3,836 matches
-
învățătoare pe un album personal. Cât de mândri eram la prima noastră apariție pe scenă! Ne-am îmbrăcat frumos, în costume populare moldovenești. Am participat la concursul „Din lumina sfântă, un dar", la care am obținut Premiul I. Am prezentat colinde și părinților, la serbarea clasei și la serbarea școlii, de Crăciun. Acum învățăm alte cântece frumoase, pentru copii. Vom participa la spectacolul care se va organiza de Zilele școlii, dar și la niște concursuri, pentru care ne pregătim cu doamna
Sfera by Albu Adelin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93577]
-
care șil croise cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască cât mai mult din talentul ce-i clocotea în suflet. De multe ori îmi mărturisea că parcă nu-i ajunge timpul să redea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Toate au o poveste, o anecdotică precisă... Unele dintre pânze înfățișează cu sensibilitate și o rară puritate a expresiei peisaje sau munci agricole în diferite anotimpuri... altele abordează viața patriarhală, obiceiuri și datini țărănești, nunta, Târg la Hălmagiu, tăierea porcului, colinde,gătitul miresei, etc. Când imaginile lor colorate îmi trec prin fața ochilor, involuntar mă invadează universul propriei copilării...”( Toma George Maiorescu, „O invitație romantică”) „Apare de pe acum clar că arta lui dispune de resurse efective originale și dezvoltă aspecte ale formei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
va trezi din nou, neastâmpărata ei soră, Primăvara. Iarna a mai pregătit copiilor cele mai multe bucurii: zăpadă pentru schi, gheată pentru patinaj, pârtie pentru săniuș. Și tot ea le aduce vacanta cu brad împodobit cu jucării și dulciuri. Iarna este anotimpul colindelor. Vine Moș Crăciun cu daruri pentru copiii cuminti. Iarna, cerul este plumburiu și cerne fulgi mari și deși. Sub pătura de nea, câmpul și pădurea par încremenite. Atât la orașe cât și la sate, copiii fac zarvă mare. Temperatura este
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
bănățenii din Iugoslavia - Uzdin, Vlalimirovaț, Vârșeț. Amintirea patriei nu-i părăsește. Jean Boghici (Brazilia) zice:... să spun sincer, cu cât trece timpul cu atât mai mult îmi amintesc de țara unde m-am născut, de prietenii mei, de datini, de colinde, de biserici, de rude. Ioan Vasiliu (Argentina) mărturisește: „Dv. care trăiți tot timpul în țară nu știți ce simte altul care stă mai bine de 40 de ani în străinătate. Când am văzut din nou steagul României, când au venit
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și- l croise cu greu: arta - acest miracol al lumii care adună precum un fluviu răbdare, iubire, nesomn, talent, colegialitate, respect și binecuvântare. Era ca un Buchet de culori lăsate în zeci de tablouri, culese parcă din câmp, din cântece, colinde, costumele populare, datini și obiceiuri.”( Ion Mărgineanu scriitor) „Era nemulțumit că face prea puțin. Dorea să dăruiască cât mai mult din talentul ce-i clocotea în suflet. De multe ori îmi mărturisea că parcă nu-i ajunge timpul să redea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Toate au o poveste, o anecdotică precisă... Unele dintre pânze înfățișează cu sensibilitate și o rară puritate a expresiei peisaje sau munci agricole în diferite anotimpuri... altele abordează viața patriarhală, obiceiuri și datini țărănești, nunta, Târg la Hălmagiu, tăierea porcului, colinde,gătitul miresei, etc. Când imaginile lor colorate îmi trec prin fața ochilor, involuntar mă invadează universul propriei copilării...”( Toma George Maiorescu, „O invitație romantică”) „Apare de pe acum clar că arta lui dispune de resurse efective originale și dezvoltă aspecte ale formei
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
din Balcani și cu interpretările lui Nilsson privind "tradiția prehomerică". Multe pagini din cartea de față au fost provocate de ideile lui Mircea Eliade privind supraviețuirea târzie a unor elemente precreștine în cultura românească actuală și, în mod special, în colinde. Dacă la Mircea Eliade întâlnim o mențiune explicită la infuzia de "creștinism cosmic" în Calendae Januarii, la Adrian Poruciuc avem de-a face - în mod original și provocator - cu anumite colinde care nu conțin deloc elemente creștine, ci doar formule
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în cultura românească actuală și, în mod special, în colinde. Dacă la Mircea Eliade întâlnim o mențiune explicită la infuzia de "creștinism cosmic" în Calendae Januarii, la Adrian Poruciuc avem de-a face - în mod original și provocator - cu anumite colinde care nu conțin deloc elemente creștine, ci doar formule de început și de final prin care "se face referire la sărbătorile creștine plasate în preajma solstițiului de iarnă" (p. 22). Autorul este sensibil și la ceea ce Eliade numea "existența unui fond
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de-al doilea are în atenție doar fondul mental știut, reamintit, păstrat la nivel oral. Un subiect special analizat și interpretat de Adrian Poruciuc în cartea de față este dolf-ul, o creatură mitologică stranie ce apare într-un ciclu de colinde românești. Echivalarea dolf-ului cu delfinul i se pare nejustificată și neconvingătoare lui Adrian Poruciuc. Teza autorului ieșean este aceea că insolitele colinde ale dolfului ,,conțin elemente care au destul de clare corespondențe cu unele aspecte paleobalcanice (inclusiv arhaic-grecești și pregrecești), chiar
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Adrian Poruciuc în cartea de față este dolf-ul, o creatură mitologică stranie ce apare într-un ciclu de colinde românești. Echivalarea dolf-ului cu delfinul i se pare nejustificată și neconvingătoare lui Adrian Poruciuc. Teza autorului ieșean este aceea că insolitele colinde ale dolfului ,,conțin elemente care au destul de clare corespondențe cu unele aspecte paleobalcanice (inclusiv arhaic-grecești și pregrecești), chiar și cu unele dintre cele mai timpurii manifestări de religie eurasiatică" (p. 26). Dolful are ca oponent uman pe Gheorghe, ucigătorul creștin
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Este echivalat de profesorul Adrian Poruciuc mai curând cu ideea de plinătate în general, asemenea adjectivului românesc dolofan, și nu cu bolovanul sau delfinul. Deosebit de subtil și profund este interpretat de Adrian Poruciuc elementul simbolic al fundalului marin din unele colinde românești. Foarte interesante sunt paginile despre motivul mitic românesc denumit de autor "Proto-Europa". El face trimitere la imaginea fetei cu bourul ce se cere înțeleasă ca fiind mult mai veche decât mitul grecesc al răpirii Europei de către taurul mitic ce
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mire al Zeiței Pământ". Rostul ultim al acestor subtile și inovatoare interpretări este acela de a înțelege mai bine procesul de indoeuropenizare a vechii Europe și, aș adăuga, importanța sud-estului european în lumea culturală, socială și - de ce nu? - politică actuală. Colindele românești care au ca personaj central leul sunt încă păstrate în mentalul social românesc. Ele sunt precreștine și se regăsesc, de fapt, în cultura tracică. Fac parte dintr-un tezaur spiritual de "elemente orientalizante" care au devenit parte componentă a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Fertile din neolitic și eneolitic" (p. 172). Într-un subcapitol special din Istoria credințelor și ideilor religioase, Mircea Eliade invita specialiștii în știința religiilor la o veritabilă elaborare a unei hermeneutici interdisciplinare a tradițiilor populare, a miturilor străvechi și a colindelor, în mod special. Scopul ultim al acestei "heremenutici creatoare" (Mircea Eliade) ar fi acela de a reconfigura credințele religioase și profilul spiritual al unor mituri, ritualuri, personaje fabuloase preclasice și simboluri magico-religioase - aparent demult apuse. Este exact ceea ce reușește în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Spectacolul sărbătorii îl auzim la radio, îl vedem la televizor, dar de puține ori îi înțelegem tâlcul ascuns sub stratul de mimetism și trivialitate sub care defilează astăzi triumfător prin lume. Suntem, pe bună dreptate, fascinanți de fiorul sacru al colindelor (cu condiția să nu fim exasperați de ele la birou sau pe stradă). Unii mai avem (încă) privilegiul să le ascultăm în vechile comunități, la ele acasă, acolo unde se desfășoară încă ritualic. Însă câți dintre noi știm că, în
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
condiția să nu fim exasperați de ele la birou sau pe stradă). Unii mai avem (încă) privilegiul să le ascultăm în vechile comunități, la ele acasă, acolo unde se desfășoară încă ritualic. Însă câți dintre noi știm că, în timp, colindele au fost îndelung stigmatizate de creștinism? Instituțiile ecleziastice au încercat să le extirpe, dar fără succes. (Sinodul de la Constantinopol din 692 este doar un exemplu). Cu timpul, colindele au fost creștinate, grație unei substanțiale infuzii cu personaje creștine. Așa le
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
se desfășoară încă ritualic. Însă câți dintre noi știm că, în timp, colindele au fost îndelung stigmatizate de creștinism? Instituțiile ecleziastice au încercat să le extirpe, dar fără succes. (Sinodul de la Constantinopol din 692 este doar un exemplu). Cu timpul, colindele au fost creștinate, grație unei substanțiale infuzii cu personaje creștine. Așa le cunoaștem și noi astăzi. Un alt ritual special al acestui interval sacru este sacrificiul porcului. Celebrul animal era în vechile tradiții un veritabil zeu. Era asociat divinităților vegetației
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, împărțirea lor după vârstă; prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca "destin implacabil". Motivul "testamentului ciobanului" există în toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt încărcate de sacralitate. Mărul este numit «pomul vieții», «arbore cosmic», mireasa își împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]