3,016 matches
-
bureți de mare (Spongieri). Acesta ia naștere în apele cu concentrație mare de hidrocarbonat de calciu, care este mult mai solubil în apă decât carbonatul adăugat ulterior; aceasta este o reacție reversibilă: formula 1 Acesta va fi calciul sub formă de carbonat de calciu, adăugat în apă până la saturație; sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se va depune, astfel iau naștere rocile numite "evaporite" (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
mult mai solubil în apă decât carbonatul adăugat ulterior; aceasta este o reacție reversibilă: formula 1 Acesta va fi calciul sub formă de carbonat de calciu, adăugat în apă până la saturație; sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se va depune, astfel iau naștere rocile numite "evaporite" (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
în apă până la saturație; sau solubilitatea lui în apă va scădea din diferite motive, carbonatul va precipita și se va depune, astfel iau naștere rocile numite "evaporite" (roci care se formează prin procesele de evaporare a apei) care pot fi: - carbonați, (calcare, dolomiți), - sulfați (gips, ahhidrit) - halogenați (halit, sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
sylvin) -cloruri (sare). In mare se pot forma cristale de calcit numai până la adâncimea de 200 de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați, unde inițial se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va transforma în calcar sub formă de travertin. Aceste calcare sunt
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
de metri, pentru că la adâncimi mai mari crește presiunea apei și în același timp solubilitatea dioxidului de carbon care contribuie la solubilitatea crescută a carbonaților în apă.Similar, cristalele de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați, unde inițial se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va transforma în calcar sub formă de travertin. Aceste calcare sunt formate prin procesele de eroziune și transport și depozitare a calcarului, sedimentele de calcar în acest
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
formă de calcar extrem de poros este varianta de calcar de apă dulce travertin (ital. "travertino" fiind descoperit lângă Tivoli, Italia) este un calcar poros de culoare gălbuie brună luând naștere lângă izvoarele cu apă hidrocarbonatate. Din cauza solubilității relativ bune a carbonatului de calciu în apă, calcarul este expus unor procese chimice de descompunere și distrugere masivă, constituindu-se din soluțiile carbonatate în care s-a dizolvat roca prin procesele carstice, formarea unei roci cu o structură specială nouă sub forma stalactitelor
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
temperat continentale cu ierni blânde, dar uneori și cu zile geroase. Vara clima este foarte variată. În aceeași zi poate fi soare, ploi, grindină etc. Solul constituie principala bogăție naturală a Băcioiului. Solul în Băcioi este cernoziom obișnuit și cu carbonați; cernoziom bazic. Sunt și soluri spălăcite de diferite grade: 75% cernoziom 10% lutos-nisipos, 15% aluviale. Băcioiul e întemeiat în 1484 - 1485. Avea suprafața de moșie de aproximativ 12 mii de desetine, spun bătrînii din sat. Este așezat pe ambele maluri
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39 % substanțe organice și 20 % apă. Substanțele pe care le conține sunt: sulfat de sodiu, de calciu, de fier sau de magneziu; clorură de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu sau de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de nămol este de 30-60 cm. Este o arie protejată specială ce corespunde categoriei a IV
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
ul este un mineral răspândit în natură face parte din clasa carbonaților anhidri cu prezența de ioni străini.Cristalizează în sistemul monoclinic având formula chimică Cu[(OH)<nowiki>|</nowiki>CO] cu forme de agregate masive, formă de ciorchini, agregate cu dungi de nuanțe diferite, mai rar apare sub forme aciculare, sau cristale
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
rămâne lipită de vârful metalic al toiagului ciobanului. Plinius clasifică aceste pietre magnetice ca feminine sau masculine după felul cum se atrag sau resping între ele. Mineral cu aspect asemănător având însă culoarea albă, neavând proprietăți magnetice va fi numit [[carbonat de magneziu|Magnezit MgCO. Probabil de aici provine și denumirea unei regiuni din [[Grecia]] "Magnezia" din [[Thesalia]]. prin procesele de [[vulcanism]], la temperaturi ridicate (cca. 600 °C) temperatură cedată de lava vulcanică rocilor înconjurătoare. Prin ieșire la suprafață a lavei
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
În funcție de componentul principal se disting: arkoze (feldspat și cuarț) Procesul de diageneza este care duce la transformarea sedimentelor în roci sedimentare de multe ori prin adăugare de liant (material de cimentare) de diverse tipuri. Este realizată prin minerale argiloase (filosilicați), carbonați (CaCO), silice amorfa (SiO) și oxi/oxihidroxizi de Fe (FeO(OH)). 2. Rocile sedimentare chimice iau naștere prin precipitația soluțiilor marine saturate că evaporite (Carbonați, Sulfați, Halogenuri etc.). 3. Roci sedimentare de origine biotica (biogene) sau Biolite se formează prin
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
adăugare de liant (material de cimentare) de diverse tipuri. Este realizată prin minerale argiloase (filosilicați), carbonați (CaCO), silice amorfa (SiO) și oxi/oxihidroxizi de Fe (FeO(OH)). 2. Rocile sedimentare chimice iau naștere prin precipitația soluțiilor marine saturate că evaporite (Carbonați, Sulfați, Halogenuri etc.). 3. Roci sedimentare de origine biotica (biogene) sau Biolite se formează prin activitatea organismelor, vii sau moarte, de exemplu: turba sau cărbune inferior din resturi de plante carbonizate. 4. Sedimentele reziduale sau "rocile reziduale" se formează din
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]
-
Stalactitele sunt formațiuni care se formează în peșteri din picăturile de apă cu un conținut ridicat de minerale dizolvate, cel mai frecvent dintre acestea fiind calcarul (carbonatul de calciu). Apă ajunge în golul peșterii după ce traversează pachetul de calcare. Cand greutatea picăturii atinge limită în care învinge tensiunea superficială, picătură se rupe în două, jumătate rămânând pe tavan, iar cealaltă jumătate căzând pe podea. În acest moment
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
limită în care învinge tensiunea superficială, picătură se rupe în două, jumătate rămânând pe tavan, iar cealaltă jumătate căzând pe podea. În acest moment are loc o evaziune de CO2 din soluție și pe tavan precipita o cantitate infimă de carbonat de calciu sub forma unui inel. Picătură după picărură, inelul crește formând un tub cu diametrul picăturii și pereți de sub un mm grosime, translucizi. Sunt numite stalactite macaroane și pot ajunge la câțiva metri lungime. Dar în timp, canalul macaroanei
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
brusc și dicarbonatul în exces față de nouă presiune se disociază și are loc depunerea calcarului că speleoteme. "Temperatura". Există întotdeauna diferențe de temperatură suficiente între apă ce circulă pe fisuri și goluri ca să fie posibilă dezechilibrarea soluțiilor calcaroase și depunerea carbonatului că speleoteme. "Concentrația" . Aerul de la exterior conține în mod normal 0,03% C02. În solul vegetal însă concentrația de CO2 poate crește pînă la 10%, datorită proceselor biologice. Apă trecând printr-un astfel de sol va dizolva cantități mari de
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
și va dizolva puternic calcarul până la echilibrarea soluției. Dacă soluția echilibrată va ajunge într-un gol de peșteră în a cărui aer există o cantitate de CO2 normală, ea va ceda o parte din CO2 aerului, ceea ce duce la depunerea carbonatului sub formă de speleoteme. "Umiditatea". În general peșterile au o umiditate mare, între 80—100%. În aceste condiții evaporarea apei se realizează greu, dar are totuși loc. Ea joacă un rol secundar și are caracter local, fiind provocată mai ales
Stalactită () [Corola-website/Science/304881_a_306210]
-
Carbonatul de calciu este o substanță solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca și CO fiind de 1:1.Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
Carbonatul de calciu este o substanță solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca și CO fiind de 1:1.Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
Carbonatul de calciu este o substanță solidă de culoare albă cu formula chimică CaCO este o sare (carbonat) a calciului cu acidul carbonic, raportul ionilor de Ca și CO fiind de 1:1.Carbonatul de calciu este răspândit în natură sub formă de minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor. În roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură și varianta
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
minerale: - calcit - aragonit, vaterit și în organisme în oase, dinți, cochilii, corali și crusta crustaceilor. În roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură și varianta dolomitilor care sunt un amestec de calciu și magneziu.Carbonatul de calciu este aproape insolubil în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peșterilor. Carbonatul de calciu are o legătură chimică simplă de CaCO alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect : Cu toate că scoarța conține mai mult de 5
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
are o legătură chimică simplă de CaCO alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect : Cu toate că scoarța conține mai mult de 5 % roci calcaroase (carbonat de calciu) numai o mică parte din această cantitate corespunde exploatării având calitățile necesare căutate de geologi ca și parametrii de culoare, puritate, omogenitate. Este utilizat și în compoziția medicamentelor ca Rennie(680 mg),Dicarbocalm (489 mg), comprimate masticabile ca
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
ul este un mineral, respectiv o variantă anhidră a carbonatului de calciu, fără ioni străini. El cristalizează în sistemul ortorombic. Formula sa chimică este: CaCO. Densitatea este de 2,95 g/cm. Duritatea pe scara lui Mohs variază între 3,5 - 4.5. Cristalele sale pot fi prismatice, cilindrice, dendritice
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
a fost primul care a observat la cuarț proprietatea "devierii axei optice". Alte izvoare atestă faptul că primele locuri unde mineralul a fost descoperit este regiunea Aragon din Spania. Pe lângă argonit, se mai pot găsi în natură alte varietăți ale carbonatului de calciu: Calcit, Vaterit, Calcar, Cretă și Marmură. Varietățile de culoare sunt: ul este componenta principală a "perlmuttului", de origine biogenă, participând la formarea perlelor și coralilor.In regiunea Aragon mineralul s-a format în golurile rocilor magmatice, aici fiind
Aragonit () [Corola-website/Science/305670_a_306999]
-
200-500 metrii. Spre alocuri „terra rossa” evoluează spre soluri podzoloce roșii, unde folosință lor se raportează nu numai la păduri și pășuni, ci și la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei beneficiază de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]