6,563 matches
-
ei un consumator de produse. În acest caz, principalele variabile care stau la baza obținerii unui segment de piață sunt diferite de criteriile segmentării pieței consumatorilor de bunuri casnice. 1. Situarea geografică - modificările în cererea organizațiilor rezultă din diferențele de climă, localizare, preferințele consumatorilor casnici etc. 2. Tipul organizației - implică prezența cererii produsului, existența sistemului de distribuție și structura prețului. Strategiile de vânzare sunt diferite în funcție de tipul organizației. 3. Mărimea clienților - mărimea organizației poate afecta procedurile de achiziție, tipul și cantitatea
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
experimentale la care nu s-au aplicat îngrășăminte chimice s-au obținut rezultate deosebite în ceea ce privește producția și calitatea ei. Combaterea bolilor și a dăunătorilor este o verigă tehnologică nesemnificativă pentru această plantă deoarece până în prezent, în condițiile de climă ale țării noastre nu s-a identificat nicio boală și niciun dăunător care să aducă pagube producției sau să atace în vreun fel planta. Acesta este de altfel și punctul forte al acestei specii: rusticitatea și zestrea genetică deosebit de
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal românesc, urme ale unor așezări datând încă din neolitic și din perioada culturii Cucuteni, așa cum o dovedesc mărturiile arheologice și cercetările istorice. Săpăturile arheologice de la Podei, Viișoara, Gura Văii
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
până la 12 ori mai mare), joggingul acvatic a devenit un mijloc atractiv de atingerea a Dan Iulian Alexe 116 obiectivelor legate de condiția fizică/ forma sportivă/ capacitatea de efort, ce poate fi utilizat fără a fi influențat de factorii de climă. Fig. nr. 90, 91 și 92 - Jogging acvatic fără pantofi speciali, cu / fără mânuși Comparativ cu alergarea pe uscat, alergarea prin apă adâncă elimină riscul apariției fracturilor de stres sau a leziunilor musculoligamentare, afecțiuni des întâlnite la practicanți pasionați de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
catenele montane din sudul peninsulei arabe, munții Atlas din Maghreb, munții Liban și Antiliban din regiunea levantină, elemente ce au adăpostit și favorizat însă de-a lungul vremii dezvoltarea unor entități statale, în condiții de protecție naturală. Morfologia terestră și clima reprezintă de altfel, pentru domeniul arab, elementele fizico-geografice cu ponderea cea mai consistentă în economia proiectului de mediu natural, având contribuția cea mai pregnantă în forjarea imaginii generale a peisajului de deșert fierbinte, asociate perceptual spațiului arab. Dacă în alte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
a crescut cu circa 1,5 m față de cel normal. În condițiile climatului arid de stepă și a evaporației ridicate, lipsei scurgerii, s-a produs o concentrare a sărurilor și formarea nămolului terapeutic. Volumul și gradul de mineralizare variază în funcție de climă de la 89,45 g/l în 1887 la 15-20 g/l în anii cu precipitații medii și 7-8 g/l în perioada 1969-1973. Nămolul terapeutic Ăpeloid) și apa sunt recomandate în afecțiunile reumatice, ortopedice, neurologice periferice, ginecologice. Pe lac se
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
cel mai adânc lac de origine glaciar tectonică al Finlandei Ă102 m adâncime maximă și 900 km2 ) din nordul regiunii Mikkeli. Are o formă alungită pe direcția N-S Ăcirca 180 Km lungime). Localitatea Kuopio, întemeiată în 1782, dominată de clima Puijo, constituie o zonă de atracție turistică. LADOGA - cel mai mare lac tectonic din Europa Ă18400 km2 , 225 m adâncime maximă) din N-V Rusiei. În acest lac se varsă circa 70 de râuri și se găsesc în jur de
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
metri. Volumul de apă se cifrează la 88,9 milioane m3 adunat de pe o suprafață bazinală de 6830 km2 , cantitate ce include precipitațiile căzute pe suprafața lacului dar și izvoarele subterane. Temperatura apei este de +40C iarna și +200C vara. Clima prezintă 3 nuanțe: atlantică, mediteraniană și continentală, cu ierni reci și uscate, veri calde, cu furtuni frecvente și vânturi predominante din sud-vest. Lacul este alimentat de Ron, care îl drenează și alți afluenți: Arve, Dranse etc. Cele mai mari orașe
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
complex lacustric montan. Lacul are o formă alungită pe direcția NNE - SSV având o suprafață de 212 km2, o lățime de până la 9 km și o adâncime maximă de 372 metri. Situat la 194 metri altitudine, într-o zonă cu climă temperată, cu temperaturi medii anuale de +30C în ianuarie și +210C în iulie, precipitații de 1550 mm, Lacul Maggiore este al II-lea ca mărime din Italia. Peisajele exotice au atras în zonă personalități ale literaturii mondiale: Charles Dickens, Heinrich
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
vest, Hamar Daban în sud, Stanovoi în nord, Ulan Burasi și Barguzin la est. Are forma unei semilune cu concavitatea spre vest și este orientat pe direcție NE - SV, cuprinzând 26 de insule dintre care cea mai mare este Olhon. Clima aspră cu temperaturi de -170C în ianuarie și +160C în iulie impun o temperatură a apei la suprafață ce variază între +90C și +120C în luna august. Temperatura rămâne constantă până la fund tot timpul anului, între +3,5 și +3
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
D. Congo și Uganda, într-o depresiune tectonică alungită în NE - SV, la o altitudine de 615 metri, lacul Albert are o suprafață de 5374 km2, o adâncime maximă de 51 metri și un volum de apă de 280 km3. Clima ecuatorială cu temperaturi medii de +260C și precipitații de 940 mm determină o temperatură a apei la suprafață de +300C. Apele lacului sunt drenate prin râul Semliki spre lacul Edward, iar spre lacul Abert pătrund apele râului Victoria Nil pe
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
de sare, iar apa are culoarea albastru azuriu cu nuanțe de turcoaz. Lacul este alimentat din apa din Marea Roșie și mai puțin din scurgerea de pe versanți, în timpul ploilor scurte de iarnă. Cu circa 10 000 de ani în urmă, când clima era mult mai umedă, suprafața lacului era la 80 m deasupra nivelului actual, așa cum o demonstrează prezența cochiliilor de moluște de apă dulce, vizibile pe pantele dealurilor. Forme bizare din sare apar în zona de țărm în culori variate de la
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
Lacul este înconjurat de vârful vulcanic Miravalles Ă2020m altitudine) iar în interiorul lacului se găsesc insule de origine vulcanică - Ometepe cea mai mare, Zapatera și Solentiname. Poziția geografică la 11-20ș latitudine nordică pe un istm continental lat de 200-225Km determină o climă caldă, umedă și temperaturi ale apei lacului ce variază de la 25-28șC la suprafață la 24-26șC la fund. Pe lângă pești în lac trăiesc și aligatori. POOPO ĂParia) - lac de origine tectonică situat între culmile Munților Anzi din Podișul Altipano, statul Bolivia
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
FALEZĂ Abrupt la contactul dintre uscat și mare creat de acțiunea valurilor prin abraziune marină. GIPS Mineral - sulfat natural hidratat de calciu, format prin precipitare chimică și foarte rar prin procese hidrotermale. GLACIAȚIE Perioadă geologică de timp pe parcursul căreia răcirea climei a contribuit la formarea, extinderea și apoi la retragerea ghețarilor pe suprafețe mari ale uscatului mai ales în zonele montane și cele temperate. GOLF Scobitură sau sinuozitate de mari dimensiuni în zona litorală, prin care apa mării pătrunde în interiorul uscatului
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
creșterea nivelurilor de dioxid de carbon și ale altor gaze ce rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze, „cu efect de seră”, intensifică efectul de seră natural, ceea ce duce la creșterea temperaturii pe Pământ și la apariția unor modificări ale climei. Evoluția temperaturii medii globale observată în ultimii 150 de ani poate fi explicată doar prin efectul cumulat al mai multor factori naturali (variații în intensitatea radiației solare, ca urmare a schimbărilor în activitatea Soarelui sau variațiile în activitatea vulcanică), cu
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
al mai multor factori naturali (variații în intensitatea radiației solare, ca urmare a schimbărilor în activitatea Soarelui sau variațiile în activitatea vulcanică), cu factorii antropici (schimbări în compoziția atmosferei ca urmare a activităților umane). Ecosistemele terestre sunt puternic influențate de climă, iar modificările climei și variația concentrației de dioxid de carbon în atmosferă pot provoca modificări în structura și funcțiile ecosistemelor terestre. La rândul lor, aceste modificări influențează sistemul climatic prin diverse procese biogeochimice, acestea implicând schimburi de GES (CO2, CH4
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
factori naturali (variații în intensitatea radiației solare, ca urmare a schimbărilor în activitatea Soarelui sau variațiile în activitatea vulcanică), cu factorii antropici (schimbări în compoziția atmosferei ca urmare a activităților umane). Ecosistemele terestre sunt puternic influențate de climă, iar modificările climei și variația concentrației de dioxid de carbon în atmosferă pot provoca modificări în structura și funcțiile ecosistemelor terestre. La rândul lor, aceste modificări influențează sistemul climatic prin diverse procese biogeochimice, acestea implicând schimburi de GES (CO2, CH4, N2O) între sol
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și anume: în 1979 prima, iar în 1990 a doua Conferință mondială privind schimbările climatice, desfășurate la Geneva, în Elveția. În această perioadă, au mai fost inițiate și alte acțiuni în aceeași direcție, cum ar fi elaborarea Programului Mondial privind Clima (1980) și a Strategiei de Conservare Globală (1980), crearea Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC (1988), a Sistemului global pentru observarea climei - GCOS (1989) și a Fondului Global de Mediu - GEF (1991). Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
perioadă, au mai fost inițiate și alte acțiuni în aceeași direcție, cum ar fi elaborarea Programului Mondial privind Clima (1980) și a Strategiei de Conservare Globală (1980), crearea Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice - IPCC (1988), a Sistemului global pentru observarea climei - GCOS (1989) și a Fondului Global de Mediu - GEF (1991). Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), adoptată în 1992, la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro și intrată în vigoare în 1994, stabilește cadrul general de acțiune interguvernamentală
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
determină creșterea nivelului dioxidului de carbon și al altor gaze ce rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze „cu efect de seră” intensifică efectul de seră natural, ceea ce conduce la creșterea temperaturii pe Pământ și la apariția unor modificări ale climei. Obiectivele strategiilor la nivel global pentru acest domeniu vizează în primul rând crearea cadrului care să conducă la reducerea fenomenului schimbărilor climatice și în al doilea rând adaptarea la efectele provocate de acestea. 1.2.1. Reducerea fenomenului schimbărilor climatice
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
că, în anumite împrejurări și în absența intervențiilor, schimbarea indirectă a utilizării terenurilor poate afecta economiile de emisii de gaze cu efect de seră asociate cu biocombustibili, scăzând în acest fel aportul acestora la realizarea obiectivelor politice în materie de climă.<footnote Parlamentul European (2013), Fișele Tehnice despre Uniunea Europeană - Energia din surse regenerabile, http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU 4.13.4. html, accesat la data de 05.04.2013. footnote> Ca urmare, Comisia s-a angajat
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Issues in the Context of Sustainable Development, Gembloux, Belgia. footnote> De exemplu, în cazul energiei eoliene, potențialul efectiv amenajabil al energiei eoliene în România este considerabil mai mic decât cel tehnic amenajabil din cauza restricțiilor de mediu. Datorită poziției sale geografice, clima României este temperat continentală, influențată de topografia sa variată. Ca urmare, pe teritoriul românesc au fost delimitate cinci zone de vânt, luând în considerare potențialul de energie eoliană la mai mult de 50 m deasupra solului. Hărțile de vânt prezentate
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
Prospects, 2010 revision, Departamentul de afaceri economice și sociale, disponibil la: http://epp.eurostat. ec.europa.eu/statistics explained/index.php/European population compared with wo rld population, accesat la data de 14.03.2013 Ott, H.E. (2007), Climate Policy Post - 2012 - a roadmap, Institutul pentru climă, mediu și energie de la Wuppertal, http://www.fiacc.net Ove Arup & Partners Ltd. (2011), Review of the generation costs and deployment potential of renewable electricity technologies in the UK, Department of Energy and Climate Change, London, https://www.gov.uk
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
în cazul când au fost deshidratate excesiv (sub 6 %) sau când umiditatea relativă în depozit depășește 70-75 %. 7.2. Compoziția produselor horticole în substanțe minerale Produsele horticole și chiar țesuturile lor componente au un conținut în substanțe minerale caracteristic. Solul, clima sau tehnologia de cultură determină și ele variații, în limite semnificative. În legume, conținutul total de substanțe minerale (valori medii) are următoarele limite: 0,5 % (pătlăgele vinete) și 1,68 % (pătrunjel). La fructe limitele valorilor medii se situează între 0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de regele Ungariei, Matei Corvin, din Tokay, lui Ștefan cel Mare, care a plantat soiul în podgoria Cotnari. În Tokay - Ungaria, poartă denumirea de Furmint și nu se deosebește de soiul Grasă de Cotnari, decât prin anumite caractere imprimate de climă și natura terenurilor. Soi pentru vinuri albe de calitate. Struguri mijlocii cilindro-conici, uneori ramnificați, rahis fragil. Boabe rare, ovoide, mijlocii, neomogene, galben verzui, pete ruginii pe partea expusă la soare. Produce la Cotnari 5-9 t/ha, cu 200220 g/L
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]