2,977 matches
-
o serie de rectificări și îmbunătățiri străzilor, piețelor și locurilor destinate clădirilor publice. Principalele îmbunătățiri priveau cele două coborâșuri spre port, piața cea mare din mijlocul orașului, o nouă piață situată în apropiere de calea Silistrei, amplasarea carantinei, a unei cazărmi și a unei școli, deschiderea de noi străzi, alinierea unora vechi și desființarea câtorva străzi rău trasate. Locul fostei cetăți urma să fie nivelat la înălțimea terenului înconjurător. Viitoarele clădiri trebuiau să fie construite numai în conformitate cu planul prezent, în piața
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
doveditor de un simțitor folos al Statului, în curgere de vreo câțiva ani să se săvârșească portul, întru aceeași asemănare cu alte porturi europinești ”. Urmează, în 1835, alegerea locurilor, dincolo de vechiul șant al cetății, pe care aveau să se ridice cazarma miliției și temnița. Se înfrumusețează grădina publică, numită „Belvedere” din cauza priveliștii admirabile spre Dunăre, baltă și Munții Măcinului, și se îngriji monumentul ridicat în amintirea campaniei din 1828-1829. În 1836, începură studiile pentru construirea cheiurilor portului, cu această lucrare fiind
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraș, care cunoaște multe modificări și realizări: pavaj și felinare pe străzi, farmacii, stație meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraș porto-franco în 1836, parcul "Belvedere", înființarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme și a unui teatru, deschiderea unei școli de fete, a unui gimnaziu și construirea docurilor, a căilor ferate și a mai multor fabrici. În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în țară betonul armat. În primul an al
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
cu 11 lovituri peste Al-Raqqah, au țintit rețele electrice din afara acestuia, au dat două lovituri peste magistrala Shadadi-Hasakah, precum și trei lovituri în Al-Mayadeen, provincia Deir ez-Zor. Baza militară principală a ISIS din Aeroportul Militar Tabaqa a fost de asemenea atacată, cazărmile fiind distruse în urma a două lovituri. Lângă Aeroportul Militar, a fost de asemenea bombardat un depozit cu arme ale ISIS din Fermele Al-‘Ajrawi. În același timp, sediul principal al ISIS din Spitalul Național Tabaqa a fost puternic avariat de
Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria () [Corola-website/Science/334923_a_336252]
-
ordinul său. Ordinul de evacuare a fost dat pe 3 iunie, iar operațiunea s-a desfășurat în următoarele două nopți. În seara zilei de 10 iunie, după declararea războiului, trupele franceze au fost trecute în stare de luptă, părăsindu-și cazarmele și ocupând pozițiile defensive ordonate. Geniștii francezi au distrus după această dată căile de comunicație care traversau frontiera cu Italia. Pentru restul scurtului război cu Italia, francezii nu au întreprins nico acțiune ofensivă. Pe 29 mai, Mussolini l-a convins
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
rămână în același loc). Soldații strămutați își făceau adesea stagiul militar în celălalt capăt al Dublei Monarhii, strategie prin care se dorea evitarea fraternizării cu populația în caz de tulburări sociale. Dislocarea și fragmentarea trupelor era însă și rezultatul lipsei cazărmilor. Lipsa era atât de mare, încât uneori chiar și unele companii trebuiau să fie despărțite de batalionul lor și adăpostite separat. După ce în anii premergători Primului Război Mondial s-au făcut mari eforturi în privința construcției de noi cazărmi și a reabilitări celor
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
însă și rezultatul lipsei cazărmilor. Lipsa era atât de mare, încât uneori chiar și unele companii trebuiau să fie despărțite de batalionul lor și adăpostite separat. După ce în anii premergători Primului Război Mondial s-au făcut mari eforturi în privința construcției de noi cazărmi și a reabilitări celor existente, practica dislocării trupelor a putut fi restrânsă în mod semnificativ. Armata Comună a Austro-Ungariei purta doar două tipuri de steaguri militare. Ambele tipuri de steaguri erau decorate pe trei laturi cu o bordură brodată, largă
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
orașele Buda și Pesta, ea a devenit un simbol detestat al ocupației. După Compromisul austro-ungar din 1867, rolul militar al fortăreței dispare, bateriile de artilerie au fost demontate și unitățile austriece au înlocuite cu unități de honvezi care au folosit cazarma din interiorul fortului. Cu toate acestea, prezența militarilor a durat până în 1899, după ce în prealabil, în anul 1896, autoritățile militare au cedat construcția cu titlu gratuit, primăriei Budapestei. Ultima unitate militară care a fost campată în fort a fost Compania
Citadela din Budapesta () [Corola-website/Science/328487_a_329816]
-
de demolare, mai mult simbolice, dar care au fost abandonate din lipsă de fonduri. Cu ocazia demantelării parțiale din 1898-99, au fost distruse acele părți ale fortificației care puteau fi folosite pentru amplasarea tunurilor de asalt și a fost demolată cazarma precum și clădirile administrative din curtea interioară. După anul 1900, Citadela, treptat, a devenit o atracție turistică și un loc de belvedere, datorită panoramei ce se deschide asupra întregului oraș. La începutul secolului al XX-lea au fost înlăturate rămășitele șanțurilor
Citadela din Budapesta () [Corola-website/Science/328487_a_329816]
-
toate trenurile și, neavând bani sau acte, este expediat pe jos. O ia într-o direcție greșită, rătăcește prin vreo 15 localități și este luat drept spion. Este arestat la Putim și expediat la České Budějovice, unde este închis în cazarma Marianska, pentru trei zile. Acolo trăncănește cu aspirantul teterist Marek. Înante de a li se termina arestul sunt urcați în vagonul arestaților și trimiși cu regimentul 91 la Most. În vagon se urcă și oberfeldkuratul Lacina, beat, care nu putea
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
ca urmare a activității întreprinse, este astăzi considerat a fi primul muzeograf din Suceava. Între primele spații care adăpostesc exponatele muzeului sunt două săli din cadrul noului hotel de la acea vreme al orașului Suceava, iar apoi, din 1906, câteva încăperi din cazarma orașului. La 6 august 1906 aici se deschide prima expoziție, primul ghid fiind numit Alfred von Peyersfeld. Datorită creșterii exponențiale a patrimoniului muzeal, una dintre cele mai importante probleme cu care s-a confruntat muzeul în primele decenii ale existenței
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
evoluție. Datorită acestei prosperității economice, România a putut obține în două decenii, după războiul independenței, împrumuturi în condiții relativ favorabile și grație acestora, toate guvernele au sporit cheltuielile provocate de lucrările mari de infrastructură: căi ferate, poduri, docuri, universități, școli, cazărmi etc. În cuvintele lui Take Ionescu: Criza a avut doi factori declanșatori imediați: unul de natură internă - compromiterea producției agricole a anului 1899 în urma unei secete prelungite de peste 10 luni - și unul extern - diminuarea posibilităților de atragere de fonduri de pe
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
dansatoare exotică Mata Hari a fost împuscată de către plutonul de execuție la poligonul de tir. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trei divizii ale Waffen-SS ("Totenkopf", "Leibstandarte Adolf Hitler" și "Das Reich") au ocupat Fortul Nou. Când au abandonat cazarma la eliberarea Parisului, au aruncat în aer depozitele de muniții de la castelul și au dat foc pavilioanelor regale, provocând daune majore. Începând cu 1948 castelul a găzduit serviciul istoric al armatei, cel al forțelor navale și cel al forțelor aeriene
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
astfel o esplanadă sub zidurile cetății. Aflate pe locul actualului lăcaș, bisericile de lemn „Sf. Nicolae” și „Adormirea Maicii Domnului”, din cauza stării precare, s-au dărâmat în timpul lucrărilor de strămutare. Astfel, ajungându-se la decizia cu privire la construirea pe locul fostelor cazarme turcești a unei noi biserici cu hramul „Transfigurării Domnului”. La 22 august 1815, în timpul unei parade militare, în prezența locuitorilor orașului, a avut loc punerea pietrei de temelie a catedralei. Proiectul lăcașului a fost pregătit de către un membru al dicasterului
Catedrala Schimbarea la Față din Tighina () [Corola-website/Science/335142_a_336471]
-
au creat condiții favorabile pentru înființarea unor senate și legiuni românești formate din foști militari austro-ungari. La Praga, într-o conjunctură favorabilă concentrării și organizării soldaților români transilvăneni, în toamna anului 1918 s-au aflat "Regimentul 2 Brașov" (încărtiruit în cazarma „Franz Joseph”), o parte a "Regimentului 51 Cluj" (cu o componentă românească mai mare de 50 % ) și "Regimentul 37 Oradea" (încartiruit în cazarma „Albrechts”). Pe data de 28 octombrie 1918 Consiliul Național Cehoslovac a proclamat independența cehilor, act asociat cu
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
și organizării soldaților români transilvăneni, în toamna anului 1918 s-au aflat "Regimentul 2 Brașov" (încărtiruit în cazarma „Franz Joseph”), o parte a "Regimentului 51 Cluj" (cu o componentă românească mai mare de 50 % ) și "Regimentul 37 Oradea" (încartiruit în cazarma „Albrechts”). Pe data de 28 octombrie 1918 Consiliul Național Cehoslovac a proclamat independența cehilor, act asociat cu ocuparea principalelor instituții administrative și manifestații cu caracter național. În aceeași zi trupele românești concentrate în Praga au refuzat să tragă în manifestanții
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
octombrie 1918, la Turčiansky Svätý Martin s-a semnat "„Proclamația poporului slovac”", prin care Slovacia a devenit parte a Cehoslovaciei. În aceeași zi, ca urmare a inițiativei preotului militar "Laurențiu Curea" a avut loc o întrevedere a ofițerilor români din cazarma aflată la Praga a "Regimentului 51 Cluj" și s-au pus bazele unui "Consiliu Național Român" și ale unei formațiuni militare, prin care românii Concomitent, s-a luat legătura și cu ofițerii celorlalte 2 regimente cu etnici români, pentru ca aceștia
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
și V. Cioban) cu liderii Consiliului Național Cehoslovac (reprezentat de dr. Scheiner), militarii Legiunii au contribuit la menținerea ordinii în Praga, precum și la sprijinirea acțiunilor desfășurate de "Regimentul 28" ceh. Deasemeni, au participat la lucrările de fortificare și întărire a cazărmilor militare și a altor puncte importante din oraș, pentru ca acesta să facă față în eventualității declanșării unei eventuale intervenții de represiune, după cum au contribuit la repunerea în funcțiune a unor activități industriale, a unor clădiri și a unor instalații dezafectate
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
caricaturilor din revista "Țivil-Cazon" au fost realizate de către Nicolae Petrescu-Găină și în plus au fost preluate viniete din "Zeflemeaua". Caricaturile cu subiecte militare au avut ca sursă de inspirație viața cotidiană a ostașilor și a ofițerilor în timpul liber sau în cazarmă. Revista a publicat în două numere ale sale și portretele caricaturizate ale unor oameni politici și militari. Una din caricaturile remarcabile ale revistei a fost cea realizată de Nicolae Petrescu-Găină cu subtitlul "Din dreapta vă... numărați!". Ea este un cumul de
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era obligatorie. Din 1890 trebuiau dotate și locuințele cu mijloace de stingere (butoaie, găleți, scări, târnăcoape). Compania de pompieri din Iosefin avea rezultate foarte bune, ca urmare în 1904 primăria a hotărât construirea unei cazărmi noi, alături de vechea remiză. Construcția a început în luna iulie 1905 și a costat în jur de 84 000 de coroane (echivalent 25 kg aur). A fost inaugurată la 1 iunie 1906. Clădirea, în funcțiune și astăzi, are un corp
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
Afacerilor Interne a dispus militarizarea pompierilor din Timișoara. La data de 1 iunie 1936 ia ființă Compania de Pompieri Militari Timișoara cu un efectiv de: 1 căpitan, 2 ofițeri subalterni, 8 subofițeri și 80 soldați. Compania a luat în folosință cazărmile, mașinile și uneltele, care aparțineau primăriei și fuseseră folosite până atunci de pompierii primăriei. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, și una în
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
un efectiv de: 1 căpitan, 2 ofițeri subalterni, 8 subofițeri și 80 soldați. Compania a luat în folosință cazărmile, mașinile și uneltele, care aparțineau primăriei și fuseseră folosite până atunci de pompierii primăriei. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, și una în Fabric, lângă biserica greco-catolică. Actual aceste două ultime cazărmi nu mai există. După al Doilea Război Mondial pompierii sunt organizați în Grupul
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
2 ofițeri subalterni, 8 subofițeri și 80 soldați. Compania a luat în folosință cazărmile, mașinile și uneltele, care aparțineau primăriei și fuseseră folosite până atunci de pompierii primăriei. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, și una în Fabric, lângă biserica greco-catolică. Actual aceste două ultime cazărmi nu mai există. După al Doilea Război Mondial pompierii sunt organizați în Grupul de Pompieri „Banat”, care în
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
folosite până atunci de pompierii primăriei. În acel moment pompierii dispuneau de 3 cazărmi: cea din Iosefin, o cazarmă în Cetate, pe amplasamentul actual al Casei Adam Müller Guttenbrunn, și una în Fabric, lângă biserica greco-catolică. Actual aceste două ultime cazărmi nu mai există. După al Doilea Război Mondial pompierii sunt organizați în Grupul de Pompieri „Banat”, care în decembrie 2004 a fuzionat cu Inspectoratul de Protecție Civilă din Timiș, formând Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat”. Actual, în Timișoara există
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
Protecție Civilă din Timiș, formând Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Banat”. Actual, în Timișoara există două detașamente de pompieri, Detașamentul 1 de Pompieri Timișoara, cu sediul pe strada Înfrățirii, nr. 13, și Detașamentul 2 de Pompieri Timișoara, cu sediul în cazarma din Iosefin.
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]