5,610 matches
-
din nou la suprafață, puternică și cotropitoare, prin imaginile de groază din coșmar. La fel cum visul are un caracter mirific, pozitiv și ideal, în expresiile curente, coșmarul se articulează în jurul viziunilor de infern și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care a genera angoase (monștri, scene violente etc.).Prin funcția de eliminare a stresului, coșmarul disipă emoțiile negative de peste zi. Posedă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și al situațiilor dramatice. La copil, coșmarul este cel care revelează temerile ce îl copleșesc. Poate fi urmarea citirii unei cărți sau a vizionării unui film care a genera angoase (monștri, scene violente etc.).Prin funcția de eliminare a stresului, coșmarul disipă emoțiile negative de peste zi. Posedă, în această măsură, un caracter sănătos, deoarece permite identificarea temerilor și exteriorizarea lor. Dacă angoasele nu au alte cauze, lucrurile se vor opri aici. În schimb, dacă filmul sau cartea nu au fost decât
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
această măsură, un caracter sănătos, deoarece permite identificarea temerilor și exteriorizarea lor. Dacă angoasele nu au alte cauze, lucrurile se vor opri aici. În schimb, dacă filmul sau cartea nu au fost decât un factor declanșator, și nu cauza, atunci coșmarurile vor deveni recurente, semnificând că angoasa copilului este provocată de altceva, că este mai profundă. Recurența viselor sau a coșmarurilor este întotdeauna dovada nerezolvării unui conflict interior sau a unei angoase profunde. Visurile și coșmarurile recurente nu se opresc decât
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vor opri aici. În schimb, dacă filmul sau cartea nu au fost decât un factor declanșator, și nu cauza, atunci coșmarurile vor deveni recurente, semnificând că angoasa copilului este provocată de altceva, că este mai profundă. Recurența viselor sau a coșmarurilor este întotdeauna dovada nerezolvării unui conflict interior sau a unei angoase profunde. Visurile și coșmarurile recurente nu se opresc decât odată cu rezolvarea concretă a problemelor sau cu interpretarea lor, adică prin conștientizarea cauzelor interioare sau exterioare. Capitolul IV INTERPRETAREA VISELOR
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
declanșator, și nu cauza, atunci coșmarurile vor deveni recurente, semnificând că angoasa copilului este provocată de altceva, că este mai profundă. Recurența viselor sau a coșmarurilor este întotdeauna dovada nerezolvării unui conflict interior sau a unei angoase profunde. Visurile și coșmarurile recurente nu se opresc decât odată cu rezolvarea concretă a problemelor sau cu interpretarea lor, adică prin conștientizarea cauzelor interioare sau exterioare. Capitolul IV INTERPRETAREA VISELOR «Vrei să te cunoști? Consultă-ți visele.» Epictet « Un vis neinterpretat este ca o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
vis «reușit» este unul care nu lasă urme. Toți factorii își dau concursul (vezi capitolul III) pentru ca eliberarea conținuturilor inconștiente să nu ajungă la nivelul conștiinței, nici în fazele somnului paradoxal (în momentul în care visăm), nici în momentul trezirii. Coșmarul se sustrage de la această regulă și constituie, ca atare, un vis «ratat». Este dovada eșecului mecanismelor de condensare, de deplasare și de simbolizare. Conținuturile sunt insuficient criptate, iar cenzura, cu scopul de a-l proteja pe cel ce visează de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Este dovada eșecului mecanismelor de condensare, de deplasare și de simbolizare. Conținuturile sunt insuficient criptate, iar cenzura, cu scopul de a-l proteja pe cel ce visează de invazia inconștientului asupra conștientului, întrerupe visul și deci și somnul. Iată de ce coșmarul îl trezește pe subiect. De fapt, scopul visului, din punctul de vedere al organizării psihice, este o eliberare a conținuturilor inconștiente, care nu perturbă sistemul conștient și, prin urmare, nu este identificată de subiect. Absența urmelor mnezice este așadar o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
inconștiente. Ele nu pot deci ajunge la sistemul conștient și chiar și în vis aleg o formă simbolică. Visul juxtapune astfel imaginile mamei și ale bunicii. Totuși, criptarea nu este suficientă, iar Marjorie se trezește din cauza visului (este deci un coșmar). De fapt, mama lui Marjorie face adesea gimnastică acasă. Activitatea respectivă o menține în formă și este garanția unei stări bune de sănătate. De asemenea, în vis, când mama îi spune bunicii că este în plină formă aceasta face gimnastică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
anterior, adesea copilăresc. În toate cazurile, explicația trebuie căutată în trecut, mai precis în perioada evocată în vis. Agresiune, agresor Visele legate de agresiune sunt frecvente și comportă numeroase variante. Poate fi vorba de scene deosebit de violente, și deci de coșmaruri sau de situații mai echivoce, dar întotdeauna angoasante, așadar de vise urâte. Coșmarul este semnalat întotdeauna de o trezire bruscă (vezi capitolul III) și întrerupe cursul scenariului oniric în general în momentul cel mai critic. Visul urât nu îl trezește
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în perioada evocată în vis. Agresiune, agresor Visele legate de agresiune sunt frecvente și comportă numeroase variante. Poate fi vorba de scene deosebit de violente, și deci de coșmaruri sau de situații mai echivoce, dar întotdeauna angoasante, așadar de vise urâte. Coșmarul este semnalat întotdeauna de o trezire bruscă (vezi capitolul III) și întrerupe cursul scenariului oniric în general în momentul cel mai critic. Visul urât nu îl trezește pe cel ce doarme, dar îi lasă dimineața un sentiment neplăcut sau ciudat
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
nașterii, aniversarea îi dă subiectului o nouă șansă, îi permite un nou start, îl replasează la începutul vieții; - fie repetarea unei situații (revine în fiecare an); atunci indică cercul vicios în care a intrat subiectul. Apocalipsă Visul sau, mai degrabă coșmarul care prezintă scene apocaliptice simbolizează perioada critică pe care o traversează subiectul. Pentru el, este vorba mai puțin de sfârșitul lumii, cu tot cortegiul său de catastrofe, dezordine, haos, cât de sfârșitul lumii sale. Acest tip de vis intervine adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Este doar mai negativă, în măsura în care nu evocă, la fel ca omologul ei simbolic, recolta. În plan psihologic, foarfecele simbolizează ruptura, separarea tragică, pornind de la tăierea cordonului ombilical. Instrument al castrării, îmbracă un aspect angoasant, ce transpare frecvent în fantasme ori coșmaruri. Cheie, broască, zăvor Cheia prezidează atât deschiderea, cât și închiderea. Totuși, în simbolistica generală și în vis, în special, evocă mai degrabă accesul decât piedica. A poseda cheile, înseamnă a avea șperaclul ce deschide porțile sau seifurile, calea sau inimile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la relaxare. Mesajul visului poate fi acela de a înceta să se îngrijoreze, de a opune pesimismului bucuria și încrederea, de a-și regăsi sufletul de copil. Frică, angoasă Frica este o emoție resimțită adesea în visele urâte și în coșmaruri. Ea poate fi atât de puternică, încât să ducă la trezire. Dezvăluie nesiguranța materială și afectivă în care se găsește subiectul și este semnul existenței unor angoase profunde, adesea reținute și refulate în stare de veghe. Când subiectul nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
economic, juridic (desigur, progresivă și parțială) se justifică pentru că va garanta o funcționalitate și o raționalitate aparte spațiului comunitar. Unificarea culturală sub spectrul unicității (lingvistice, religioase, artistice etc.) conduce la disoluție identitară, la atrofiere spirituală și nu poate trezi decât coșmaruri. Este de dorit ca ceea ce poate fi unificat să fie unificat, iar ceea ce nu se poate unifica să rămână în spiritul unei ființări multiple. De regulă, ceea ce este mai artificial, mai „construit” de om, se poate apropia sau pune în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
senzația de artificial, de spectacol bizar, dominat de habitudini și convenții stupide, eșuat în absurd. De aici, conștiința dramatică a incongruenței dintre eu și lume, sentimentul absolutei izolări. Proiectat pe fundalul irealității generale, insul își trăiește viața ca pe un coșmar. Substratul generator al introspecției și al textului este suferința ca stare existențială, agonia, al căror traseu naratorul tinde să-l reconstituie (cum o mărturisește și în motto: „I pant, I sink, I tremble, I expire” - Shelley). Criza identității eului, incoerența
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
de poporul român sub comunism într-un motiv literar universal, reactualizând povestea lui Robinson Crusoe într-o nouă versiune, superioară celei sadoveniene din Păuna Mică, comparabilă cu cea din Cefalu de Lawrence Durrel. Alta e modalitatea artistică în Imitație de coșmar (1995), unde nu realul preia atribute ale fabulosului, ci o scenerie onirică revelă uluitor un implicat al realului. Romanul Sertarul cu aplauze (1992) se integrează doar parțial tipului de proză cultivat în precedentele cărți ale autoarei. Există și în el
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
București, 1988; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 1989; Arhitectura valurilor, București, 1990; Poeme fără Arpagic, pentru cititorul cel mai mic, București, 1991; 100 de poeme, București, 1991; Sertarul cu aplauze, București, 1992; ed. pref. Rumiana Stanceva, Cluj-Napoca, 2002; Imitație de coșmar, București, 1995; În dimineața de după moarte, București, 1996; Balanța cu un singur talger - Die Waage mit einer einzigen Schab - La Balance à un seul plateau - The Balance Scale with a Single Pan, ed. plurilingvă, București, 1997; La cules de îngeri
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Lit. rom., 239-241; Cornel Ungureanu, Ana Blandiana, O, 1990, 12, 19; Ioan Holban, Documente ale memoriei colective, CRC, 1990, 22, 23; Diana Adamek, O poetică a predicatului, TR, 1990, 25; Ioan Holban, Proza Anei Blandiana, CRC, 1990, 30; Tania Radu, Coșmarul prin refracție, LAI, 1992, 48; Ierunca, Subiect, 115-120; George, Sfârșitul, IV, 313-322; Negoițescu, Scriitori contemporani, 38-44; Constantin, Complicitatea, 184-188; Lovinescu, Unde scurte, III, 76-80, IV, 177-178; Micu, Scurtă ist., II, 324-327; I. Sârbu, Nuvelele Anei Blandiana, CRC, 1997, 3-4; Pop
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
lor banală până la stupoare, nu sunt vrednici nici de milă (Drumul cel din urmă). Oscilând între a lua în răspăr totul, prin pirueta ironic-sarcastică, și accentul grav al metaforelor cangrenei și agoniei, poetul cultivă cu voluptate incongruența (Amiază de april). Coșmarul și boala, tăcerea lui Pan, zeul belșugului de viață, și domnia-sa Moartea, de față sau mereu ghicită, conturează un panopticum de motive expresionist. Admirator al lui Christian Morgenstern, pasionat de Rilke, prețuitor al lui Franz Werfel, traduce, cu excepția poemei
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
fiind preponderent feminin. Schițele și nuvelele din volumul intitulat pillatian Eternități de o clipă (1982) sunt axate pe introspecția unor stări-limită. Epicul propriu-zis se transferă într-o narațiune ce apelează mai mult la puterea de sugestie, relevând anxietăți, obsesii, nostalgii, coșmaruri, trecerea inexorabilă a timpului, spaima de boală, de bătrânețe și de moarte, spectrul singurătății, înfrângerea, descurajarea. În romanul Singurătatea pământului (1985), B. plasează acțiunea la începutul secolului XX, lăsând impresia că recurge la trimiteri spre propria-i biografie. Petru o
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
străzile se lungesc și camerele se comprimă, ochi fosforescenți apar din noapte și privesc prin ferestre, luna are o strălucire de magneziu, iar cerul pare un tavan apăsător, totul ca și cum pe ochi vi s-ar fi lăsat pielița translucidă a coșmarului.” Tehnici de science-fiction și psihedelism, univers morbid-romantic sau „citate culturale” din romanul horror de la E. A. Poe la S. King, dar nu fără trimiteri la Lewis Carroll și lumea suprarealismului, a feeriilor sau coșmarelor cu care se hrănește psihanaliza, totul converge
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
s-ar fi lăsat pielița translucidă a coșmarului.” Tehnici de science-fiction și psihedelism, univers morbid-romantic sau „citate culturale” din romanul horror de la E. A. Poe la S. King, dar nu fără trimiteri la Lewis Carroll și lumea suprarealismului, a feeriilor sau coșmarelor cu care se hrănește psihanaliza, totul converge, în Noctambulii, dar cu precădere în romanul Hidra (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și în Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) (1999) în tradiția novalisianului „cobor în mine și găsesc lumea” (sau „lumea
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
regizor aflat într-o profundă criză existențială și morală, este acela al unei lumi în agonie, în care „cadavre neîngropate la timp”, infestate de viermi hidoși, stau alături de șerpi, „cameleoni anxioși” și hiene, alcătuind laolaltă un bestiar al spaimei și coșmarului. O lume a „golului metafizic” și a „eroilor apocrifi”, nouă Sodomă în care domnesc dezolarea și zădărnicia: „Aici e la fel de trist, de stupid, de zadarnic,/ nu mai ai nici pe cine ucide/ și nici de cine să fii ucis” (Hamlet
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
de al doilea în perioada când eu aveam nouă luni... In: Deci, mama, când s-a recăsătorit, avea vârsta de... I: S-a recăsătorit la nouăsprezece ani... In: Descrie-mi-l te rog pe acesta, poți... I: Acesta a fost coșmarul vieții mele... In: Coșmar!!!!.. I: O fi fost el bun pentru mama, dar pentru mine a fost coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
perioada când eu aveam nouă luni... In: Deci, mama, când s-a recăsătorit, avea vârsta de... I: S-a recăsătorit la nouăsprezece ani... In: Descrie-mi-l te rog pe acesta, poți... I: Acesta a fost coșmarul vieții mele... In: Coșmar!!!!.. I: O fi fost el bun pentru mama, dar pentru mine a fost coșmarul vieții mele, un bețiv ordinar, un jegos, un împuțit obraznic, nici o calitate... In: Să înțeleg că nu avea nici o calitate... I: Toate defectele din lume adunate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]