6,231 matches
-
care, În mod natural, voința poate Învinge cel mai ușor sentimentele și poate opri mișcările corpului, care li se asociază, au neîndoielnic sufletele cele mai puternice. Există, Însă, unii care nu Își pot pune la Încercare forța pentru că nu Își combat niciodată voința cu propriile ei arme, ci doar cu cele pe care le furnizează unele sentimente pentru a putea rezista altora. Ceea ce numesc propriile-i arme sunt judecăți ferme și determinate, ce privesc cunoașterea binelui și răului, prin prisma cărora
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Tom; Koller, Tim; Murrin, Jack, Valuation. Measuring and Managing the Value of the Companies, Second Edition, John Willey & Sons, Inc., 1996. footnote>, dar, cu toate acestea, el nu surprinde perfect realitatea la nivelul întreprinderii<footnote Acest obiectiv axiomatic este adeseori combătut de realitatea existentă la nivelul companiilor. De exemplu, Loderer, Roth, Waelchli și Joerg (2010) evidențiază că majoritatea managerilor companiilor de pe glob nici nu menționează interesul pentru acționari în declarațiile lor privind scopurile companiei. footnote>. Astfel, se presupune implicit că managerul
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Cum știm, admirația de sine s-a transformat la Cioran în opusul ei. S-a petrecut același lucru și cu pasiunea pentru propria țară. Mărturisește într-un loc: „Am sfârșit aproape întotdeauna prin a adopta opiniile celor pe care-i combătusem. (Iron Guard, pe care am detestat-o la început, mi-a devenit din fobie obsesie). Maistre, după ce l-am atacat, m-a molipsit. Dușmanul biruie pe nesimțite un om lipsit de caracter. Tot gândind împotriva cuiva sau a ceva, îi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
speranțele" cu "excursia în străinătate", după ce o strălucită strategie a chiulului îl reabilitează, chipurile!, în fața colegilor, asigurîndu-i (?) avansarea; ca antidot pentru o nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia se transformă în "halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
demonstrând astfel că politica de dividend nu este altceva decât o politică de finanțare. Majoritatea specialiștilor sunt de acord cu ideile celor doi teoreticieni atât timp cât se îndeplinesc ipotezele de bază de la care pleacă. Teoria lui Miller și Modigliani a fost combătută de Myron Gordon și John Lintner, care au afirmat că investitorii sunt mult mai atrași de plata dividendelor decât de eventualele câștiguri ale firmei în urma reinvestirii profitului obținut. Acest argument a fost numit de Miller și Modigliani „greșeala vrabiei din
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Mihai I al României, proferat în cadrul unei emisiuni televizate la postul B1. Considerăm că acest atac se bazează pe un fals istoric și este degradant pentru președintele țării. Este de datoria istoricilor să dovedească acest fals și să-l combată. Noi susținem însă că Majestatea Sa, Regele Mihai I este cea mai respectată personalitate a Romaniei în acest moment deoarece, la venerabila vârstă de 90 de ani, contribuie din plin la revenirea Romaniei la democrație, după dezastrul comunist, prin activitatea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în care nu vom primi nici un răspuns, vom considera că acțiunea de condamnare a comunismului nu a fost însușită de președintele țării ci a fost făcută doar formal, pentru a căpăta capital politic. Ne vom rezerva atunci dreptul de a combate această atitudine cu toată forța celor 21 de ani de existență și de luptă împotriva comunismului în tot acest timp”. Din nefericire atitudinea președintelui este susținută de tot felul de politicieni troglodiți, care nu sunt în stare să frecventeze o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în prezent este un prosper om de afaceri iar fiul lui îi calcă pe urme. Vărul meu Eugen a fost profesor la Politehnica din București, la Facultatea de Energetică. A scris mai multe cărți, printre care și una în care combate Teoria Relativității a lui Einstein. Bunicii mei au dat la învățătură doar pe băieți, pe Aurel la Academia de Arte, după cum am spus, iar pe celălalt, Neculai, la Academia Comercială. Acest frate al mamei, Neculai, căruia mama îi spunea Culiță
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la lucrare. La această argumentație profesorul a râs zgomotos ținându-se cu mâinile de pântecul proeminent. Trecea mai ușor profesorul peste unele lecții plictisitoare sau de-a dreptul scandaloase din punct de vedere al adevărurilor pe care trebuia să le combată, cu ajutorul muzicii și dansului. Deseori, la sfârșitul orei ne punea să dansăm noul dans la modă de atunci, madison-ul, care se dansa în șir indian. Conducătoarea dansului era întotdeauna Maricica Moraru, prietena mea care era foarte bună la dans. Îmi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
capul inflamarea unui cerc." Nu rareori, muzicalitatea versului vine de la Tudor Arghezi: "sunt singur, doamne, și simt pe față/ luciul oglinzii în care, uite,/ sunt oglindire care îngheață,/ și-aștept să plece cel ce se uită." Umilința, îngenuncherea omului sunt combătute: "Să nu cumva mergând așa/ cu capetele jos/ să vă loviți cu frunțile/ de spânzuratele picioare-ale lui Isus/ și să le ocoliți/ nemaiavând nici curiozitatea/ de-a ști ce trup și cap se află sus,/ cine e posesorul lor,/ pe
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Alexa este CONTACT. Lecția cea mai simplă și mai puternică pe care am luat-o. Contactul cu fiecare om sau experiență este vital și de nerefuzat. Punctul 0 al fiecărui drum contactul. Și mi-a plăcut tare. Este cuvântul care combate ignoranța. Care stârnește noul, atinge necunoscutul. De-a lungul anilor, maestrul ne-a adus în contact cu oameni importanți din film, cu opere și autori de cinema speciali, către care nu ne îndreptăm decât dacă suntem stârniți. Contactul este unica
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vorbești fără constrîngeri, fără să te temi de vreun impact asupra propriei cariere, să spargi barierele disciplinare, să te eliberezi de precauțiile obișnuite, să practici întrecerea oratorică, să înveți mult de la ceilalți, să-ți faurești o viziune mai globală, să combați specializarea, să-i faci pe politicieni să țină cont de cele mai recente cunoștințe științifice și tehnice, în sfîrșit, să apropii ceea ce e adesea separat: știința, tehnica, cultura, politica, societa-tea sînt tot atîtea obiective pe care membrii Grupului celor Zece
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können (Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1979, p. 30). 95 L. Blaga, Despre conștiința filozofică în Opere, 8, București, Editura Minerva, 1983, p. 78. Această subordonare a filozofiei fusese combătută anterior de Max Scheler: "Filozofia nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase" (Philosophische Weltanschauung, p. 1). 96 Pentru o orientare sumară în ceea ce privește poziția lui Dilthey, încercăm aici să rezumăm principalele tendințe. Dilthey venea în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Marga, op. cit., p. 62). De altfel, încă după ce Dilthey se pronunțase în Ideen über eine beschreibende und vergleichende Psychologie pentru aplicarea rezultatelor psihologiei în științele spiritului, H. Rickert (Kulturwissenschaft und Naturwissenschaft, 1899) și W. Windelband (Geschichte und Naturwissenschaft, 1904) au combătut o asemenea inițiativă, ca și conceptul de Geisteswissenschaften în genere (cf. W. Wundt, op. cit., pp. 73-74). Pentru alte luări de poziție în acest sens, vezi supra nota 86. Acest criteriu al istoricității este contestat și de Blaga în singurul loc
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Vianu folosește o formulă sugestivă, vorbind despre "istoricizarea psihologiei": "În reforma psihologică pe care Dilthey o propune, spiritul istoricist orientat către diferențe, nu către asemănări, către stabilirea individualului, nu către aceea a generalului își serbează un nou triumf"143. El combate în acest fel psihologia asociaționistă, dominantă în epocă. Operând cu metodele științelor naturii, aceasta din urmă era explicativă și ipotetică; ea reducea ansamblul psihic la o asociere de funcțiuni, îndepărtându-se de concretețea vieții psihice individuale și stabilind "o mecanică
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și că ne-am afla astfel în fața unui viciu metodologic sau măcar a unei abordări inadecvate în raport cu conținutul vizat (în legătură cu un presupus viciu de construcție vezi II, nota 37). În concluzie, susținem că eventualele considerații de acest fel pot fi combătute sub trei aspecte: 1. Exigențele universaliste, deopotrivă științifice (știință universal valabilă) și speculative (sistem autonom despre corelația universală), care călăuzesc metafizica în direcții divergente sunt, în fond, "criteriile de excelență" pe care și le propune filozofia însăși. Ele rezultă pentru
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
contractuală 226. Potrivit susținătorilor acestei opinii, daunele-interese acordate prin hotărârea judecătorească pentru neexecutarea unui contract nu au scopul de a repara prejudiciul suferit de creditor ci ar fi doar manifestarea executării prin echivalent a prestației promise. Această teză a fost combătută cu vehemență cu argumente substanțiale 227. Pentru a putea decela însăși existența, natura și funcțiile răspunderii contractuale, va trebui să răspundem la întrebarea dacă daunele-interese urmăresc să asigure repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea culpabilă a obligațiilor sau, dimpotrivă, urmăresc să
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
universale (dreptul la muncă, la fericire, la viață privată etc., libertatea de exprimare și de gândire etc.) atunci avem următoarele situații social-politice: 1) menținerea abuzivă a unei contra-puteri; 2) demisia. Un rol- cheie îi revine societății civile, acela de a combate aceste abuzuri de putere. Puterea politică e capacitatea fiecărui individ de a participa la construcția unui proiect social-politic, comunitar. Așa-numitele "funcții înalte" devin importante doar dacă participă constructiv la problemele societăților. Problema individului modern este profund legată de acest
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a dispune de o populație viguroasă, puternică, capabilă de efort, o populație producătoare de bunuri și bogății și, în caz de război, integrabilă în armată. Supraveghere, pentru ca statul și instituțiile sale să identifice elementele incotrolabile, să le izoleze, să le combată dacă este cazul. Indivizii neobedienți regimurilor politice să fie lipsiți de putere fie prin izolare și marginalizare, fie prin combatere agresivă, atacuri la persoană. Procesul normalizării politice moderne constă în impunerea unei legislații în fiecare domeniu al cunoașterii și pentru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de conducere dintre societatea civilă și statul politic, dintre interesele civililor și liderilor lor și interesele politicienilor și ale grupurilor care îi susțin. Guvernamentalitatea ar fi modul în care practica politică se transformă sub ingerințele civililor, în care aceștia susțin, combat sau sunt indiferenți la raporturile de putere din cadrul unei societăți, dintre doi sau mai mulți indivizi. Statul politic modern s-a născut din societate, prin luptele cărturarilor Renașterii, respectiv ai Luminilor cu o putere religioasă devenită una laică, una profană
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
funcționează în cadrul "cvartetului" cunoaștere-putere-guvernare-știință. Puterea politică nu poate exista fără ideea de cunoaștere, fie că aceasta este bună sau rea, eficientă sau ineficientă. Însă cunoașterea-în-sine există fără decizionalul politic, chiar dacă acesta încearcă să o "înregimenteze" în proiectele sale, să o combată, să o marginalizeze, să o anihileze, mai ales atunci când se opune proiectelor sale, iar toate luptele purtate de către factorul politic împotriva cunoașterii au fost pierdute înainte de a fi inițiate. Câte lupte nu s-au dat de către Inchiziție pentru arderea cărților
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
au menținut din simplu motiv că nu poți lupta cu forța brută împotriva unui "dușman ideatic și/sau ideologic". La ora actuală regimurile politice, în speță cele cu trăiri totalitare, s-au înconjurat de o pleiadă de intelectuali, care să combată ideile neoficiale, ideile deranjante din cadrul societăților. Combaterea cunoașterilor nu se mai practică "prin arderea cărților", "prin întemnițarea" autorilor lor, ci prin excludere, marginalizare, deposedare și descalificare, chiar și atac la persoană. Excludere de la opinia publică, de la sistemul media, de la "prim-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de la opinia publică, de la sistemul media, de la "prim-plan", de la dialog autentic. Marginalizare prin șansele reduse de a mai ocupa o funcție în instituțiile politizate ale statului, care sunt împotriva societății. Deposedare "de putere", "de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate liberă și democrată nu este "nocivitatea" celorlalți, a ideilor proferate de alții, cât monopolul pe cunoaștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
atît în incapacitatea Internaționalei de a găsi un răspuns la chestiunea naționalismului și a naționalităților, cît și într-un mod de funcționare care se caracterizează, în principal, printr-o integrare din ce în ce mai susținută în societatea pe care ea pretindea că o combate și că o transformă radical. Construirea și dezvoltarea secțiunilor naționale merg paralel cu inserția lor crescîndă în societate, dar conducătorii acestora nu au o conștiință clară a consecințelor unui asemenea proces. Pentru majoritatea partidelor socialiste, realitățile naționale trec înaintea idealurilor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]