iarbă mare, tătăneasă, lăptișor de matcă, lapte dulce, 2-3 gălbenușuri de ou, untură de gâscă, pucioasă și puțin praf de pușcă, lapte de capră nefiert, lapte de iapă sau de măgăriță, de oaie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albine, de borș crud (cât mai mult), de usturoi (cât mai des, zilnic dacă se poate); de slănină crudă cu usturoi, când se bea ceai din floare de alun sau lapte nefiert de ceapă roșie; de miere, de hrean, avrămeasă, busuioc și buruiană Împușcată, fierte În apă; de miere și iarba codrului, de fiertură de mure amestecată cu untură ori fiertură de coada șoricelului cu untdelemn, de iarbă mare cu vin, fiertură de frunze și rădăcini de pătlagină În lapte dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nu rămâne "semne" (cicatrici, răni). Ca să iasă vărsatul mai repede, se fac oblojeli cu frunze de bob verde sau cu humă (argilă), cu alcool camforat și cu piper negru, aplicate la gât. Spălări cu apă rece, fiertură de boz, de busuioc, cimbru de grădină, coada șoricelului, faptnic, scuturătură de fân, focușor, lapte dulce nefiert, cu fiertură din frunze de mac de câmp, crengi de măr dulce, mătrăgună, de pelin, de plescăiță, cu rachiu, spirt, moare de varză sau cu fiertură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se clătește gura. Tusea (numită năduf și chihăială) apare de obicei la Începutul primăverii sau la sfârșitul toamnei, datorită răcelii, a apei reci băute după eforturi mari și alergătură. Se mai tratează prin: Ceaiuri de barba ursului, ace de brad, busuioc, căline, cătina (fructe), cimbrișor de câmp, coji de cireșe, flori de coada șoricelului, fructe și rădăcini de fragi, mlădițe sau fructe de gutui, iarbă dulce, iarbă mare, bobițe de jneapăn, leuștean, liliac, flori și rădăcini de lumânărică, măceșe, mentă, mierea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Băi fierbinți la picioare cu apă sărată. Inhalații cu fum de rădăcini de brusture, cu făină de porumb, cu vapori de bere sau de mămăligă fiartă, cu aburi de la o piatră fierbinte peste care se toarnă apă rece, fum de busuioc aprins. Când tusea (chihăiala) nu trece cu una cu două sunt folosite: Consum de lapte de măgăriță, de iapă, de capră, amestecate cu pucioasă, zeamă de ciocălăi, de zeamă de balegă de măgar amestecată cu ceai sau cu lapte dulce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
traheită. Boala se manifestă prin tuse uscată, cu expectorație redusă, jenă sau usturime În piept, răgușeală, iar uneori febră de 38-40ș C. Bronșitele repetate și netratate pot produce bronșite cronice, scleroză pulmonară și insufuciență cardiacă. Tratamente populare Ceaiuri cu amăreală, busuioc, cimbrișor de câmp, cimbru de grădină, ciuboțica cucului, coada calului, coada șoricelului, iarbă mare, isop, lemn dulce, lumânărică, mac de câmp, mușchi de piatră, muștar negru, nalbă, pătlagină, podbal, salvie, săpunariță, scai vânăt, soc, șovârf, tătăneasă, flori de tei, trei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
beau 2 căni pe zi. Ceai de isop, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de ienupăr, 2 lingurițe la cană. Se iau 3-4 linguri pe zi. În caz de infecție se recomandă: Ceai de busuioc, o linguriță la o cană, iar pentru inhalații, 2 lingurițe la o cană. Ceai din cimbru de grădină, 1-2 lingurițe la cană, care se bea Într-o zi, În 3 reprize, Înaintea meselor principale. Ceai din flori coada șoricelului, o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]