7,569 matches
-
se-namoră, ca să aibă în cealaltă parte să se dezamore, pentru a se-namora iarăși. atunci în natura moartă n-am adora pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la Roma au sunat o zi întreagă De-au cutremurat văzduhul și zidirile cetății Și dentîi i-a zis lui Ștefan Papa: "Scut creștinătății". 2 2270 Și lipsiți suntem de focul și de razele ideei: Azi coboară în mormîntu-i Domnul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de lebezi în mândru visul său. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră lăsîndu-se în jos... În ape... Iar prin crenge de-un verde-adînc, de jale, S-oglindă-n ap-albastră mari de-aur portocale. Și parcă glas de clopot înfiorează sara, Ș-a stâncilor lungi colțuri'n-apunerea solară Stau aurite-n aer - Ș-a serei rumenire S-apleacă și-nroșește a mării sântă fire, Și insulele mândre și de dumbrave pline Par sarcofage nalte plutind pe-unde senine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cântări o mie-n ureche IONEL Cântări o mie-n ureche. COR Frumoasă ești Când te trezești, Tu, lume, -n căldură, lumină; După zăpezi Te-nseninezi, De tine-i inima plină. IONEL De tine-i inima plină! N-au sunat un clopot departe? Vin poate-ai noștri? De ce bucuria doare? IZVORUL Un sunet plin de farmec Din somn mă pomeni Și văd că-i dusă gheața Ce greu m-acoperi. De vânturi tainic șopot, Al arborilor cânt, Ca salutări de duhuri În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în ureche. [IONEL] Răsună-nmiite-n ureche. COR Frumoasă ești Când te trezești Tu, lume, -n lumină, căldură; După zăpezi Te luminezi Și inima noastră [se] fură. {EminescuOpVIII 401} IONEL Și inima noastră [se] fură. N-au sunat departe un clopot? Vin poate ai mei? De ce bucuria doare astfel? IZVORUL Un sunet plin de farmec Din somnu-mi m-a trezit, Să văd de-i dusă gheața Ce-atît m-a coperit. a De vânturi tainic murmur, Al primăverei cânt, Prin arbori trece
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Cântări înmiite-n ureche. [IONEL] [Cîntări înmiite-n ureche] COR Frumoasă ești Când te trezești Tu lume-n căldură, lumină După zăpezi Te-nseninezi De tine ni-i inima plină. IONEL De tine ni-i inima plină. N-au sunat un clopot departe? Vin ai miei doară? De ce bucuria doare? IZVORUL Un sunet plin de farmec Din somn mă pomeni Și văd că-i dusă gheața Ce greu mă coperi. De vânturi tainic șopot, Al arborilor cânt, Ca salutări de duhuri În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar crede cineva că mi se face urât. Din contra. Când noaptea luminarea mea începe a arde mai întunecat, când șoptește ceva printre frunzele arborilor, când toate mobilele pocnesc și se aude un ton care pare a fi sunetul unui clopot, sau un cântec, sau altăceva...... atunci începe viața mea cea adevărată, atunci mă primblu prin cameră și stau câteodată locului și ascult. Ah! atunce simțesc adese cum se îmflă un râu de deliciu în anima mea bolnavă...; se mișcă ceva
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
place însă să o studie asupra unui european, dar, slavă Domnului!, că până să mi se facă tălmăcirea îmi trecu și durerea, și brațul și piciorul [î]și luară iar întrebuințarea. {EminescuOpVIII 579} HENRIETA DE SERREY de Armand de Lagniau Clopotele suna în zborul cel mare, o gloată multă de norod împluse marea și frumoasa uliță a Toledei. Citadini, gentilomi și lazaroni în amestec își da coate și se îndesa pe ulițe și în piețele publice; toate ferestrele scânteia de diamante
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
câte îi putu să-i zică tată-său ca să o distreze de o melanholie a căreia pricină nu o cunoștea, ea rămase tot într-o tăcere adâncă și dureroasă. O detunare din nou a artileriei din port și sunetul tuturor clopotelor vestiră cetății că minunea s-a împlinit. La semnul acesta sublim toți cari nu putuseră a intra în biserica Sft. Ianuarie căzură deodată în genunchi, întocmai precum altădată cruciații când zăriră mormântul lui Isus Cristos la Ierusalim... Pentru că, pentru un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
hotărîtu-s-a? - Da, doamna mea, însă cere douăzeci de galbeni pentru ducere și alți douăzeci pentru înturnare. Zice că trecerea nu e fără primejdii și se teme de strășnicia poliției portului care oprește tot felul de îmbarcație, în golf, de cum trage clopotul de seară (angelus). - Fie, zise Henrietta, după operă să te afli în cameră, unde este ușa ascunsă a ospelului, și hainele fiului lui Beppo ce voi să le pui ca să mă duc la bal să fie acolo gata. Mai vârtos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
slobozi asupră-le carabina, însă glonțul se pierdu în valuri și, vântul priind velei cei albe a păscarului, Beppo și tovarășul său se făcură nevăzuți, dimpreună cu bărculița, în fumegoșii aburi ai nopții. II Soarele era către apusul său și clopotul bisericii Sorrentei încă tot suna angelus, când Pergoleze zicea bătrânei sale mame, bunei Nina: - Mă duc pe țărm să răsuflu aerul serei; dacă Duni, prietenul meu din copilărie, va veni să mă vază, spune-i că sânt lângă Madona pescarilor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
latină de V.A. Urechia, pentru a face obiectul unei comunicări în cadrul Acade miei Române, în anul 1895 (33). Dar iată pasajul care ne intere sează din Codex Bandinus, în traducerea destul de stângace a lui V.A. Urechia : înainte de tragerea clopotelor, românii precum și cei mai mulți greci au deprinderea de a bate într-o scândură, care obișnuit se numește „crepitaculum”, adică toacă. Un oarecare prea învățat al lor, întrebat fiind de ce fac aceasta, a înșirat o poveste de babe despre arca lui Noe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un divin impuls s-au împreunat unele cu altele, tocmai cum Noe cu ajutorii săi le împreunase. Așadar, în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe și a binefacerii divine, au luat obiceiul de a bate scândura înainte de tragerea clopotelor. Se consideră aceasta ca un oracol divin (33, p. CLIX ; vezi și nota 116). 4. Legende ale construcțiilor Este evidentă asemănarea esențială dintre legenda consemnată de Bandinus în 1647 și legendele populare referitoare la potop culese la distanță de două
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX), cât și în credințele populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Toacele de pe la biserici sunt mai toate de paltin și bătrânii pretind că de la Noe a rămas zvonu ca să facă toacele de paltin” (8, p. 130). Legendele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
învățați” etc., oameni predestinați să aibă puteri supranaturale, dar care se supun unei prelungite și obligatorii recluziuni inițiatice. Puterile solomonarilor nu sunt nelimitate și acțiunile lor nu sunt infailibile, precum cele ale zeului. Există oameni (contrasolomonarii) și gesturi rituale (bătutul clopotului, descântecul, amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu- rale. Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
când roșie, după plac și după darea de mână a cumpărătorului. Iată dar ceea ce combatem în pretinșii români și e foarte indiferent daca cel ce anunță acest adevăr e bulgar sau turc, armean sau arnăut. Ce vă pasă cine trage clopotul, dacă acest clopot sună adevărul. [8 august 1882] ["DE MAI MULTE ORI AM OBSERVAT... "] De mai multe ori am observat tendința foilor grecești de-a tăgădui existența până și a acelor resturi de populațiune traco - romană care-n evul mediu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
plac și după darea de mână a cumpărătorului. Iată dar ceea ce combatem în pretinșii români și e foarte indiferent daca cel ce anunță acest adevăr e bulgar sau turc, armean sau arnăut. Ce vă pasă cine trage clopotul, dacă acest clopot sună adevărul. [8 august 1882] ["DE MAI MULTE ORI AM OBSERVAT... "] De mai multe ori am observat tendința foilor grecești de-a tăgădui existența până și a acelor resturi de populațiune traco - romană care-n evul mediu, mult mai răspândită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rotunjea șerpuirea la poalele colinelor înverzite și insulele lunguiețe păreau, pe fața apei, ca niște pești mari, încremeniți pe loc. Coșurile uzinelor scoteau uriașe panașuri cafenii, cu vîrful luat de vînt. Se auzea vuietul turnătoriilor, laolaltă cu sunetul limpede al clopotelor de la bisericile ce se înălțau prin ceață. Copacii goi de pe bulevarde apăreau printre case ca niște mărăcini violeți, iar acoperișurile, lucind de ploaie, sclipeau mai tare sau mai slab, după cum erau cartierele mai sus sau mai jos. Uneori, suflarea vîntului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
moștenit din Paleolitic" (Leroi-Gourhan), fosilă fizică supraviețuitoare, dar superfluă, cu picioare fără utilitate și cu un creier lent. Își va fi părăsit de mult "ultimul vehicul", cum spune Virilio, fiindcă de acum înainte lumea exterioară va veni la el, sub clopotul lui de sticlă. Futurologie de mileniul trei. Mai rămîne ca, dacă există continuitate în inventarea instrumentelor, între evoluția genetică și evoluția tehnică, ultima reproducînd într-un timp scurt și mai accelerat mijloacele de secole ale celei dintîi, să existe și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
îl ascultaseră pe Bossuet în persoană, nici fiindcă auziseră vorbindu-se de el, ci pentru că erau prinși într-o lume de ritualuri, forme și imagini, într-o înlănțuire de practici colective instructive. Procesiunile, tainele, semnul crucii, tămîia, sărbătorile, catedralele impunătoare, clopotul satului vestind vecernia și utrenia au făcut ca oamenii secolului al XVII-lea să gîndească creștinește mai mult decît operele lui Malebranche și predicile lui Bossuet. Defilările de 1 Mai din Piața Roșie, sputnik-ul, diviziile de blindate ale U.R.S.S.
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de valoare zero cu atât distribuția variabilei este mai aproape de distribuția normală, fiind simetrică față de medie (media=mediana=modul) O distribuție simetrică este atunci când observațiile din dreapta mediei sunt identice cu cele din stânga ei. Curba normală, o distribuție în formă de clopot, este simetrică dar nu toate distribuțiile simetrice sunt normale. O distribuție poate fi oblică la stânga și atunci este oblic negativă, sau oblic la dreapta și este oblic pozitivă. Într-o distribuție oblic negativă, rezultatele din stânga mediei se extind departe spre
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de observații sunt aproape de medie, distribuția devine ascuțită și este numită leptokurtică. Dacă observațiile sunt relativ departe de medie distribuția devine aproape plată și se numește platikurtică. O distribuție mesokurtică este una care are caracteristicile unei distribuții în formă de clopot a distribuției standard normale. Exemplu. Dacă dorim să analizăm distribuția variabilei venit 1 (venitul deținut de întreaga gospodărie) din Barometrul de opinie 2007, vom apela la acești doi indicatori prezentați mai sus. Vom folosi comanda ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/FREQUENCIES/STATISTICS
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
-3 deviații standard și +3 deviații standard se distribuie simetric în jurul mediei. Valorile caracteristice curbei normale dau proporția în care crește și descrește curba de la poziția axelor orizontale. Caracteristicile distribuției normale Distribuția normală are următoarele caracteristici: este în formă de clopot, cu observațiile cele mai frecvente în punctul de mijloc, iar spre stânga și dreapta centrului distribuției frecvențele se diminuează în număr. Pentru că observațiile din centru sunt cele mai frecvente, au și probabilitatea cea mai mare de a fi alese. De
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
frecvențele corespunzătoare lor. Distribuțiile normale sunt acele repartiții statistice pentru care frecvențele se aglomerează spre media seriei de date și tind să devină tot mai puține pe măsură ce ne deplasăm spre valorile maxime și minime. Forma distribuției este, deci, una de clopot (Dumitru Sandu, Statistica în științele sociale, Ed. Univ. București, București, 1992, pag. 232). O astfel de distribuție este specificată prin media și abaterea standard. În plus, are următoarele proprietăți: între medie și o abatere standard se află 34,1% din
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care alegeau să Își concentreze eforturile și fondurile către reducerea numărului indivizilor disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept fidel al distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu toate acestea, exista un punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de degenerarea clasei muncitoare. Banu considera că responsabilitatea și activitățile de „normalizare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
economice și sociale pe care această clasă le suferise Înainte de 1918. De fapt, țărănimea reprezenta „rezervorul biologic al tuturor straturilor suprapuse”27. Rămânea Însă neclar cine urma să se situeze În partea de jos a curbei inteligenței, În formă de clopot, dar, conform analizelor eugenise, inteligența românilor era, În ansamblu, peste medie 28. De aceea, o dimensiune importantă a reformei educației urma să aibă ca obiectiv selecția etnică mai riguroasă a membrilor claselor de mijloc și un efort susținut de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]