3,002 matches
-
un statut de existență a junilor din Brașovul Vechi de la anul 1851 similar cu al celor din Șcheii Brașovului Ei sunt o imitație a Junilor Bătrâni, atât în protocolul organizării, cât și în port, cu deosebirea că în loc de pălării, poartă căciula simplă țurcană cu „țugui”. Maialurile le organizează la „Foișorul” din Brașovul Vechi (strada Cloșca), într-un spațiu dominat de o frumoasă troiță ridicată în 1910 de Ioan și Maria Voicu. Sub îngrijirea lor se găseau și alte troițe. Troița de pe
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe umărul stâng, iar ceilalți juni rosiori o poartă pe umărul drept. Caracteristica lor — de unde și numele — este căciula de roșior cu „pompon roșu”. Din spusele unor bătrâni reiese că actualele caciuli sunt date ca model de Nicolae Iorga, care le procurase de la regina Maria dupa ce aceasta promise in 1926 să ajute chiar si in plan material traditiile
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cel al Junilor Tineri și Bătrâni prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
prin cămășile de pânză albă, scoase în afară, lungi până la genunchi și largi, în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
în 12 clini, împodobite cu fluturi aurii și broderii în motive românești. Sunt încălțați cu cizme, iar pe cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri brașovene a avut bune legături cu românii din Șcheii Brașovului. (Oferă Bisericii Sfântul
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
cap poartă o căciulă de blană albă. Inițial purtau căciula neagră, dar pentru a se distinge de celelalte grupuri și-au confecționat căciuli albe cu „țoc”, ca la Junii Curcani, susținută sub bărbie cu o curea, modelul ei amintind de căciula lui Mihai Viteazul, care în condițiile celor trei popasuri brașovene a avut bune legături cu românii din Șcheii Brașovului. (Oferă Bisericii Sfântul Nicolae un „valtrap” — covoraș, aflat astăzi în proprietatea Bisericii Negre; este pictat de Nicolae Cretanul în tinda Bisericii
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Viteazul realizat de pictor este conceput naiv, stângaci și are o expresie neexpresivă. Se știe că voievodul a fost stângaci, ori în portret are în mâna dreaptă o sabie arcuită, fapt care nu respectă adevărul istoric. Pe cap poartă o căciulă asemănătoare cu cea a lui Radu Negru Basarab și care nu are nimic în comun cu căciula voievodului. Privind portretul se poate observa că pare a fi altcineva decât Mihai Viteazul, așa cum a rămas el în memoria istorică românească. Paloșul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
a fost stângaci, ori în portret are în mâna dreaptă o sabie arcuită, fapt care nu respectă adevărul istoric. Pe cap poartă o căciulă asemănătoare cu cea a lui Radu Negru Basarab și care nu are nimic în comun cu căciula voievodului. Privind portretul se poate observa că pare a fi altcineva decât Mihai Viteazul, așa cum a rămas el în memoria istorică românească. Paloșul înfricoșător contrastează puternic cu figura blajină. Barba domnitorului nu seamănă cu nimic din ce se cunoaște din
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
epopeea "". Un portret al voievodului făcut de Lecca a existat în sala mare a Colegiului Național „Andrei Șaguna”. După cum spune Barbu Theodorescu, această lucrare a fost diferită ca abordare de desenul din "Biblioteca românească", voievodul fiind înfățișat cu celebra sa căciulă, cu mantie domnească și cu agrafa cu briliante și pene. Așa cum spune Candid Mușlea, tabloul a fost făcut după o veche stampă ce exista la Viena sau Buda. În anul 1840 și 1845, Constantin Lecca a pictat de două ori
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Glandele suprarenale, numite și adrenale, sunt glande cu secreție internă (aparțin sistemului endocrin), situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi, „ca o căciulă”. Ca activitate, suprarenalele sunt importante prin secretarea hormonilor corticosteroizi și catecolaminelor (adrenalină și noradrenalină), fiind responsabile de reglarea stărilor de stres, a rezistenței la infecții și substanțe antigenice, a metabolismului și a sexualității (echilibrul dintre hormonii androgeni, masculini și estrogeni
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
substanțe antigenice, a metabolismului și a sexualității (echilibrul dintre hormonii androgeni, masculini și estrogeni, feminini determină sexul animalului, ca aspect și ca activitate sexuală). Situate -- anatomic -- în partea posterioară a abdomenului, la polul anterio-superior al celor doi rinichi „ca o căciulă”, glandele suprarenale (adrenale) sunt învelite într-o capsulă adipoasă și fascia renală. La om, glandele sunt situate la nivelul vertebrei a XII-a toracice și sunt vascularizate de arterele suprarenale superioară, medie și inferioară și vena suprarenală. Inervarea este asigurată
Glandă suprarenală () [Corola-website/Science/312445_a_313774]
-
după apariția primei ediții a romanului DRUM ÎN TĂCERE, care a scăpat ca prin minune de la topire, a fost chemat la Casa de Filme 1 să scrie un scenariu de film, în două serii, cu țărani, promițându-i-se „o căciulă de bani”. Ceea ce i se cerea să scrie însă, doar trăiam... în plin socialism multilateral dezvoltat, nu era tocmai potrivit pentru persoana numită care, cu toată duritatea totalitarismului acelor vremi, nu s-a pretat și nu s-a... predat la
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
i (pe turcește: "Berendi", pl. "Berendiler", ukraineană: Берендеї, Берендичі, "Berendeyi", "Berendychi", pe maghiară: "berendek", în poloneză "Berendejowie") au fost un trib turcic medieval, cel mai probabil de origine kîpceacă-oguză. Ei erau parte a confederației tribale a "căciulilor de caracul" sau "calpacelor negre" (pe turcește "karakalpak"). i erau seminomazi și au fost consemnați ca îndeplinind diferite roluri militare, cum a fost acela de "gărzi de frontieră" în solda prinților Rus' sau protoucraineni. Berindeii sunt menționați în cronicile statului
Berindei () [Corola-website/Science/309710_a_311039]
-
la casa din Comăna de Sus, mai mult noi aicea în satul nostru nu știm să fi șezut; iar, pe sărbatori, noi nu l-am văzut în mondire cătănești îmbrăcat, ci în haine rumănești, în cioareci și în zecichie, în căciulă și părul înnodat pe doua părți, pentru un care lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna de Jos, în luna lui octombrie în 31 zile, anul 1767. Onea Popa
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
terenul arabil - 2309 ha. În teritoriul satului activează Liceul Teoretic cu aproximativ 300 locuri 2 grădinițe de copii. Ea este locuită în principal de o populație cu tradiții străvechi, renumită prin ospitalitatea sa. Legenda spune că denumirea satului provine de la căciula scăpată de Ștefan cel Mare. Relieful reprezintă o componentă a naturii care formează baza primară sau fundamentul dezvoltării celorlalte componente ale acesteia: ape, vegetație, soluri, lumea animală sau modificarea climei. Dealurile sunt o formă de relief foarte întâlnită în comună
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele, bunăoară opincile. Boierii purtau cizme și ghete. Din mîncărurile preferate erau: răciturile, sarmalele, plăcintele, zama, sosul, friptura, copturile cu nucă, dulciurile, jambolul, brînza, mămăliga, ș.a.
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
acestea unii din locuitorii satului au fost foarte inventivi și și-au creat propria afacere în propria casă. Astfel, unii se ocupă cu prepararea pastelor făinoase chiar sub ochii clientului, alții s-au specializat în tăbăcirea pieilor, alții în confecționarea căciulilor din piele de iepure, de oaie. Din păcate s-au pierdut vechile tradiții ale gospodarilor și gospodinelor din trecut de a țese covoare din lînă naturală, de a broda, tricota. Doar unele femei mai în vîrstă se mai îndeletnicesc cu
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Kill a Killer", regia Ricardo Islas, în versiune engleză și spaniolă. Filmul a fost lansat în iunie 2007 de către cunoscută companie Warner Bros în format DVD. Sunetul multor filme românești de mediu și scurt metraj (printre care și "Lampă cu căciulă" de Radu Jude, ce a obținut importante premii internaționale), documentare, animație, poartă semnătură distinctă a sound designerului Andrei Toncu. Colaborarea lui apropiată cu regizorul Cristian Nemescu s-a materializat în semnarea coloanei sonore a filmelor: "Mihai și Cristina", "Poveste de la
Andrei Toncu () [Corola-website/Science/306164_a_307493]
-
rotesc în jurul degetului și se presează pentru a se lipi; se obține forma tipică rotundă cu un for la mijloc. Marginile cappellettului în schimb se presează una peste alta ca o îmbrățișare în modul de a obține o formă de căciulă fără for la mijloc. Pentru ambele tipuri de paste există diferite tipuri de umplutură care variază în funcție de zona în care sunt produși. Dacă în general cappellettul este de talie mică și se consumă în supă, varianta cappellaccio (kap:el'lat
Cappelletti () [Corola-website/Science/305635_a_306964]
-
și semănate cu pietre scumpe, cu salbe la gât și mantale de atlas, tivite cu blănuri. În picioare purtau ghete sau pantofi. Bărbații au păstrat însă portul simplu, ei având cămașă albă din pânză țesută, cioareci de dimie albă și căciula pătrată mare. Un loc aparte îl ocupă portul [[Junii brașoveni|junilor brașoveni]], fastuos și decorat cu migală. Brănenii poartă un costum popular cu certe influențe din zona [[Muscel]]ului. Femeile îmbracă fotă roșie, vărgată vertical cu galben și negru, ori
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
europeni au realizat faptul că Canada nu era Orientul bogat în mirodenii, cea mai mare atracție comercială a constituit-o castorul, cu o populație de câteva milioane de exemplare. La sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, erau la modă căciulile de blană, pentru care era nevoie de pieile de castor. Pe măsură ce popularitatea acestor căciului a crescut, a crescut și cererea pentru blănuri. Regele Henri al IV-lea al Franței a văzut în comerțul cu blănuri o oportunitate de a dobândi
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
existau aproximativ șase milioane de castori. În perioada de vârf a acestui comerț, 100.000 de blănuri erau expediate în Franța anual; castorul canadian era în pericol de dispariție. Din fericire, cam la acea vreme, europenii au început să prefere căciulile de mătase, iar cererea pentru blănurile de castor aproape că a dispărut. Castorul a ajuns la statutul oficial de emblemă a Canadei în momenul în care o "lege care să ofere recunoaștere pentru castor (castor canadensis) ca simbol al suveranității
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
oficial de emblemă a Canadei în momenul în care o "lege care să ofere recunoaștere pentru castor (castor canadensis) ca simbol al suveranității Canadei" a primit aprobare regală la data de 24 martie 1975. Astăzi, mulțumită mișcării de conservare și căciulilor de mătase, castorul - cel mai mare rozător din Canada - trăiește bine, sănătos pe întreg teritoriul țării. Copacii au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea istorică a Canadei și continuă să aibă o importanță comercială, estetică și de mediu pentru toți
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
3) În campania electorală, competitorilor electorali le sunt interzise achiziționarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a șepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoșelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleților, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a țigărilor și a altor produse asemenea. ... (4) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii. ... (5) Organizarea acțiunilor
GHIDUL din 18 aprilie 2016 (*actualizat*) finanţării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272073_a_273402]
-
la fiecare o sumă de bani, modica, nu mai știu, dar ne-au dus exact acolo unde era mai ușor să trecem. Și, ca să-ți dai seama de bucurie, era frig afară - ningea - un tip din Orăștie i-a dat căciulă. Știi căciulile alea de blană rusești? I-a dat căciulă la grănicer de bucurie că l-a adus acolo. Nu stia dacă trece sau nu, dar de bucurie că e în locul ăla. În Germania dacă te prindeau, te trimiteau înapoi
Te așteptai să-ți dea ce e mai bun () [Corola-website/Science/296092_a_297421]