25,745 matches
-
interdisciplinare (coordonator de transplant, chirugi transplantologi, urologi/chirurgi generaliști, nefrologi, anesteziști, neurologi, neurochirurgi, medici legiști, imunologi, medici de laborator etc). Transplantul cadaveric se poate efectua de la donator cu moarte cerebrală, cu funcție cardiacă păstrată sau de la donator cadaveric fără funcție cardiacă (caz în care timpul de la oprirea inimii și până la transplant determină calitatea grefei renale); transplant de la donator viu înrudit - datorită histocompatibilității bune și a efectuării TR „la rece”, în această situație calitatea și șansa de funcționare a grefei pe termen
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
TR (în special de la donator viu), în condițiile unei medicații imunosupresive moderne și extrem de eficiente; neoplazie prezentă sau antecedente neoplazice; comorbidități pulmonare, cardiovasculare sau de altă natură, care conferă pacientului un risc operator sau anestezic major; orice afecțiune (în special cardiacă) ce reduce semnificativ speranța de viață; focare infecțioase neasanate; vârsta înaintată - reprezintă o contraindicație relativă, cel puțin în țările dezvoltate, unde se practică relativ frecvent transplantul la vârstnicul fără contraindicații majore Evaluarea potențialilor primitori de grefă renală se face în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
calciu sunt de primă intenție). Dislipoproteinemia este frecventă post-TR, fiind legată în special de efectele hiperlipemiante ale imunosupresivelor și determină reducerea duratei de viață a grefonului renal. Terapia cu statine și fibrați ameliorează supraviețuirea grefei renale. Cardiopatia ischemică și insuficiența cardiacă sunt relativ frecvente la pacienții TR mai vârstnici, în special la cei cu un istoric îndelungat de dializă. Evaluarea cardiovasculară sistematică și periodică este obligatorie la toți pacienții transplantați. Diabetul zaharat de novo post-TR se datorează eventualelor doze cumulative mari
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este principalul cation extracelular, reprezentând cea mai importantă forță osmotică care menține mărimea volumului fluidului extracelular. Creșterea cantității totale de sodiu în lichidul extracelular este urmată de un volum sporit al compartimentului extracelular și supraîncărcarea acestuia. Sindroamele edematoase (din insuficiența cardiacă congestivă, ciroza hepatică, sindromul nefrotic) sunt stări clinice cu cantitate crescută de sodiu în compartimentul extracelular. Dacă cantitatea totală de sodiu din compartimentul extracelular scade, volumul acestuia scade și rezultă depleția de volum a compartimentului extracelular (deshidratare extracelulară). Când pierderile
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
volum a compartimentului extracelular (deshidratare extracelulară). Când pierderile hidrosodate sunt izotonice apare deshidratarea pură normonatremică. Deshidratarea poate interesa sectorul interstițial și sectorul vascular. Starea de umplere sau de depleție a sectorului vascular se evaluează clinic prin: • măsurarea TA, a frecvenței cardiace, a variațiilor lor în decubit și în ortostatism (fiziologic se acceptă variații ale TA sub 10 mmHg) și apariția unei senzații de rău, vertij, concomitent cu modificările de poziție; • măsurarea diurezei și a variațiilor ei, dovadă a calității perfuziei renale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
drept prin cateter central (normal 0 - 8 mmHg); • măsurarea presiunii arteriale de ocluzie (6-15 mmHg) prin cateterul Swann-Ganz (estimează în anumite situații presiunea de umplere a ventriculului stâng). în caz de diminuare a volumului sectorului plasmatic se observă accelerarea frecvenței cardiace, diminuarea presiunii arteriale în decubit sau în ortostatism, paloare cutanată și răcirea extremităților, diminuarea diurezei, aplatizarea venelor gâtului și a antebrațului, scăderea PVC și a presiunii arteriale de ocluzie. în caz de pierderi a peste 30 % din volumul plasmatic, apare
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
cu supresia sintezei de factor natriuretic atrial și eliberării de ADH. Receptorii de înaltă presiune (baroreceptorii) sunt localizați în aortă și în sinusul carotidian. Depleția volumului extracelular stimulează acești receptori, care activează sistemul nervos simpatic (SNS) și antrenează creșterea frecvenței cardiace, vasoconstricție și efect antinatriuretic. Stimularea lor induce de asemenea eliberarea de ADH. în caz de supraîncărcare sodată, acești receptori sunt inhibați, cu diminuarea tonusului simpatic și inducerea de efecte cardiovasculare opuse. 2. Factori fizici: mișcările fluidelor care traversează pereții capilari
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
încetinire a tranzitului , corecția unei hipercalcemii. 3. Tratamentul profilactic Se impune respectarea următoarelor reguli: • utilizarea prudentă a diureticelor la pacienții vârstnici; • menținerea unui regim normosodat în caz de nefropatie interstițială cronică și în cursul insuficienței suprarenale cronice, în absența insuficienței cardiace. 16.4. HIPERHIDRATAREA EXTRACELULARĂ Se definește prin creșterea volumului compartimentului extracelular, în particular a sectorului interstițial, care se traduce prin edeme generalizate. Se produce o retenție izoosmotică de sodiu și apă și traduce un bilanț sodat pozitiv. 16.4.1
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
compartimentului extracelular, în particular a sectorului interstițial, care se traduce prin edeme generalizate. Se produce o retenție izoosmotică de sodiu și apă și traduce un bilanț sodat pozitiv. 16.4.1. Cauzele hiperhidratării extracelulare Cele mai frecvente cauze sunt: insuficiența cardiacă, ciroza ascitogenă, sindromul nefrotic; Anumite boli renale primitive: glomerulonefrite acute, insuficiența renală acută și cronică (diminuarea cantității de sodiu filtrate) când regimul alimentar este prea bogat în sare; Cauze diverse: • hipoproteinemii secundare denutriției sau enteropatiilor exsudative; • vasodilatație periferică excesivă: fistulă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
spre sectorul interstițial antrenează o hipovolemie eficace responsabilă de o reabsorbție crescută de sodiu prin rinichi. Creșterea presiunii hidrostatice intracapilare: în acest caz, cele două sectoare, interstițial și plasmatic, sunt crescute de volum. Această creștere poate fi explicată prin insuficiență cardiacă sau o retenție de sare de origine primitiv renală. Mecanisme combinate: în caz de insuficiență cardiacă congestivă, hipovolemia eficace indusă prin diminuarea volumului de ejecție sistolică antrenează o retenție renală de sodiu având drept scop majorarea volumului de ejecție. în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Creșterea presiunii hidrostatice intracapilare: în acest caz, cele două sectoare, interstițial și plasmatic, sunt crescute de volum. Această creștere poate fi explicată prin insuficiență cardiacă sau o retenție de sare de origine primitiv renală. Mecanisme combinate: în caz de insuficiență cardiacă congestivă, hipovolemia eficace indusă prin diminuarea volumului de ejecție sistolică antrenează o retenție renală de sodiu având drept scop majorarea volumului de ejecție. în caz de ciroză, edemele sunt consecința unui obstacol venos post-sinusoidal pe de o parte, și o
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
absorbție proastă a diureticului; - durata de acțiune a diureticului prea scurtă. Tratamentul factorilor fiziopatologici ai edemelor depinde de etiologia în cauză. în cazurile în care retenția renală de sodiu este secundară, obiectivul este restabilirea unei volemii eficace normale: creșterea debitului cardiac în cursul insuficienței cardiace congestive, sunt porto-cav în ascita ciroticilor, perfuzie de macromolecule (albumină) înaintea injecției de diuretice în cursul edemelor nefrotice rezistente. în insuficiența cardiacă evoluată se poate recurge la hemodiafiltrare. Bibliografie Chatoth, D; Andreoli, T., „Disorders of extracellular
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
durata de acțiune a diureticului prea scurtă. Tratamentul factorilor fiziopatologici ai edemelor depinde de etiologia în cauză. în cazurile în care retenția renală de sodiu este secundară, obiectivul este restabilirea unei volemii eficace normale: creșterea debitului cardiac în cursul insuficienței cardiace congestive, sunt porto-cav în ascita ciroticilor, perfuzie de macromolecule (albumină) înaintea injecției de diuretice în cursul edemelor nefrotice rezistente. în insuficiența cardiacă evoluată se poate recurge la hemodiafiltrare. Bibliografie Chatoth, D; Andreoli, T., „Disorders of extracellular volume”. în: Comprehensive Clinical
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
renală de sodiu este secundară, obiectivul este restabilirea unei volemii eficace normale: creșterea debitului cardiac în cursul insuficienței cardiace congestive, sunt porto-cav în ascita ciroticilor, perfuzie de macromolecule (albumină) înaintea injecției de diuretice în cursul edemelor nefrotice rezistente. în insuficiența cardiacă evoluată se poate recurge la hemodiafiltrare. Bibliografie Chatoth, D; Andreoli, T., „Disorders of extracellular volume”. în: Comprehensive Clinical Nephrology (2nd ed). Richard J. Johnson, John Feehally (eds). Mosby, Edinburg, 2003. Ciocalteu, Al., Tratat de nefrologie, Editura Național, București, 2006. Reddy
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pancreatic; - carcinom duodenal. greață; status postoperator; droguri: amitriptilină, carbamazepină, clorpropamidă, clofibrat, ciclofosfamidă, vincristină, haloperidol, narcotice, nicotină, tioridazină. Criteriile de diagnostic ale SIADH: • hiponatremie hipotonică; • osmolalitate urinară peste 100 mOsmol/kg; • absența depleției volumului extracelular; • tiroidă normală, funcție adrenală normală; • funcție cardiacă, hepatică și renală normale; • echilibrul acido-bazic normal; • semne biologice cu valoare diagnostică: - scăderea marcată a uricemiei (< 140 µmoli/l); - scăderea ureei sangvine (< 2 µmoli); - aceste modificări sunt provocate de diminuarea reabsorbției tubulare a acestor substanțe; - debitul filtrării glomerulare (DFG) este
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Anomalii endocrine: hipotiroidism sau insuficiență adrenală - pot limita diluția urinară printr-un mecanism vasopresin-independent; ambele situații trebuiesc luate în discuție în cazurile de hiponatremii nediagnosticate, deoarece ele reprezintă cauze reversibile de hiponatremie. Aceste două afecțiuni provoacă o diminuare a debitului cardiac care induce secreția de ADH. Scăderea debitului cardiac se însoțește de o scădere a DFG care participă de asemenea la balanța hidrică pozitivă. De asemenea, eliberarea gonadotrofinei corionice umane în timpul sarcinii poate fi responsabilă de resetarea la un nivel mai
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diluția urinară printr-un mecanism vasopresin-independent; ambele situații trebuiesc luate în discuție în cazurile de hiponatremii nediagnosticate, deoarece ele reprezintă cauze reversibile de hiponatremie. Aceste două afecțiuni provoacă o diminuare a debitului cardiac care induce secreția de ADH. Scăderea debitului cardiac se însoțește de o scădere a DFG care participă de asemenea la balanța hidrică pozitivă. De asemenea, eliberarea gonadotrofinei corionice umane în timpul sarcinii poate fi responsabilă de resetarea la un nivel mai jos a osmostatului, ducând la scăderea concentrației sodiului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
carbohidrați, dar aceștia nu reprezintă o încărcătură de solviți pentru rinichi, deoarece ei sunt în final metabolizați în CO2 și apă. 3. Hiponatremia hipervolemică (sodiu total crescut) Reprezintă aproximativ 20 % din pacienții hiponatremici spitalizați. Se întâlnește în următoarele situații: • insuficiența cardiacă congestivă; • ciroza hepatică; • sindromul nefrotic. în hiponatremia hipervolemică sunt crescute sodiul total și apa în organism. Edemul este prezent constant. Elementul comun este scăderea volumului intravascular „eficace” care stimulează eliberarea de vasopresină, ducând la retenția de apă, în ciuda creșterii globale
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
o persoană vârstnică se poate prezenta fără manifestări patente, chiar atunci când Na+ plasmatic este sub 110 mEq/l. 1. Istoricul bolii cercetează eventualele cauze ale unei depleții de volum extracelular (în special vărsături recente) sau date privind diagnosticul de insuficiență cardiacă, ciroză hepatică, sindrom nefrotic, ingestia de tiazidice sau orice alte condiții sau medicamente incriminate în producerea hiponatremiei. Pentru pacienții vârstnici sunt importante informațiile privind conținutul dietei în proteine și NaCl. Dacă hiponatremia se dezvoltă în spital trebuiesc revăzute perfuziile intravenoase
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
au o susceptibilitate mai mare pentru hiponatremie, posibil legată de producția scăzută de prostaglandine. De menționat că drogurile diuretice și AINS pot avea un efect aditiv în apariția hiponatremiei la vârstnici. Hiponatremia hipervolemică este întâlnită de asemenea la vârstnici, insuficiența cardiacă fiind cauza obișnuită a acestei tulburări. Hiponatremia euvolemică poate fi decelată la pacienții vârstnici, care pot prezenta valori crescute ale ADH în plasmă, în absența stimulilor recunoscuți pentru secreția de ADH. Prezența nivelului crescut de ADH, împreună cu inabilitatea de excreție
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sodiu asociat cu o leziune intracraniană și care poate duce la hiponatremie. Este important de a face diagnosticul diferențial cu SIADH cu care are multe elemente comune. în SIADH întîlnim hiponatremie cu euvolemie, în condițiile unei funcții renale, adrenale, tiroidiene, cardiace și hepatice normale, iar tratamentul constă în restricție de fluide. CWS se caracterizează prin natriureză și hipovolemie care poate antrena insuficiență renală funcțională. în aceste condiții tratamentul constă în umplere volemică cu soluție salină. Restricția de fluide ar avea în
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diluție a urinii decât un pacient cu o osmolalitate urinară de 600 mOsmol/l. Concentrația sodiului urinar este de asemenea utilă diagnosticului. Sodiul urinar scăzut (< 20mEq/l) sugerează o reabsorbție proximală crescută de sodiu secundară depleției de volum extracelular, insuficienței cardiace congestive, sindromului nefrotic sau cirozei hepatice. 17.4. Tratament Tratamentul hiponatremiei se va conduce ținând cont de: statusul volemic al pacientului; gradul hiponatremiei; severitatea simptomelor; durata instalării hipoosmolalității. Obiectivele tratamentului hiponatremiei: - corectarea atentă a concentrației sodiului seric față de normal; - corectarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prezentă frecvent, trebuie corectată. Diureticele tiazidice nu ar mai trebui reluate, deoarece acești pacienți riscă repetarea episoadelor de hiponatremie periculoase. b) Pacienții hipervolemici au indicație de restricție de apă (300-400 ml/zi), alături de tratamentul afecțiunii de fond (ciroza hepatică, insuficiența cardiacă). La aceasta se adaugă restricția sodată și diureticele de ansă (furosemid, acid etacrinic, bumetanid, administrate iv) pentru îndepărtarea edemelor. Demeclociclina (derivat de tetraciclină) poate crește excreția de apă liberă prin antagonizarea parțială a acțiunii ADH. Epurația extrarenală este uneori necesară
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
libere și grăbesc revenirea la normal a Na seric. Dacă sunt prezente fenomene neurologice severe (convulsii, obnubilare, comă), NaCl 3 % poate fi infuzată cu un ritm de 4-6 ml/kg corp/oră cu monitorizarea electroliților serici. La pacienții cu insuficiență cardiacă sau ciroză hepatică, creșterea sodiului trebuie condusă cu atenție; poate precipita edemul pulmonar acut, de aceea se va asocia cu un diuretic de ansă. Pacienții cu ciroză hepatică sunt în mod particular susceptibili la complicații neurologice când se folosește soluție
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
seric Rata de corecție este variabilă și controlul dificil; corecția rapidă și excesivă se asociază cu mielinoliză Capitolul 18 HIPOȘI HIPERKALIEMIILE Potasiul este principalul cation intracelular. Menținerea unei concentrații stabile de potasiu plasmatic este esențială pentru funcția celulară normală, ritmul cardiac și transmisia neuromusculară adecvată. Hipoși hiperpotasemia pot fi amenințătoare de viață. Concentrația potasiului în celule este 130-140 mEq/l, în contrast important cu concentrația extracelulară de numai 3,55,0 mEq/l. Kaliemia depinde de două variabile: • cantitatea totală de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]