15,206 matches
-
posibil nins), plin cu semne hieratice, pe care doar cei aleși vor ști să le descifreze. Să citești în steluțele de omăt, nu e prea lesne. Cheia o poate dobândi doar un suflet imaculat. Prin acest volum, suntem invitați pe câmpia neîntinată, un fel de grădină a Raiului, unde poamele ninse stau gata să cadă. Doar să întinzi mâna, adică să-ți arunci privirile. Totul e gratuit. Fructele-poeme din volumul de față, parfumate și zemoase, stau gata să cadă în căușii
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
și, în liniștea severă a dimineții, vine ora sentinței (Cuvinte învechite). Există și poeme de dragoste de o frumusețe negrăită, cum ar fi: În sângele-mi albastru ... sevele pământului s-au cuibărit ... în care poeta își simte sufletul: „ca o câmpie / cu grâne ce s-au pârguit...” Poeta se poate mândri cu faptul că a avut îndrăzneala „de a privi timpul în ochi” - și asta dintr-o primă încercare, ceea ce nu e ușor. Condiția? Cel temerar trebuie să aibă retina „încă
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
viața ne alină! N-am găsit locuri mai frumoase Am umblat prin țări străine Și călare și pe jos... Însă ca la mine-n Țară N-am găsit loc mai frumos! Nici o Țară-n lumea asta N-are atâtea frumuseți Câmpii, dealuri, Marea Neagră Dunărea, munții semeți! Dar din miile de locuri Frumoase și românești Mi-a plăcut mai mult la Râmnic Dar și la Călimănești ! Oriunde-aș merge, mă simt bine De la Vidra la Voineasa Din Brezoi până la Ocne Drăgășani sau
POEZII DE PAULIAN BUICESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365300_a_366629]
-
uitate, Ce pătrunde -n noi feeric, Nopțile -s acum uitate... În delirul periferic. Ticăie cu sârg credința, Care sună cam molatic, Ce pe însuși neputința... O transformă -n fantomatic. De păreri aberative... Se -nvârte-o păpădie... Negăsind alternative, Zburdă-ntruna pe câmpie. Viața poartă văluri negre, Mai avem un singur dor Lăsat fără acoperire, Ajunge nesimțitor. Între mine stă putința... Și delirul mediatic, Că mă caută dorința, Să fac un salt acrobatic. Molto bene În curtea mea de eunuc, stau singur cuc
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
fiecare cuvânt e un oier, un țăran care face holda să cânte imnurile acestui pământ scrise cu plugul pe nepieritoarele pergamente ale brazdelor. Rostiți un cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
n-a ajuns încă pe pământul pe care a călcat cândva Mântuitorul lumii. La întoarcere, părintele protosinghel aduce „nisip fin” de pe colinele sfinte și de pe malurile apelor botezului să-l semene ” pe meleagurile noastre că pe un dar sfânt”...”. Astfel încât „câmpiile noastre să devină și mai îmbelșugate, având tainica binecuvântare de sus”. (Ignatie Grecu: „Jurnalul unui poet pelerin în Țară Sfântă”, Editura Agol, 2015) Părintele protosinghel Ignatie Grecu a publicat poezii în reputabile publicații culturale și literare din țară și străinătate
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
instrumentelor agricole” și că “rana economica” a județului este lipsa de instruire în care se află locuitorii comunali încât nu sunt capabili a-și administra nici puțina avere de care dispun. Ca o măsură de îmbunătățire se propunea colonizarea la câmpie, acțiune dirijată însă de oameni specializați, care să dea cunoștințe practice “înlesnind și mașinile de primă necesitate”. În privința comunicațiilor (cauza pierderilor din agricultură) aceiași membri ai comisiei din Gorj arătau că “lipsa totală a căilor de comunicație este 30 Ion
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
Dragoste > SĂ MA ÎNGROPI ÎN FLORI... DE VIE Autor: Luminița Postolache Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Să mă îngropi în flori..de vie Să mă îngropi în flori... de vie, Flori culese din câmpie: Lavandă ,maci și păpădie,... Florile care-mi plac mie. Să mă îngropi în trandafiri, Doar petale,fără spini. Să mă cauți din priviri, Prin petale de crini. Să mă îngropi între bujori, Pictați în mii de culori, De cu seară
SĂ MA ÎNGROPI ÎN FLORI... DE VIE de LUMINIȚA POSTOLACHE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365403_a_366732]
-
celui ce a privit prea mult cum adierile-ți străbat culorile din ochii ți licărind de atâta începuturi Stai și întindeți frăgezimea din formele obrajilor în unghiuri din care lumina să își ia culorile amiaza zilelor să răspândească liniștea peste câmpiile cu maci aprinși de senzualitatea buzelor ce-ți ard chemări înveșmântate în săruturi Te aș dezgoli de toate veșmintele ce îți ascund în pântec fiorul mocnit în taina unei vechi atingeri și mi-aș topi în palme toate miresmele cu
TE AŞ DEZGOLI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365411_a_366740]
-
trasat o țintă Și vrei să zbori dar frântă ți-e aripa. Îți mulțumesc, o, Tată pentru graiul, Prin care noi, putem vorbi de Tine, Pentru cântări ce suie către stele Și pentru tot ce-ai investit în mine. Pentru câmpii cu lanuri aurite, Izvoare reci, păduri și cer senin Și pentru nori ce dau ploaie la vreme Și pentru râs dar și pentru suspin. Îți mulțumesc că m-ai creat Yehova, Că m-ai făcut asemeni Ție, Tată, M-ai
ÎI MULȚUMESC IUBITULUI MEU TATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365510_a_366839]
-
Iubire > IUBIREA Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubirea-i o potecă prin triste suburbii, Un hoț ce stă la pândă, de haine dezbrăcat. O vulpe care-adoarme prin lanuri, pe câmpii O, nu ucideți încă măgarul neadăpat! Iubirea-i harpa mea și deseori am rupt-o, Din pulberi, vise-amare, s-o înviez am vrut... Dar ploaia, vântul, bruma pe loc au țintuit-o... Precum un fir de pir într-un cartof
IUBIREA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365516_a_366845]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CIOCÂRLIA Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului C I O C Â R L I A A-nverzit din nou câmpia, și decoru-i minunat, Dar nu cântă ciocârlia, cum cânta la noi în sat Și la margini de pădure, pe sub bolțile de fagi, Peste tufele de mure, trilul ciocârliei dragi, Toarnă farmece-n simțire, îți mângâie lin auzul Și cobori în
CIOCÂRLIA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365535_a_366864]
-
îți mângâie lin auzul Și cobori în amintire, cum treceai tu, ca ursuzul, Prin așa concert în pace, în aer îmbălsămat, Ciocârlia nu mai tace din zori până pe-nserat Și. . .pierduți în simfonia ce te scaldă în fiori, Fluturii, străbat câmpia, un imens covor de flori!. Precum soarele și luna, n-au pereche printre aștri, Tot așa la Dragomirna, trilul ciocârliei noastre! Absorbit de frumusețe, parcă-ntinerești oleacă, Mângâi tâmplele cărunte, timpu-ai vrea să nu mai treacă!. . . =19 MAI 2002= Detroit-Michigan-U
CIOCÂRLIA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365535_a_366864]
-
dureri. Dar nimeni nu-i ia în seamă alura tristă, Mulți poate nici nu l-au auzit! Mai știi? Începe fiecare cu o voce tot mai optimistă, După o pauză concertul întrerupt al luncii. Se întrec soliști din codri, din câmpie, Lunca își are câteva noi formații, Fata ascultă încântată această simfonie, Premiera primăverii plină de vibrații. Valea Călugărească 15 aprilie 1966 Referință Bibliografică: PREMIERĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de
PREMIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365561_a_366890]
-
nu-s! Astăzi coboară în lut osemintele, Sufletul se uită la noi de sus... El ne știe pe fiecare în parte Cât suntem de români și de buni, Ce Dor ne adună, ce gând ne desparte De Tricolorul dintre goruni... Câmpiile Blajului, Târnavele gem, Arieșul tău, Iancule-Avrame, e viu, Astăzi din cerul acestui Poem Cineva-mi spune că nu e târziu Până mai este din Vis o fărâmă, Până mai ard cucuruzii în brazi, Până cad lacrimi și stele-n țărână
NU SUNT DE AJUNS CUVINTELE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365020_a_366349]
-
mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui, Nicolae dorea și el să se jertfească pentru o Romanie și un renăscut popor, în micuțe gări cu geamuri sparte, tinere fete zâmbind ce-și sărută
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
Delta Dunării printre stufăriș și speciile de păsări cu coloritul lor variat. Stoluri întregi se ridică împânzind cerul, se rotesc amețitor, apoi coboară după prada comună, peștele! Noi românii am fost înzestrați de Divinitate cu toate formele de relif: lunci, câmpii, dealuri, munți, cu un bazin hidrografic divers și bogat de la Fluviul Dunărea la râuri ca Olt, Mureș, Siret, Prut dar și râulețe mai mici, lacuri marine, de șes dar și glaciare care sunt presărate până aproape de crestele munților. Avem o
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
noastră ca femeia care ne-a luminat viața și activitatea cu chipul său blând, cu ochii ei azurii în care se oglindea tot cerul, cu vorba domoală, sinceră, curată, ziditoare și cu exemplul său personal de muncitoare până la epuizare pe câmpia literelor românești. A plecat dintre noi cât se poate de discret, așa cum trăise în ultimii ani de viață, cu amintirile sale, cu cărțile și cu dorul de întâlnirile noastre elitiste care ne purificau și ne reconfortau sufletește. Sufletul acestor întâlniri
OLGUŢA POPESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365048_a_366377]
-
s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de câteva culori
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
după pasul omului ca pulsul inimii respirând trohaic Vârful limbii cosește destine... ÎN FOȘNETUL FRUNZEI DE STEJAR Un cerb semeț, cu ochii plini de munți (bate toaca, pe Ceahlău) Ridică maiestos din corn, Să-nalțe cerul cu o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a timpului năframă Glisează veacurile în privire: Câmpul, mai duduie... galopul cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
cailor. Rugăciuni fierbinti Piroane în poarta timpului, Tăișul de granit al scrutării, Oțelul săbiei semănând speranța în ogorul veacurilor. Duruitoarea, ison de vecenie. Cerbul pășește podul ochilor, întins de vultur: Dunărea , Oltul , Prutul și Siretul, Jiul, Mureșul și Crișul Munții, câmpiile, înaltul și hăul, În freamăt ca frunzișul... Până-și închide luna pleoapa Și apoi iar... duruitoarea rostogolește zorii. În raza soarelui se ascute cornul cerbului; Mai jos, se umbresc, crucile date cu var. În brazi se odihnește luna, Ctitoria bătrânului
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
fiecăruia dintre noi. ,,Îngerul a strigat” , a fost strigătul ce-l chema către eternitate. A plecat, iar în lotcă, peștișorul de aur a fost Fănuș Neagu. S-a dus legănată de vântul din miraculoasele bălți ale Brăilei. Ne-a lăsat câmpia viselor ce i-au fost dăruite, încărcate de ciocârlii și privighetori. Ne-a lăsat gloria și frumusețea sufletului său nemărginit din care a zidit fericirea revărsată în opera sa minunată. Ne-a lăsat jurnalul călătoriei sale pe pământ, cu amintiri
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
de către profesorul Viorel Mortu, cel care în urmă cu puțin timp a lansat volumul ,,Fănuș Neagu: Povestirile magice” dedicat operei fănușiene. Acesta ne-a reamintit câteva din gândurile marelui scriitor, pentru care nimic nu era valoros dacă nu era din Câmpia Bărăganului. A vorbit despre Fundația Fănuș Neagu, despre proiectele ce la va dezvolta aceasta, printre care proiectul ,,Prietenii lui Fănuș Neagu”, ce va publica semestrial în reviste, materiale despre marele scriitor, precum și un concurs literar de creație. Câteva cuvinte au
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
mi se anină de gene greu și cald ca un vis închizându-mi ochii molatec și-mi pare că nu-i decât o bătaie de pleoapă între ziua de astăzi și ziua de ieri cufundată în albul cețurilor învălătucite pe câmpie sau poate sunt doar aburii proaspăt jupuitelor conștiințe etalate zi de zi în editoriale sub pecetea intraductibilelor zâmbete eternă-i această învârtire a pământului și a lumii. TRANSHUMANȚE Voi ieși în ploaie cu mîinile goale, să-mi umplu pumnii cu
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
ochii ei. Râde, cântă și dansează, pe birjar îl ia la rost: „Am pierdut cam mult cu drumul, am ajuns taman în post!” De prin sate,-n hărmălaie, vin femei, soți și copii, Vin bătrâni și bunicuțe să danseze pe câmpii. Și încing acum o horă, fac și tumbe, chiuind, Iar la mijloc e prințesa ce dansează șerpuind. În iarna asta, alteță, mi-a pierit cheful de toate; De mai zăboveai o țâră, culegeam cireșe coapte! Am tăiat pădurea toată, lemne
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]